11,054 matches
-
feminismul, încât să creeze anticorpi față de acesta, să conducă la respingerea lui a priori. De altfel, „împlinirea tuturor viselor” în postfeminism este un enunț fals chiar și pentru țările care au parcurs în întregime istoria feminismului și pot susține că agenda feministă este un succes, stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul 7). Motivul principal pentru care cred că un asemenea împrumut este inadecvat este că, în țări postcomuniste precum
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cât reprezentat în politicile de stat, aceasta s-a întâmplat via organizații internaționale. Pe fundalul tranziției, feminismul est-european a plonjat în pline vremuri postmoderne: vremuri ale diferențelor, localismului, multiculturalismului, micropoliticilor. Cu alte cuvinte, a ajuns direct în etapa consecințelor adoptării agendei aflate sub lozinca „ceea ce este personal este politic”. Când teoreticienele est-europene au revizitat abordările actuale ale puterii, nimic nu le-a încurajat să vadă conflictul și competiția între grupuri de interese, fiindcă accentele puse în teoriile postmoderne, în general, și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
genuin al feminismului se lega de faptul că „ceea ce este politic e personal”. Marile decizii, cele ale macropoliticxe "„macropolitic"ii, influențează deopotrivă viața femeilor și a bărbaților. Într-o democrație,xe "„democrație" și unii, și alții trebuie să poată determina agenda politicăxe "„agendăpolitică". Femeile din estul Europei au nevoie de o ideologiexe "„ideologie" care să le creeze un orizont de așteptare. O astfel de ideologie nu apare ex nihilo din mintea intelectualilor feminiști, ci este expresia proceselor care se petrec în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
românescxe "„feminism românesc" al tranziției a demarat lipsit de rădăcini (căci le regăsește doar recent, după un lung și anevoios proces de reconstituire). Acest feminism s-a orientat foarte occidental și adesea nerealist. Prevalența importului a făcut ca, de exemplu, agenda cercetării să semene mulți ani cu cea din Vest, și să nu includă nimic despre, de exemplu, patriarhatulxe "„patriarhat" țărănesc sau cel dur al comunităților rrome,xe "„rroma" în cadrul cărora și feminismul valului Ixe "„feminismulvaluluiI" al egalității formale ar părea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vezi Heldxe "„Held,David", 1995, Eschlexe "„Eschle,Catherine", 2001, Stegerxe "„Steger,Manfred", 2002). Multe femei și organizații feministexe "„feminist" au solicitat de-a lungul anilor de tranziție schimbări legislative în favoarea femeilor, dar nu au avut suficientă „autoritate publică” să schimbe agenda politicăxe "„agendăpolitică" (vezi, de exemplu, Grünbergxe "„Grunberg,Laura", Fuszaraxe "„Fuszara,Malgorzata", Daskalovaxe "„Daskalova,Krassimira", în Galxe "„Gal,Susan" și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000). Astfel de solicitări nu au fost incluse pe agenda politicăxe "„agendăpolitică". În mod curios, deși de înțeles
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu au avut suficientă „autoritate publică” să schimbe agenda politicăxe "„agendăpolitică" (vezi, de exemplu, Grünbergxe "„Grunberg,Laura", Fuszaraxe "„Fuszara,Malgorzata", Daskalovaxe "„Daskalova,Krassimira", în Galxe "„Gal,Susan" și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000). Astfel de solicitări nu au fost incluse pe agenda politicăxe "„agendăpolitică". În mod curios, deși de înțeles, având în vedere reticența față de feminism, chiar și partidele femeilor din aceste țări16 nuau fost și nu sunt feministexe "„feminist" în sens emancipator (vezi Ishiyamaxe "„Ishiyama,John", 2003). Feminismul est-european a fost
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
UE înseamnă adoptarea de către fiecare statxe "„stat" candidat a legislației europene (acquis-ul comunitar). Statele CEE au legi care sunt orientate spre echitatea de gen și emancipareaxe "„emancipare" de sus în jos. Marile realizări ale feminismului apusean din perioada comunismului estic (agenda valului al II-lea) devin bunuri publice în țările postcomuniste chiar înaintea unei cereri publicxe "„public" și politic recunoscute, înainte ca un program politic să exprime un asemenea interes. România, de exemplu, a adoptat începând cu 1997, dar preponderent după
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o parte, victimele comunismului, pe de altă parte, victimele tranziției. Victimele privilegiate ale tranziției au fost muncitorii din industria grea: minerit, metalurgie, construcții de mașini. Pentru ei însă s-au făcut politici de redistribuirexe "„politicăderedistribuire", nu de protecțiexe "„protecție". Această agendă reparatorie este coerentă cu conservatorismulxe "„conservatorism" stângii, potrivit căruia clasa muncitoare trebuie să aibă un rol privilegiat, iar în interiorul ei există o ierarhie în vârful căreia se află muncitorii din industria grea. Femeile și minoritățile au fost adăugate pe agenda
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
agendă reparatorie este coerentă cu conservatorismulxe "„conservatorism" stângii, potrivit căruia clasa muncitoare trebuie să aibă un rol privilegiat, iar în interiorul ei există o ierarhie în vârful căreia se află muncitorii din industria grea. Femeile și minoritățile au fost adăugate pe agenda victimismului mai târziu, cu o presiune internațională mai puternică decât cea internă. Spre deosebire de dreptatea reparatorie, dreptatea distributivă nu a fost un argument la fel de influent în lobby-ul politic. Protestele au avut un rol important în dezvoltarea și perpetuarea conservatorismului de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
