6,670 matches
-
soliditatea receptării. Vezi ce veselă e lumea criticii de la noi și cât de divers se poate exprima ea? De aia o iubesc pe Ștefania Mincu, fiindcă m-a intuit destul de bine: sunt un sceptic de extracție latină, cum bine îi șade unui poet din sudul Olteniei, din zona castrului roman de la Romula (asta ca să mai spun o dată ceva și despre influențele neștiute ale locului unde te naști). Care e raportul tău cu cititorul/ cititorii? Îl/ îi cauți? Te ascunzi și aștepți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lumii", al lumii noastre inalienabile, străduindu-se a-i marginaliza pe cei în opera cărora se răsfrânge, în frunte cu marele Blaga. Ne mândrim pe bună dreptate cu Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, ne ocupăm masiv de ei, așa cum ne șade bine, dar... nu cumva și pentru că au ajuns celebri în străinătate? Le e oare inferior autorul Spațiului mioritic? Mă tem că e o comportare deviantă. Un arivism, un ciocoism cu ștaif cultural se insinuează într-o asemenea "globalizare" a mentalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană (mezza - 4-ta - italiana) și 20 de denari de casă, și la fel și la Bârlad, și preotul trebuie să slujească în locurile amintite. Azi din cauza lipsei preoților nu șade nici unul acolo. De păresimi am trimis pe părintele Cremona <Antonio Brunacci> pentru spovedanii, cu prilejul jubileului, voi avea grijă pentru binele tuturor să trimit un preot să slujească. Dar fără un subsidiu acesta nu poate trăi: trebuie să aibă haine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se închiriază cu 4 scuzi pe an fiecare, și câțiva stupi. El se interesa de modul în care slujea preotul care locuia în Huși, la sărbătorile principale. Constată că preotul slujea la Ciubărciu, unde funcționa și o școală duhovnicească („unde șade un dascăl care îndrumează acele suflete în învățăturile sfintei credințe”). În apropiere, la Bârlad, numărul catolicilor era mai redus („șapte case de catolici cu treizeci de suflete”), de care se ocupa tot preotul de la Huși. Nu mai puțin importante sunt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un hrisov, ispravnicilor de ținut și căpitanului de codru: „în târgul Hușiilor, să nu șadă, cum n-au fost volnici să șadă nici mai inainte vreme, ci șederea lor să fie în târgul Fălciului, cum și mai dinainte, că acolo este scaunul ținutului ... Și drept aceasta poruncim Domnia mea ..., să vă ridicați din Huși, și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un hrisov, ispravnicilor de ținut și căpitanului de codru: „în târgul Hușiilor, să nu șadă, cum n-au fost volnici să șadă nici mai inainte vreme, ci șederea lor să fie în târgul Fălciului, cum și mai dinainte, că acolo este scaunul ținutului ... Și drept aceasta poruncim Domnia mea ..., să vă ridicați din Huși, și să mergeți să șideți în târgul Fălciului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din bar stăteau imobili și Încordați, strîngînd paharele În mîini și vîrÎndu-și iute restul În buzunare. L-am auzit pe Whitey spunîndu-i barmanului „Ține-mi ăsta, OK?”, apoi i-a dat cuțitul lui mare, cu arc, peste bar. Băieții ședeau tăcuți și Întunecați sub lumina fluorescentă. Tuturor le era frică de Whitey - tuturor, În afară de Roy. Roy Își sorbea berea cu un aer tenebros. Ochii-i lucea, cu fosforescența lor ciudată. Corpul lui lung, asimetric, era proptit de bar. Nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
chef și a-nceput să scotocească prin sertare și dulapuri. A găsit cîteva scrisori vechi, pe care le-a citit stînd pe vine, pe podea. M-am Întrebat de ce nu stă pe un scaun. Era limpede că nu voia să șadă confortabil În timp ce citește corespondența altcuiva. Cei doi gabori de la Furturi de Mașini Începeau să se plictisească. În cele din urmă au luat iarba, capsulele, plus un revolver calibrul 38 pe care-l țineam În casă, și s-au pregătit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
