144,219 matches
-
ca o problemă a experienței prezente”. Acesta respinge ideea că există o dezvoltare dinamică a istoriei. Pentru Congar lumea este în căutarea integrității eshatologice. Istoria este dinamică, progresivă și teleologică: „Planul lui Dumnezeu a prevăzut în faza ultimă sau eshatologică adunarea tuturor lucrurilor în Sine, precum și guvernarea lor, astfel încât toate lucrurile să își găsească împlinirea în Împărăția lui Dumnezeu sub Iisus Hristos - Care e Capul și totodată Princiupiul unificator ce cuprinde și desăvârșește toate, nu numai umanitatea, ci lumea în întregimea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
priviri dezaprobatoare către bărbatul acela, fiindcă lipsa de respect adresată bătrânilor era aspru sancționată în interiorul Sanhedrinului, însă acum marea majoritate dintre cei adunați acolo erau împotriva bătrânului care tocmai vorbise, iar Caiafa constată că respectivul nici măcar nu fusese chemat în adunare, și venise acolo cine știe cum, însă era totuși un membru al Sanhedrinului. Fariseul Boriel se ridică însă de pe jilțul său și încercă să-l apere pe bătrân ridicându-și o mână. -V-ați pierdut respectul față de membrii Sanhedrinului? spuse el pe un
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
ești fariseule! rostiră și alții. -Tăcere! exclamă arhiereul Anna. Fariseul Boriel ne este foarte apropiat. Noi îl cunoaștem mai bine! Lăsați aceste certuri acum... Cei care protestaseră împotriva lui Boriel se potoliră și o stare de acalmie se așternu în adunare, acalmie care nu convenea arhiereilor, care aveau de dat totuși niște explicații. Arhiereul Caiafa se pomeni dintr-o dată în impas pentru că nu știa ce să răspundă la ceea ce spusese acel bătrân. Se foi pe jilț vizibil deranjat de cuvintele aceluia
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
nu este de acord cu noi! Dar luând în considerare cuvântul spus despre Ioan Botezătorul și Iisus nazarineanul, putem spune oare despre acest lucru că este adevărat? întrebă retoric arhiereul fără a mai lua în seamă pe cel pe care adunarea îl mustrase. -Eu unul nu cred asta, ci mai degrabă cred că e vorba de o mistificare a ucenicilor lui Ioan, cu vorbele astea despre sfințenia acestui Iisus! continuă el. Și până la urmă dacă stăm și gândim, ce ne privește
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
dacă se va face, rătăcirea va fi pe urmă și mai mare, și vom pieri cu toții în erezeii de tot felul care și așa au zguduit din temelii învățăturile marelui Moise. Arhierul făcu un semn binecunoscut celorlalți care însemna sfârșitul adunării. Cei prezenți se ridicară iar arhiereul rosti o scurtă rugăciune iar la urmă mai adăugă: -Eli! Eli! Îți mulțumim că nu ne-ai părăsit! -Amin! rostiră cu toții. În timp ce ieșeau cu toții, doi dintre cei care asistaseră retrași la discuții schimbară câteva
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
aproape ca pe a: „Moș Gerilă, toți îmi spun / Că ești darnic și ești bun/ Eu îți spun...”. Ca prin vis am auzit parcă numele meu și am simțit cum mama mă împingea ușor să mă ridic. Ajunsă înaintea micii adunări, cu ochii strălucitori de lacrimi care stăteau să țâșnească din cauza emoției, m-am concentrat un moment și am spus rar: „CRACIUNUL COPIILOR”, DE OCTAVIAN GOGA. După o scurtă pauză, așa cum m-a învățat mama, am continuat ca una ce știa
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
Mai întâi aș dori să remarc această neobișnuită îngemănare dintre numele autorului, OBLU, nume predestinat să spună lucrurilor pe nume, direct și fără ocolișuri- și cel al editurii călărășene AGORA, piața centrală în orașele Vechii Elade, loc de desfășurare a adunărilor poporului (demosului) și de dezbateri publice. Apoi aș dori să aduc felicitările mele sincere autorului și editorului pentru tot ceea ce ne-au oferit în cele 312 pagini ale DEOUMANISMULUI! Scrisă „în onoarea singurului Dumnezeu”, cu gândul la îmbunătățirea reală și
UN SUBIECT DE CERCETARE INTER- ŞI MULTI DISCIPLINARĂ de NICOLAE POSTOLACHE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359071_a_360400]
-
