6,362 matches
-
este mult mai bogat decât ceea ce vedem sau suntem împinși să vedem. Structura pasională, obsesivă, dinamică, dăruita cu un talent de regizor și de dascăl strălucit,verificat din Romania până în America, regizor care a câștigat pariul, punând în scenă dramaturgi aflați aparent la poluri opuse, Cehov și Caragiale, Shakespeare și Blaga, Buchner și Pirandello, Alexa Visarion [...] este asemeni versului din Mnemosyne, scris de Holderlin: Suntem un semn fără tălmăcire". Când oamenii se încredințează de această stare a condiției umane și când
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
denumită New Public Management (NPM), care denumește un val de reforme ale sectorului public, Începând cu anii ’80, bazate pe implementarea unor principii de management dezvoltate În sectorul privat prin „dezagregare, competiție și stimulare” (Dunleavy et al., 2006). În problema aflată În discuție, NPM Încearcă să răspundă unor critici venite din partea teoriei alegerii publice la adresa modelului formal, Însă la un nivel mai degrabă superficial, Întrucât Încearcă să găsească soluții limitate, de management, la probleme structurale ale modului de organizare politică. A
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tip continental, că adoptarea unei anumite abordări poate fi consecința respectării unei reguli, și nu invers (vezi Peters, 1998). În aceste condiții, statutul documentelor de politici publice nu se deosebește, din punct de vedere formal, de celelalte tipuri de documente aflate deja În circuit la nivelul administrației publice centrale. 2.2. Planurile strategice Al doilea set de obiective ale reformei este legat de coordonarea pe orizontală a politicilor publice. Aceste obiective sunt legate, pe de-o parte, de reformarea comisiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
decis constituirea unei Convenții privind Viitorul Europei, formată din reprezentanți ai instituțiilor europene, ai statelor membre, ai statelor candidate și ai societății civile. Menirea Convenției a fost de a găsi soluții adecvate la multitudinea problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană, aflată atunci în pragul celei mai mari extinderi din istoria sa, și anume cea din 2004. Lucrările Convenției au culminat cu elaborarea unui proiect de Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa, prin care se preconiza a se face un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
autocunoașterea și adev]rul. Din nou, acestea sunt elemente obișnuite în etică indian]. Scrierile epice și Gita Popularele scrieri epice R³m³yana și Mah³bh³rata exploreaz] prin intermediul anecdotelor și povestirilor emoționante luptele, paradoxurile și dificult]țile care survin în respectarea dharmei, idee aflat] în permanent] evoluție. R³m³yana, care îi prezint] pe viteazul R³má și pe soția sa cast], Sita, drept modele perfecte ale virtuții, este mai dogmatic] în poziția sa de partea „drept]ții”, în timp ce Mah³bh³rata este mai puțin optimist] în leg]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înseamn] c] fiecare are un caracter conving]tor. De pild], tipul „Hristos împotriva culturii” se manifest] foarte puternic atunci cand creștinii se confrunt] cu forme de conducere opresive și ostile; acest tip se poate manifestă și în cazul unei minorit]ți aflate într-un mediu str]în. Aceasta nu înseamn] c] toate cele cinci tipuri sunt la fel de plauzibile. Inițial, ele s-au conturat pe fundalul unei ordini sociale stabile, în comparație cu ceea ce a urmat dup] înf]ptuirea schimb]rilor științifice și tehnologice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că toate aceste virtuți s] nu fie reunite sub semnul uneia singure, ci s] împ]rt]șeasc] aceeași esenț], prin urmare s] dețin] un înțeles comun. Aristotel era de p]rere c] un prost nu poate avea nici o virtute, afirmație aflat] în contradicție cu morală creștin]. O teorie mai recent] este cea a lui Edmund Pincoffs, care propune o abordare „funcționalist]” a virtuții, potrivit c]reia adev]ratele virtuți sunt cele indispensabile unei vieți decente, indiferent de forma pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o virtute în celelalte; desigur, seturile de virtuți elogiate într-o tradiție major] nu alc]tuiesc niciodat] o parte substanțial] a seturilor viciilor unei alte tradiții majore. (Excepțiile tind s] fie de scurt] durat], fiind vorba despre anumite societ]ți aflate în declin sau autodistrugere.) Mai mult, în interiorul fiec]rei tradiții pot fi observate aceleași curente oscilatoare: exist] perioade în care accentul este pus pe îndeplinirea datoriilor, a obligațiilor sau a rolurilor convenționale; apoi vă ap]rea un mare reformator, susținând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reușit, cîndva, prin Grigorescu, sîntem pe cale de a reuși acum prin autorul inubliabilei epopei La lilieci. Nițică răbdare. 19 aprilie Sugestia de a merge la Școala "Vasile Alecsandri", pentru a vedea (pe un culoar) un tablou de Camil Ressu, tablou aflat, zice-se, în stadiu avansat de degradare, mă lăsă sceptic în privința plauzibilității informației. Și asta din simplul motiv că o lucrare de atare importanță patrimonială ar putea sta pe un culoar, fie el și al unei onorabile școli. Morbul scepticismului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
