9,933 matches
-
primit săptămâna trecută pe o româncă rezidentă în Peru. Știu, ai vorbit cam mult cu ea, nu se putu abține ambasadorul să mă atace. Este obligația noastră să fim deosebit de atenți cu concetățenii noștri când aceștia vin la noi, în ambasadă, să-i ascultăm cu răbdare, chiar dacă avem mult de lucru. Întâmplător, românca noastră este o persoană cultă, care, în Arequipa, unde locuiește cu familia ei peruană, desfășoară o "activitate patriotică" utilă cunoașterii în zonă a României. Am întrebat-o, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
un set de șase pahare, încrustate cu fire de argint, dar numai formatul mic, pentru țuică fiartă. Pentru vin fiert aveam ceva asemănător, încrustarea era în alpaca, primite cadou de la colegii de la Moscova, la terminarea misiunii de opt ani, la Ambasada României din capitala imperiului sovietic. Duminică seara, după excursie, la ambasadă mă aștepta chiar o surpriză plăcută: colegii, cu sprijinul familiei administratorului și cu acordul de principiu al ambasadorului, pregătiseră o masă de adio. Era prima după incidentul de la ședința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
numai formatul mic, pentru țuică fiartă. Pentru vin fiert aveam ceva asemănător, încrustarea era în alpaca, primite cadou de la colegii de la Moscova, la terminarea misiunii de opt ani, la Ambasada României din capitala imperiului sovietic. Duminică seara, după excursie, la ambasadă mă aștepta chiar o surpriză plăcută: colegii, cu sprijinul familiei administratorului și cu acordul de principiu al ambasadorului, pregătiseră o masă de adio. Era prima după incidentul de la ședința de partid, unde șeful eșuase în planul său de sancționare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
terasă, ne-am înarmat cu câte un pahar plin, după care a început să vorbească "El jefe": Tovarăși, iacă au trecut aproape trei luni de când tot aici îl întâmpinam pe tovarășul diplomat, trimis de M.A.E. să sprijine activitatea ambasadei. Eu cred că și-a făcut datoria. Îi urăm, acum, la plecare, drum bun și să găsească bine acasă. După ce am gustat din paharul cu gin, pe care îl comandasem administratorului, ceilalți toți beau whisky, mi-am început vorbirea: Tovarășul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
localnicii, purtând în ei și o urmă de latinitate, ar trebui să nutrească față de noi un soi de simpatie și înțelegere, ceea ce am și constatat, cu plăcere. Am venit cu încredere și optimism, cu dorința de a fi util ministerului, ambasadei și, dacă se putea, fiecăruia dintre dumneavoastră. Acum, în prag de plecare definitivă de la aceste locuri, încărcate de istorie și mărturii ale unor civilizații apuse, dar care au intrat în patrimoniul cultural al omenirii, nu cred că trebuie să evoc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
erau complet inofensive, dar, probabil, unii n-au prea înțeles exact cele spuse. Ultimele zile la Lima le-am consacrat predării tuturor lucrărilor și notițelor mele la serviciul IV, cifrorului și colegului Opriș și organizării deplasării, adică, un fax la Ambasada României din Madrid, prin care comunicam sosirea în capitala Spaniei, cu numărul zborului și ora sosirii și rugămintea de a fi preluat, și o telegramă la M.A.E. prin care comunicam datele tehnice ale deplasării mele spre București. Bagajele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de la cei doi tehnicieni de la ARO. Ei m-au și condus la aeroport, în mod colegial. De ceilalți mă despărțisem în salonul de protocol. De serviciile administratorului mă lipsisem, în baza unui argument greu de combătut: "Nu pot rămâne în ambasadă doar ambasadorul și cifrorul". În aeroport, după depunerea bagajelor, m-am despărțit de cei trei români, observând lacrimi în ochii celor doi tehnicieni, în timp ce ne îmbrățișam. Ei mă invidiau și regretau sincer plecarea mea, fusesem pentru ei ca un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
oară a Ecuatorului; Caracas-Madrid, noaptea, survolând Marea Antilelor, insulele San Juan și Porto Rico și apoi traversând imensitatea întunecată a Oceanului Atlantic pentru a ajunge din nou în Europa. Pentru tronsonul Madrid-București, cu cursa de linie TAROM, biletul mă aștepta la ambasada noastră din Spania, fiind plătit și trimis de minister. La Caracas, capitala Venezuelei, am făcut o escală mai prelungită, de circa trei ore, timp în care am hoinărit prin shopurile duty-free, unde am putut să cumpăr câteva mici cadouri pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Să ghicesc dacă orașul pe care îl distingeam era Cadiz sau Sevilla, dacă survolam munții Toledo sau Sierra Morena. În aeroportul madrilen, eram așteptat de bunul meu amic, Paul Moldoveanu, cu care am plecat, imediat ce mi-am recuperat bagajele, spre ambasadă. Pe drum, Paul mi-a spus că în ziua următoare, sâmbătă, avea să mă ducă cu mașina undeva în afara capitalei, să mă scoată din Madrid. Cu zâmbetul pe buze, mă frecai la ochi și mă pregăteam să-mi exprim uimirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