O cioară mai semeață își ia zborul - De zor mă duc să văd de unde vine! Cu groază când revine zice: - Norul, Suratelor, e trenul de pe șine ! Cu fumu-i negru ce străbate zarea, El va mânji mândrețe de câmpie. „Rușine!”, decretează adunarea de ciori ce croncănesc parcă-s o mie. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Negru pe alb / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
NEGRU PE ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359088_a_360417]
-
al libertății de expresie, al deschiderii și al unei responsabilități liber consimțite; existența unei rețele la nivel național (FRACCU) și internațional (Federația Mondială) cu scop de cooperare. La noi în țară, activitatea FRACCU s-a amplificat după anul 1998 când Adunarea generală de constituire a Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FRACCU) cu cinci membri fondatori : cinci persoane juridice: 4 cluburi și o asociație UNESCO a ales ca Președinta pe doamna avocat Paula Iacob, viceprețedinte: Daniela Popescu, Crina Bocșan
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
al libertății de expresie, al deschiderii și al unei responsabilități liber consimțite; existența unei rețele la nivel național (FRACCU) și internațional (Federația Mondială) cu scop de cooperare. La noi în țară, activitatea FRACCU s-a amplificat după anul 1998 când Adunarea generală de constituire a Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FRACCU) cu cinci membri fondatori : cinci persoane juridice: 4 cluburi și o asociație UNESCO a ales ca Președinta pe doamna avocat Paula Iacob, viceprețedinte: Daniela Popescu, Crina Bocșan
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
spunem și probăm, Bem, da-n în stambă nu ne dăm!» Cu aleasă stimă și-o țuică de la slăvină!” Vă salut cu veselie, Moș Ilie Strigălie ------------------------ ALIANȚĂ ȘI SPERANȚĂ La nea Pârvu-n prăvălie, La opt fix, ca la trompet: Adunarea la bufet; Ca s-o dea pe veselie! Moș Ilie Străgălie Nu-i arde de bășcălie, Are-un of... Cum să mai tacă... Când guvernu` e pe creacă Și cu păhărelul închină: - Vinu-i bun de la slăvină, Dar o țuică aromată
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
fără să fi dispărut pe deplin. Ca să astâmpăr bulversarea guvernanților care într-un timp nu aveau odihnă și ne fluturau presupusa, nici ei nu știau ce, vizând modificări teritorial-administrative, cheltuind în vânt puținii bani ai țării cu tot felul de adunări costisitoare, am scris răscolind arhivele și aducerile aminte cele cinci volume despre Vaslui privind și această problemă nu numai a satului ci și a orașului românesc, concluzionând, printre altele : „...Fie că s-a numit județ, ținut, arondisment ori district, formă
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
existența și să roage Timpul să mai aibă îngăduință, încă o vreme și încă alte vremi, până la vremuri mai bune. Mai bune pentru literatură, mai bune pentru țărani, mai bune pentru omenire. Deși vrea să-și minimalizeze meritul scrierii sau adunării acestor mărturii între copertele cărții, Sorin Preda nu poate să nu recunoască faptul că are (spunem noi, cititorii și iubitorii lui Marin Preda) - „meritul de a-i fi dat o turnură, un prim și necesar elan de pornire”. Iar restul
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
O completare azi ar fi cu expresia „dacă nu foloseai telefonul mobil, nu erai ascultat (de SRI) și nu erai învinuit (de DNA)”! 12. Vorbe de clacă Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală". Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă (la mine se numea „hopșe”). Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat. Nu existau încă partide
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu ai o istorie a Bisericii, și atunci, ești doar o simplă adunare, un grup de oameni, o apariție meteoritică, stelară pe scena istoriei și a teologiei. Trebuie să iei aminte, la fel și noi! Relația umanității cu Dumnezeu se înțelege ca realitate istorico - teandrică și sinergetică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
