7,853 matches
-
iar, în ultima vreme, cu mai multă insistență, i se tot puseseră întrebări despre presupusa lui înrudire cu un anume Hitler. Blond cu ochi albaștri, mărunt și rotofei, Onkel Joseph bombănea... : " Niciun fel de rudenie, eu sunt arian, iar el țigan." Alice și Joseph proveneau dintr-o veche familie de hughenoți refugiați în Germania, care se regăsiseră apoi, nu se știe prea bine cum, în Polonia, țară catolică, și în cele din urmă în România, țară de religie majoritar ortodoxă. Pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lovindu-și palmele ca să se încălzească, țigăncușa observă cu aplomb: "Obraznicul mănâncă praznicul, boierule, timidul face treaba!" "Nu-mi mai spune boierule, sunt un fiu din popor." "Poporul are doar un fiu, boierule!" Izbucnește în râs, uite că până și țiganii încep să-și bată joc de mutra Lui... "Și cum te cheamă, fetițo?" "Fira, boierule, Fira de la Zamfira." "Ei bine, Fira, încântat de cunoștință." Tot scotocindu-se prin buzunare în căutarea unei monede, zări într-un val de studenți, care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Ante Pavelic, în Grecia milițiile anticomuniste înarmate de germani participă la acțiuni de anvergură împotriva mișcării de rezistență. Lupta împotriva celei de a doua categorii, francmasoni, comuniști, evrei și alți reprezentanți ai "raselor inferioare" cum Europa în octombrie 1942 sînt țiganii, este în principal sarcina SS-ului, a cărui ocupație sinistră a fost totuși înlesnită și sprijinită de autoritățile unor țări ocupate. Această "luptă" culminează cu masacrul populațiilor slave din Europa de Est (polonezi, ruși) și mai ales cu monstruoasa "soluție finală a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de război și de muncitori proveniți din acele STO (birouri de muncă obligatorie), ca și micul număr de supraviețuitori ai lagărelor de exterminare nazise în care și-au găsit sfîrșitul aproape 6 milioane de deportați rasiali (în principal evrei și țigani) și mai mult de 4 milioane de deportați politici. Secătuită, Europa este în același timp un continent în ruine. URSS a pierdut 100.000 de colhozuri și 6 milioane de case, Iugoslavia 60 % din potențialul său agricol, Polonia 80 % din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
scrisă că “acceptă“ cetățenia română. Pe actul meu de naștere scrie: Născut în Regatul României. Cu regret constat că noi refugiații din Basarabia n-am fost doriți și nu suntem doriți nici acum. Toți cei care au fost prigoniți, evrei, țigani, români din Ardealul de Nord au fost despăgubiți . Noi basarabenii nu!
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
actor de mare rasă, deși nu trecuse nici măcar clasele Conservatorului din București, avusese creațiuni, una mai strălucită decât alta, în Chir Zuliaridis, imitând de minune un grec, în comedia Mincinosul, unde imita cu mult succes pe italian, în operetele Voievodul țiganilor, Mascota, Boccaccio etc. Apoi în comediile lui Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută. Pe Iulian, mai ales, se întemeia Caragiale când își scria piesele. După cele două mari izbânzi, Caragiale mai scrise o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române la teatrul național] Dar dacă opereta se prezintă în condițiuni mediocre, publicul ca și critica fură mulțumiți de opera română, care a debutat foarte satisfăcător cu Lucia de Lamermoor. Sâmbătă la 28 septembrie s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
din incintă. Dar în toiul celui mai asurzitor scandal erau și izbucniri de hohote de râs. Într-una din aceste ședințe neuitate pentru cine a fost martor vorbea de putatul de Vlașca, Vasile Epurescu. Epurescu era urât, negru ca un țigan, ciupit de vărsat, iar când vorbea, holba ochii și se încrunta grozav. Dar de altfel era inima cea mai bună unită cu cea mai mare lipsă de pricepere a ridicolului în care cădea de câte ori vorbea în Cameră. Epurescu începu să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