inclusiv de legislația profemei. În România (ca de altfel și în celelalte țări est-europene - vezi Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000, Johnsonxe "„Johnson,Janet" și Robinsonxe "„Robinson,Jean", 2003), feminismul s-a dezvoltat în zona societății civile, influențând rar și foarte punctual agenda politicăxe "„agendăpolitică"56. Societatea civilăxe "„societatea civilă" este un bun câștigat al tranziției, dar ea nu generează angajamente organizaționale, forme ideologice și nu mobilizează puterexe "„putere" politică. Fără ieșirea feminismului din ceea ce pentru putere este un ghetou confortabil (gineceulxe "„gineceu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă, din determinarea preferinței sociale, informațiile irelevante despre alte alternative (condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1. Restricția Fine În (1975), Fine propune cel puțin două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prioritate pentru orice politică socială. Astfel, trebuie asigurată o egalitate a șanselor între femei și bărbați, prin promovarea unor programe și a unei legislații în domeniul protecției acestei categorii de populație. În acest context, este importantă includerea persoanelor vârstnice pe agenda dezvoltării, prin strategii pentru combaterea sărăciei și marginalizării sociale, prin acordarea unei atenții speciale nevoilor lor. Astfel, fundamentată pe aceste principii, în fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătorește Ziua Internațională a Vârstnicilor în cadrul unei acțiuni de promovare cu tema
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
se difuzează, cărora li se alocă mai mult spațiu, în ce ordine sunt prezentate ele, la ce oră (sau pe ce pagină). Altfel spus,preocuparea față de prioritatea problemelor ce trebuie să apară în media a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi a discuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propune mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
difuzează, cărora li se alocă mai mult spațiu, în ce ordine sunt prezentate ele, la ce oră (sau pe ce pagină). Altfel spus,preocuparea față de prioritatea problemelor ce trebuie să apară în media a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi a discuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propune mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt prezentate ele, la ce oră (sau pe ce pagină). Altfel spus,preocuparea față de prioritatea problemelor ce trebuie să apară în media a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi a discuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propune mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică marelui public care sunt subiectele de relief la un anumit moment
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi a discuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propune mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică marelui public care sunt subiectele de relief la un anumit moment. Prin fabricarea unei agende mediale, dacă nu îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
induce ordinea de zi a discuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propune mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică marelui public care sunt subiectele de relief la un anumit moment. Prin fabricarea unei agende mediale, dacă nu îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm la ce să se gândească. Cercetările de teren au confirmat acest lucru. Dar tot studiile atent conduse au evidențiat că nu doar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mediale, dacă nu îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm la ce să se gândească. Cercetările de teren au confirmat acest lucru. Dar tot studiile atent conduse au evidențiat că nu doar agenda medială condiționează agenda publicului, ci și invers: cei care proiectează grile de programe, secvențele de știri și alte emisiuni țin cont în cel mai înalt grad de prioritățile informaționale ale publicului. Și mai vizibilă este importanța agendei publice în campaniile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm la ce să se gândească. Cercetările de teren au confirmat acest lucru. Dar tot studiile atent conduse au evidențiat că nu doar agenda medială condiționează agenda publicului, ci și invers: cei care proiectează grile de programe, secvențele de știri și alte emisiuni țin cont în cel mai înalt grad de prioritățile informaționale ale publicului. Și mai vizibilă este importanța agendei publice în campaniile electorale; de aceea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că nu doar agenda medială condiționează agenda publicului, ci și invers: cei care proiectează grile de programe, secvențele de știri și alte emisiuni țin cont în cel mai înalt grad de prioritățile informaționale ale publicului. Și mai vizibilă este importanța agendei publice în campaniile electorale; de aceea programele partidelor sau ale candidaților diferă mai mult prin modul de abordare și soluțiile propuse decât prin problemele atacate. Alegerea materialelor informaționale care vor fi prezentate în presa scrisă sau audiovizuală și a celor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gusturile, frământările, reprezentările caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există așadar o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există așadar o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări dialectice dintre ele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]