care decide că „oamenii trebuie oricum să mănînce”, așa că un restaurant e o „afacere bună”. Localul lui va avea o fațadă de sticlă, ca să se vadă Înăuntru, și amenajări din crom. MÎncarea e mîncare proastă de restaurant american. Așa că patronul șade-n restaurantul lui și se uită la clienți cu o privire nedumerită și Înciudată. De fapt nici nu-și dorea din cale-afară să țină un restaurant. Acum nici măcar nu scoate bani. O mulțime de oameni au făcut bani repede și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
prin populația civilă, mai ales în cartierul fratelui, vizând casele lui și a lui Take Ionescu. O bombă a căzut chiar în grădină la el. Într-o dimineață un sergent a băgat pe toți trecătorii în prima pivniță deschisă, mama ședea pe scară și asculta la vorbele lor: toți încrezători în înfrângerea germanilor. Se întoarse acasă fericită de mentalitatea lor în aceste grele clipe. Trebuia însă luată o hotărâre. Cine să plece la Iași, cine să rămână, căci toată familia nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Vintilică și doamna Stolojan în casele ei. Biata mama nu mai zicea nimic. A fost eroică, dar ce trebuie să fi fost în inima ei de 75 de ani! După plecarea fiilor, nu mai voia să intre în salonaș, unde șezuse de atâtea ori cu ei de vorbă, și cu mare greutate o mai coboram uneori din odăile ei de sus, când venea cineva s-o vadă. Pia era cu gândul la cei ple cați pe front, la Niculae și mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nefiind acasă, ne-am pomenit cu el în dimineața următoare la orele 8. Avea însemnele oficiale, dar nici un ordin scris. Am însoțit-o la Kommandantură, unde ne-a introdus într-un birou și a dispărut ca să anunțe pe șeful lui. Șezând acolo nedumerită, îmi dedei seama de infamia intențiunilor lor, voind să implice numele Brătianu într-o afacere suspectă, și adresându-mă funcționarului, care nu înțelese nimic, îi spusei că ne ducem acasă și așteptăm un ordin în scris. Luai repede
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în spatele biroului, începu să ocărască guvernul român care maltratase pe internații germani, fără măcar a mă pofti să iau loc. Eu, ghicind intențiile lui de a mă supăra și să mă aducă la o scenă violentă, îmi luai un scaun, șezui și mă uitai în tavan, cu brațele încrucișate, parcă nici nu-l auzeam. După câteva minute, se opri și zise: „Trebuie să mă stăpânesc“. Eu, nimic. Scrise atunci autorizarea și mi-o dete. „Degeaba ați spus toate câte, aceste lucruri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca să nu le cad în mâini“. Maicile i-au dat rufe curate și l-au însoțit până la poartă plângând. A murit la Fundeni. Cine o fi fost acel tânăr inimos?... De groaza invaziei, multe din călugărițele tinere se ascunseseră. Trei ședeau în pod de două zile, fără mâncare și fără băutură. Zece germani locuiau jos. Starița, văzând că s-au potolit și că nu au omorât pe nimeni, s-a dus și le-a chemat pe gaura podului, ele trăseseră scara
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Berlin și interpelat asupra purtării lui aici, nu numai că nu a tăgăduit, dar a spus în plină ședință la Reichstag: „Dacă începeți să cercetați viața privată a miniștrilor, nu veți mai găsi pe nimeni care să consimtă a ședea pe această bancă“. Ar fi putut scăpa cel puțin fațada într-o țară sălbatică, unde voiau să impună cultura germană. Cinismul nu i-a profitat, puțin în urmă a trebuit să demisioneze. Tratativele se urmau la București, Buftea, delegații noștri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primit în ajun am avut o secundă de emoție; revenindu-mi în fire, am aruncat jurnalul din mână peste el și am înaintat spre birou ca să le deschid sertarele. Reluând apoi după masă ziarul cu hârtiile compromițătoare cu tot și șezând pe fotoliu, mi-am reluat așa zisul citit al ziarului. Erau foarte curioși, găsind scrisori de la diferiți diplomați și oameni politici, dar și mai decepționați de a nu prinde nimic compromițător. „Credeam că sunt mai interesante“, îmi zise șeful. „Pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înaintea țării acțiunea și [a-și] justifica politica din război, discurs care ținu două ședințe, toată Camera, adânc emoționată ca și oratorul de reamintirea atâtor dureri, pierderi, entuziasm și fericire, îl ovaționa cu frenezie, Transilvania, pe băncile din mijlocul parterului, ședea mută și impasibilă. D. Sever Dan, pierzându-și sângele rece, aplaudă și dânsul. Atunci d. Eugen Goga, trimis fățiș de d. Maniu, alergă să-l readucă la ordine. Câtva timp în urmă, într-un nou val de însuflețire, d. Goldiș