readuce la mal, îl readuce la viață. Totul reintră în normal. De abia de-acum înainte distratul psihiatru va avea de lucru. Simptomul, pitit pînă atunci, se arătase. Un film al cărui regizor pare el însuși un original psihiatru. Trebuie aflat cine-i. Afectuosul Craiu, de care nu puteai scăpa cu una-cu două cînd părăseai atelierul din Sărărie, te conducea în papuci, își aprindea țigară de la țigară, dar uita s-o arunce pe cea deja aproape stinsă, încît pe la bodega
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adolescență, către un scop, un reper, fie ele și religioase. Nu pot, într-un subsidiar concluziv, să nu pun această infimă formă de toleranță, de permisivitate confesională, alături de vizita Papei în România, ca gest civilizat și mărinimos al Ortodoxiei noastre aflată, din nou, pe un început de făgaș normal. Și astăzi, în trecerile mele prin scuarul dintre Mitropolie și Teatru, continuu să văd tineri care au ales haina preoțească și să le urmăresc mișcările, gesturile, mimica, vocea, dintre cele mai agreabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cu, pardon, creionul prin București. Pardon, ca să evit cacofonia, nerenunțînd însă la eufonia argheziană, cea cu bastonul, care l-a logodit pe patriarhul literelor cu regimul lui Ghiță Dej. Dar nici la scena întîlnirii poetului cu savantul, acesta din urmă aflat deja în stafful comunist și recomandîndu-se: Parhon. La care, știți doar, mucalitul condeier: pardon! Deci, cu bontul creion prin București, în răstimpul îngăduit de nebunia, frumoasa nebunie a pregătirii vernisajului meu de la Orizont. Pentru că a desanta, oleacă, din moclomul Iași
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne...rușinosul regizor canadian. 9 decembrie Milița Petrașcu, cea care ucenicise, și ea, pe lîngă Brâncuși, la Paris, și căreia, și ei, marele sculptor îi lipise prenume de bărbat (ca să poată înjura gorjenește, în voie, cînd nu-i ieșea treaba), aflată, prin anii optzeci, printre noi, la Muzeul Literaturii Române din București, se amuza copilărește de pe scaun cum Dan Hăulică îi aranja sculpturile (portrete de scriitori) în vederea vernisajului de după-masă. Cum pitica octogenară își vîntura piciorușele, care nu puteau ajunge la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără efort că și era. Ședințele "didactice" cu el deveneau dintr-o dată spectacole atît de, nu știu cum, convingătoare, că ieșeam din ele meditativi. Pentru el, lumea era condusă de doi-trei împărați (evident, unul era chiar Napoleonul său cu bicorn), iar cei aflați atunci la cîrma lumii erau... ce erau?... niște nebuni. Pînă să ajungem la zahanaua Bucium, tăcerile noastre vag-jenate nu însemnau altceva decît situarea defel factice în formula Stelică. O secundă, trăiam cu toții în capul lui Stelică. Doar al doilea, al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în urmărirea, fără menajamente, a profitului, cealaltă, nu atît de exactă în atingerea aceluiași scop. De unde și situarea pictorului într-o poziție oarecum delicată, vag subordonată, vag umilitoare. Personal, pentru eventuala autoconsolare, mă raportez, de fiecare dată, la "cazul" Tonitza. Aflat, pictorul, în expoziția proprie, apărea, minune! personajul arhiprosper al societății românești interbelice. Acesta urmărea atent (și eventual competent) lucrările, însoțit de expozant. Își alegea una, urmînd să treacă, ulterior, să o plătească și să o ia. Dar expoziția se apropia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
drăgălașelor educatoare, cunoștințe destul de complicate, jucîndu-se. Pur și simplu jucîndu-se. Așezați ca-n jocurile lor fascinante, pe jos, în clase fără bănci, întreținîndu-se copilărește, Și asimilînd totodată. Cu oarecare întîrziere se va ajunge și la noi, sîntem siguri, la imaginea aflată deocamdată pe ecran. Mimetismul la români. Aud compatrioți care, în cel mai neaoș naționalism ceaușist, spurcă Occidentul. Capitalist. Deci nemilos, decăzut (tot decade de pe timpul Marii Revoluții din Octombrie... sau Noiembrie, dar nu vrea să și putrezească, așa cum era prevăzut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu sînt altceva decît, pe de o parte, vetuste idealuri funciarmente marxiste, iar pe de alta, răsplată pentru clientela electorală. Pentru orice minte limpede, e