nimic nu se arată valoarea unei generații mai bine decât prin ceea ce înțelege și prețuiește din viața sufletească de până atunci, a propriului ei popor.” Nu trebuia uitată nici activitatea sa dedicată cinstirii memoriei poetului la Ipotești, contribuția sa la adunarea de fonduri pentru ridicarea bisericii și casei memoriale, care însă, din păcate și nu din vina sa, ci a lipsei de criterii muzeografice ale acelui timp, n-a respectat structura casei originale, drept care, semnatara acestor rânduri a avut mai târziu
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
dar care rămân totuși cu succes pe etajul superior al poeziei, atât prin tensiunea și dramatismul lor intestin, cât și prin știința de a capta, inclusiv estetic, atenția și emoția cititorului. Cum ar fi de pildă poemul de citit în adunări publice intitulat „Poeții lumii, vai de steaua lor” care începe așa: „Poeții lumii, vai de steaua lor/ Au cine îi mai trebuiește?/ Le e destin să plângă până mor/ Săraci, stingheri și hăituiți câinește// Iar cât trăiesc se-ntâmplă tuturor
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ne pregătim din nou pentru votare Febril, de nu știm câte săptămâni, În diasporă, nu e de mirare, Lucrează excelent (fără gargare) Democrația, la noi, la români, Dar mai ales la câte-o adunare, Vorbim pe rând să ne-auzim mai tare, Civilizat, adicătelea toți, Cam afumați de micii pe grătare, De Murfatlar, Fetească, Dealu’ mare, Ca niște...precum suntem, patrioți, Ce am ajuns, luptând, peste hotare! Acuma ne aflăm în confruntare, Politica pe
PREGĂTIRE PENTRU VOTARE ÎN DIASPORĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360223_a_361552]
-
natură, bunurile mobile și imobile, într-un cuvânt, toate drepturile de orice natură aflate în proprietate, societatea Petroșani obligându-se să înregistreze toate bunurile preluate la Cartea Funduară și Registrul Minelor, pentru a putea obține dreptul de proprietate asupra acestora. Adunarea generală a societății Salgotarjan și-a dat acordul asupra negocierilor purtate de Dr. Ferencz Chorin jr. la București și a documentelor elaborate, aprobând ca minele societății Salgotarjan din Petroșani să se constituie într-o societate anonimă independentă pentru exploatarea cărbunelui
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
direcției se afla în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul exploatărilor aflate în subordine, politica impusă de Adunarea generală. Direcția Minelor avea în frunte un director tehnic - trei, în toată perioada interbelică: ing. Ioan Winklehner (1921 - 1928), fost director general al societății Salgotarjan din 1911; ing. Tiberiu Timoc (1929 - 1939) și ing. Alexandru Bădărău (1939 - 1945). Noua societate
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei Este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu ai o istorie a Bisericii, și atunci, ești doar o simplă adunare, un grup de oameni, o apariție meteoritică, stelară pe scena istoriei și a teologiei. Trebuie să iei aminte, la fel și noi! Relația umanității cu Dumnezeu se înțelege ca realitate istorico - teandrică și sinergetică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
spre noi. Vom lua spre exemplificare sulița. Românii aveau cel puțin 10 denumiri: curis, cu et. nec., după noi cf. persan. kur (= khur) „soare“; acest tip fiind specific sabinilor. Se pare ca legat tot de pers. kur e curia papala, adunarea, locul de întâlnire. O altă sulița se numea pilum, ceea ce este evident Apolo, Apel -, soarele, dar mai ales cf. coreean pil „foc“ (că și firul de păr pilus). Veru, veruina și verutum se compară cu vera „soare“ la polinezieni, melanezieni
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
psihologii susțin unitatea în diversitate. Da! Sunt de acord! Însă la baza acestei mulțimi de persoane unicate trebuie să stea valorile Lui Dumnezeu: cinstea, dreptatea, adevărul sinceritatea, modestia, și toate acestea pe fondul dragostei de oameni. Fără aceste lucruri orice adunare nu este decât o îngrămădeală de oameni gălăgioși, dornici să parvină, care se strofoacă să iasă în evidență cu orice preț.. Fără niciun rezultat privind regenerarea spirituală și emergența. Creștinismul înseamnă o viață progresivă, de creștere în cunoștința lui Dumnezeu
DESPRE INTERFERENŢE SPIRITUALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359926_a_361255]