În ziua de 19 septembrie se prezintă în fața Curții de Apel procesul directorului Prefecturii poliției Capitalei, căpitan Dimancea, a inspectorului de poliție Alexandru Davila și a procurorului Paraschivescu. Acești funcționari au fost dați în judecată pentru că au torturat pe niște țigani arestați sub acuzarea de tâlhărie. O tâlhărie cu răsunet se făptuise la Valea Tânganului, o ceată de țigani fu bănuită; ceata fu arestată și adusă la Prefectura poliției, însă fiindcă toți țiganii au tăgăduit cu îndărătnicie participarea lor la tâlhărie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a inspectorului de poliție Alexandru Davila și a procurorului Paraschivescu. Acești funcționari au fost dați în judecată pentru că au torturat pe niște țigani arestați sub acuzarea de tâlhărie. O tâlhărie cu răsunet se făptuise la Valea Tânganului, o ceată de țigani fu bănuită; ceata fu arestată și adusă la Prefectura poliției, însă fiindcă toți țiganii au tăgăduit cu îndărătnicie participarea lor la tâlhărie, au fost bătuți și schingiuiți într-un mod îngrozitor. Vestea spăimântătoarelor torturi a zguduit tot orașul, Parchetul a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dați în judecată pentru că au torturat pe niște țigani arestați sub acuzarea de tâlhărie. O tâlhărie cu răsunet se făptuise la Valea Tânganului, o ceată de țigani fu bănuită; ceata fu arestată și adusă la Prefectura poliției, însă fiindcă toți țiganii au tăgăduit cu îndărătnicie participarea lor la tâlhărie, au fost bătuți și schingiuiți într-un mod îngrozitor. Vestea spăimântătoarelor torturi a zguduit tot orașul, Parchetul a intervenit și rezultatul a fost trimiterea celor trei funcționari în fața justiției. Curtea a osândit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lei amendă și solidar la 100 lei daune, iar pe procurorul Paraschivescu l-a achitat. Conservatorii sun furioși în contra acestei sentințe de condamnare. Deși torturele îngrozitoare ereau dovedite, ziarul l’Indépendance Roumaine a susținut că toți acuzații trebuiau achitați, deoarece țiganii ereau recidiviști. Acest ziar nu mai erea în opoziție, deci nu mai avea nevoie să facă fățărnicie profesând principii de justiție și înaltă moralitate. Procesul escrocheriei cu apa de aur a venit în fața Secției a 2-a a Tribunalului corecțional
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dragulici. Nottara începea. Directoratul lui Ion Ghica [a produs] mai ales pe cele trei strălucite stele: Aristizza Romanescu, Ștefan Iulian, Grigore Manolescu; Aristizza în Ofelia, Manolescu în Hamlet, Ștefan Iulian în Mincinosul, în Sfredelul dracului, în Domnul Choufleuri, în Voievodul țiganilor. Caragiale debutează cu Noaptea furtunoasă care umple sala teatrului. Piesa este foarte discutată. Adversarii junimiștilor tună și combat vehement acest realism îndrăzneț care nu pășise încă pe scena întâii noastre scene. Titu Maiorescu a răspuns personal iscălind un articol de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este o piesă de efect și cu toate că publicul este foarte restrâns, Hamlet face o lungă serie de aproape 30 de reprezentații în șir. Este un record. Ștefan Iulian repurtează rând pe rând succese triumfale în Boccaccio, Choufleuri, Sfredelul dracului, Voievodul țiganilor, Noaptea furtunoasă, Mascota, Mincinosul etc. Aristizza Romanescu se ridică mereu spre a deveni cea dintâi actriță a scenei românești, cu Hamlet, Fântâna Blanduziei, Ovidiu, Marion Délorme etc. etc. Scriitorii români încep să lucreze pentru teatru. Atât piese originale, cât și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
foc spiritului numai în singurătate: Natural vorbind, aici e superb! Dar natura mai poate însemna totul la 23-24 de ani?! Sub nici o formă. Citesc, scriu și am sentimentul că (straniu!) sînt totuși un prost. Ador drumurile. Ce bine semăn cu țiganii, din acest punct de vedere! Eu nu am cîștigat niciodată nimic, nu m-a interesat cîștigul, nu doresc să fiu "cineva", POEZIA nu mi se pare deloc o glorie, cred că nu mai doresc decît să fiu lăsat în pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Cucoranul, nepoata lui Miron Cuzea. Iordache Râșcanu a avut patru copii: Alexandru Râșcanu spătar, Iosif-Efhaiton, arhiereu, egumenul mănăstirii Râșca, Teodor (Toader) postelnicul și Zamfira, căsătorită cu aga L. Costachi din Bârlad . Spătarul Arghire Cuza dăruiește la 15 ianuarie 1817 un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la 17 ianuarie 1820 un schimb de țigani cu Toderașco Costachi și soția sa Safta Lambrino, cumnații lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