clar că după jumătatea de secol comunist, care a anulat traiectoria firească a unei Românii aflată, organic, în familia europeană, a bate monedă pe autarhie nevăzînd soluția salvatoare în mîna viguroasă întinsă acum, punctual, de Occident înseamnă a face pur și simplu propagandă. Profitabilă. În mijlocul unei populații oarecum dezorientate. Cu asta pleacă la drum "marea coaliție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rialto. Canal Grande e acum o magnifică înscenare: apa forfotește de ambarcațiuni mari și mici, strălucitoare cutii de sardele, terasele de pe chei, multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o canțonetă! Pe sub pod trec, grupate, cinci gondole auriu-negre. Pline cu bătrînei nordici, gălbui-pufoși, în veselă transă vesperală. Din ultima
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcută extrem de mediatizat, dacă se poate în capitală, apoi a doua, imediat, undeva, într-o comună, în mijlocul maselor, cu nuanțările de rigoare (un posibil paralelism: în tensiunea momentului, un Arafat merge, declarativ, net pe mîna americanilor, în timp ce junii lui conaționali, aflați temporar în țări civilizate, jubilează extrem de sonor). Întîi aderarea la urgențele imediate ale NATO și asumarea sarcinii totale decurgînd de-aici (dar făcînd șiret cu ochiul aceluiași votant credincios), apoi amețirea sensurilor pînă la dorita confuzie. Cum ar veni: afară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
contemplării la care sînt supus, deși repetîndu-se, mă amuză. Tot așa, cu ani în urmă, la vernisajul unuia din maeștrii sculpturii ieșene, simțindu-mă obligat să emit ocazionalul compliment, am preferat să-mi arăt antuziasmul de altfel sincer pentru piesa aflată, comod, în imediata noastră apropiere, a maestrului și a mea. Cum? a sărit ars complimentatul, dar astlaltă nu-ți place? Gata să mă ia de rever în nu știu ce ambiguă toană: de autentică indignare sau de șagă humuleșteană. Soiul acesta de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva dintre Piața Unirii și Repedea, avînd în centru Braunsteinul de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento! într-o casă ieșeană). Deja o istorie, nu? 16 mai Alt fel de... școli. Nu cele ca atare, cu profesori, cu elevi, cu note. Ci conceptuale, să le zic, fără a le și acoperi, prin denominație, întregul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de condeieri s-a dedat cu abnegație scriiturii esopice, "reflectînd" cu voie de la poliție, făcîndu-i cu ochiul acesteia realități sufocante, cu precădere anteceaușiste, evident, în beneficiul "epocii de aur". Condeieri care profitau copios de imunitate, de înlesniri. Și nu întîmplător aflați, după '89 apolitici în fruntea bucatelor postcomuniste. Nu același lucru se poate spune ca să divaghez un pic ludic despre... antiesopismul unei frumoase franțuzoaice, Catherine Millet, care n-a fost nevoită nicicînd să-și dedubleze natura intimă. Acum în vîrstă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la avantajele unui fitness de bonton european. Programul genuflexiunilor e chestiune de agendă zilnică. Sub îndrumarea unui invizibil (dar bănuit) antrenor, nu numai interminabilul președinte actual, dar și comilitonii lui întru partid și guvern îmbracă zilnic treningul, deprinzînd maleabilități nebănuite. Aflat, prin mineriade, la putere, dar și în scurta și inexplicabila pentru el opoziție (1996-2000), Iliescu rămîne un timp înrăitul campion al respingerii soluțiilor care ar putea readuce imediat România la statutul ei interbelic (noul climat european ar facilita, de altfel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Jonathan Coe își surprinde, undeva, pe doi din puștanii săi protagoniști într-un dialog de-a dreptul năucitor prin umorul lui involuntar. Într-o chestiune deloc umoristică, dacă avem în vedere că-i vorba de drama feroce a Războiului Rece. Aflați, în anii '70, în vîjîiala Berlinului (de Vest, evident) cei doi punkrockeri Benjamin și Philip, au următorul dialog: "Chiar, de ce-ar fi Berlinul ăsta împărțit? se-ntreabă Philip. Întotdeauna m-am întrebat. Habar n-am... probabil că din cauza vreunui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Juan Marsé (Cozi de șopîrlă), Filip Roth (Pata umană), Antonio Tabucchi (Se face tot mai tîrziu), dar și nou-venitul Michel Houellbecq (Platforma), dar și nou-venitele: Tracy Chevalier (Fata cu cercel de perlă), Helen Fielding (Jurnalul lui Bridget Jones); iar ultima, aflată acum chiar aici, pe patul picassian-proustian-procustian al atelierului, deschisă la pagina 291, e Lauren Weisberger (Diavolul se îmbracă de la Prada). Listă infim selectivă! dar suficientă, cred, pentru a răsturna falsa zaveră autohtonă. Și pentru că tot se află pe patul deja
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]