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ceea ce nu am putut face pentru suveranul meu nu pot face pentru nimeni pe lume“. De trei ori repetă aceeași frază, căci de trei ori ducesa insistă din ce în ce mai tare, până [la] a bate cu pum nul în masa lângă care ședea în picioare. Doctorul Playfair sosi, fu pus în curent, veni să facă vizită colegului român și îi spuse că-i înțelege hotărârea, deoarece și dânsul tot astfel ar fi procedat. De la Sinaia îl ținu, prin scrisori, în curent cu sănătatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu mine ne-am instalat la Sinaia în același hotel unde era Maria Moruzi cu fiul ei. Seara ei prânzeau mai devreme, dar copilul ruga pe mamă să nu se retragă până nu soseam și noi în salon și nu ședeam câteva minute de vorbă împreună. Toate aceste mici probe de afecțiune mi-l făcură drag. În timpul războiului își făcu întreaga datorie, rănit de două ori, nu fu desconcentrat decât la sfârșit, când plecă la Paris să-și facă studiile superioare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
face o injecție antistreptococică. Prea târziu. La orele 11, dr. Ștef. Popescu îi face traheotomia, canulele sunt prea mici. Dr. Angelescu strigă: „a scăpat trasca“. Ionel se sufocă. Alerg să chem pe Eliza, care din dimineața aceea nu mai putea ședea acolo, și pe frații și surorile din camera de alături. Când revin, întorsese pe Ionel cu pieptul în jos și se degajase. În acel moment sosește dr. Mețianu cu canule mari. I se pune una și respirația reveni bine, fața
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tăcea, se uita lung la ea și schimba vorba adresându-se la altcineva. După moartea bărbatului meu venea în toate zilele să mă vadă, cu o dragoste pe atât de caldă pe cât era indiferența ei de stranie. Într-o zi ședea pe fotoliul lui Costache, lângă birou, eu în fața lui. Vorbeam cu tristețe și plângeam amândoi. Deodată îmi zise: „Văzându-te așa singură și pe mine așa singur, ce rău îmi pare că m-am mai însurat și că nu ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimând, și având unde-și pleca capul... de la trapeza de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic. Și anume, că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo; rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Erau, deci, niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputință și de duhuri necurate pătimind", cu un caracter mai mult azilar decât spitalicesc. Multe mănăstiri din Moldova ofereau astfel de adăposturi, dar numai puține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca altădată, când e plină? Și de ce îi sunt chemările atât de tulburătoare? Tânărul rabin făcător de minuni, țadicul Reb Burich’l, se întreabă și nu-și poate răspunde; dar chemat parcă de vrăji, e ridicat de la fereastra la care șade și-și privește târgul adormit. O lună imensă vâslește deasupra Sadagurei. Iat-o, mireasă albă sub văluri de nori străvezii, iat o tivind cu argint nori gravi cu chipuri de țadichimi bătrâni și patriarhi. Și iat-o înfășurând aici, jos
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
notario dictorum dominorum et Hieronymo Francisci Doni de Fabbrinis cive Florentino testibus etc. Pateat omnibus evidenter qualiter spectabilis vir Franciscus Pieri Francisci de Vectoris honorandus civis Florentinus constitutus în presentia mei notării infrascripti et testium suprascriptorum, non vi, dolo etc., șed ex eius certă scientia etc., sponte per se et suos heredes etc., omni modo etc. Promisit etc. magnificis et excelsis dominis prioribus libertatis et vexillifero iustitię populi Florentini et mihi notario infrascripto ut publice persone presenti et pro dictis magnificis
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]