copii: Alexandru Râșcanu spătar, Iosif-Efhaiton, arhiereu, egumenul mănăstirii Râșca, Teodor (Toader) postelnicul și Zamfira, căsătorită cu aga L. Costachi din Bârlad . Spătarul Arghire Cuza dăruiește la 15 ianuarie 1817 un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la 17 ianuarie 1820 un schimb de țigani cu Toderașco Costachi și soția sa Safta Lambrino, cumnații lui. Safta Lambrino era sora mai mica a Paraschivei Râșcanu . La
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bârlad . Spătarul Arghire Cuza dăruiește la 15 ianuarie 1817 un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la 17 ianuarie 1820 un schimb de țigani cu Toderașco Costachi și soția sa Safta Lambrino, cumnații lui. Safta Lambrino era sora mai mica a Paraschivei Râșcanu . La moartea tatălui său este Îndatorat de acesta la plata datoriilor și căsătoria Ecaterinei, sora sa. Iordachi Râșcanu pentru Îndeplinirea cerinței
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 12, Copie din 17 august 1804. 6. 1817 ianuarie 15.Spătarul Arghire Cuza dăruește un țigan lui Toader, fiul vărului său Iordachi Râșcanu, pe care l-a botezat. Printr-această scrisoari a me de danii, ci dau la mâna vărului Iordachi Râșcanu camin(ar) Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iordachi Râșcanu camin(ar) Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu tatăsău și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu tatăsău și cu alții ce-au fost a răposatului fratelui mieu Ioan. Și de acum Înnainti și În veci ari să-l stăpâniască dum(nea)lui i cucoana dumis(ale), nepoata Paraschiva
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
prima parte a "aventurii”. Mi-a sugerat să urc dealul care se vedea uscat, (pe un drum lutos, pieptiș, devenit după vreo două sute de metri o cărare mâloasă, pe alocuri și cu glod uscat), după care voi ajunge "la țigani”. Credeam că era o zonă numită așa, numai că omul amabil, m-a lămurit că este, de fapt, un sat de țigani, dar să nu-mi fac probleme, că nu-s agresivi ca cei din Roman. Auzi, să nu-mi
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
două sute de metri o cărare mâloasă, pe alocuri și cu glod uscat), după care voi ajunge "la țigani”. Credeam că era o zonă numită așa, numai că omul amabil, m-a lămurit că este, de fapt, un sat de țigani, dar să nu-mi fac probleme, că nu-s agresivi ca cei din Roman. Auzi, să nu-mi fac probleme! M-a atenționat că e posibil să se ia după mine, că-s cerșetori și când văd ceva deosebit, sunt
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu un respect deosebit) pe oricine-mi ieșea în cale (bărbați bruneți cu mustăți mari, bătrâni îmbrăcați ca vai de ei, care stăteau așezați în fața caselor). M-am mai liniștit văzând că nu se întâmpla nimic, conclunzionând că, de fapt, "țiganii” erau niște oameni săraci, probabil și leneși. Nu semănau cu țiganii nici la îmbrăcăminte. La ieșirea din sat, un puști mi-a arătat pe unde să merg prin pădure, până la șoseaua spre Moinești, astfel scurtând drumul. Cred că se apropiau
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bruneți cu mustăți mari, bătrâni îmbrăcați ca vai de ei, care stăteau așezați în fața caselor). M-am mai liniștit văzând că nu se întâmpla nimic, conclunzionând că, de fapt, "țiganii” erau niște oameni săraci, probabil și leneși. Nu semănau cu țiganii nici la îmbrăcăminte. La ieșirea din sat, un puști mi-a arătat pe unde să merg prin pădure, până la șoseaua spre Moinești, astfel scurtând drumul. Cred că se apropiau orele trei-patru după amiaza și nu mai terminam mersul prin pădurea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]