spor, întrucât la contactul cu asfaltul se transformau în apă. Involuntar, făceam comparația, în sinea mea, cu iernile din spațiul nostru carpatin, cu nămeții ce se formau la noi în ritm alert, îngreuind circulația. Cei aproape 80 de kilometri de la ambasadă până la obiectivul nostru turistic i-am parcurs în mai puțin de o oră și jumătate. Înainte de orele 10,00 eram pe esplanada Mănăstirii Regale San Lorenzo de El Escorial. 15. Escorialul și La valle de los Caidos Madridul este înconjurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Lima, scrisă de mână, așa cum mai citisem eu în primul an de activitate în minister și trimisă prin Curierul diplomatic care plecase înainte de renumita ședință de partid, unde îl înfruntasem deschis, ridiculizându-i proasta înțelegere a misiunii lui în fruntea ambasadei din Peru. Îmi dădeam seama că, de fapt, nu poziția mea fermă împotriva făcăturii de a-l sancționa și apoi trimite acasă, ca incompetent, pe colegul de la secția economică îl pornise împotriva mea pe cel ce conducea misiunea diplomatică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
să relatez despre "aventura mea peruană". Le-am relatat, în varianta scurtă, despre atmosfera instalată în misiunea diplomatică română de cuplul cel mai nediplomatic, dar bine alcoolizat, despre "războiul constant" al respectivului binom contra oricărei tendințe de normalitate în activitatea ambasadei, despre tendințele de însușire a bunurilor cu care era dotată clădirea misiunii. Petrică, Mituș și Sever îmi relatară despre arestarea directorului adjunct al Direcției America Latină, Mircea Răceanu, surprins în momentul când transmitea copii de pe telegrame și alte documente secrete și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
bunurilor cu care era dotată clădirea misiunii. Petrică, Mituș și Sever îmi relatară despre arestarea directorului adjunct al Direcției America Latină, Mircea Răceanu, surprins în momentul când transmitea copii de pe telegrame și alte documente secrete și strict secrete unui diplomat din ambasada S.U.A. din București, despre interogarea lor în legătură cu relațiile fiecăruia cu inculpatul, despre presiunea instalată în tot ministerul. Unul dintre colegi îmi sublinie și legătura cu Răceanu-ilegalistul, tatăl fostului coleg, care era declarat anti-ceaușist. Concluzia lor era că, în noile condiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
securitate față de orice contact cu străinii, dar mai ales cu americanii, trebuia imediat pusă pe hârtie și transmisă grupului de securiști, care deja aveau un birou la etajul al doilea, unde permanent exista cel puțin o persoană de permanență. La ambasada U.R.S.S., îi cunoșteam pe toți diplomații, fiecare îmi solicitase cel puțin o dată să îi facilitez unele cumpărături la magazinele diplomatice din vecinătatea misiunii lor diplomatice, de pe Șoseaua Kiselev. L-am preferat pe unul dintre moldovenii din schema ambasadei, solicitându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
La ambasada U.R.S.S., îi cunoșteam pe toți diplomații, fiecare îmi solicitase cel puțin o dată să îi facilitez unele cumpărături la magazinele diplomatice din vecinătatea misiunii lor diplomatice, de pe Șoseaua Kiselev. L-am preferat pe unul dintre moldovenii din schema ambasadei, solicitându-i în mod expres săptămânalul "Literatura și Arta". Când m-a condus până la ieșirea din misiune, diplomatul mi-a zi pe un ton conspirativ. Știu ce te interesează, în două zile dau pe la Protocol și îți dau primul exemplar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
A.E. nu era prezent decât reprezentantul Protocolului. Absența oficialităților din Ministerul Afacerilor Externe l-a iritat pe ambasadorul ungur, care, imediat după ceremonie, mi-a spus: Să înțeleg că absența oficialilor din Ministerul de Externe la această activitate a Ambasadei Republicii Populare Ungare este o atitudine politică de natură să tensioneze relațiile noastre bilaterale? Tovarășe ambasador, regret că nu pot să vă dau un răspuns complet la observațiile expuse, întrucât eu acum vin nu de la minister și nu știu cauzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
conducerea Secției relații externe de la C.C. al P.C.R. Este dreptul domniei voastre să reclamați, dar v-aș sfătui să-l informați pe tovarășul care vă va primi și despre prezența conducerii M.A.E. ungar la depunerile de coroane ale Ambasadei României din Budapesta, în ziua de 23 August 1988. Vă felicit încă o dată cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare a Ungariei și dați-mi permisiunea să mă retrag. I-am strâns mâna întinsă și am plecat repede, cu autoturismul Dacia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de ministru. Eram liniștit, căci comunicarea de la Secția C.C. al P.C.R. era repartizată la cele două cabinete. După aproape o oră, eram chemat de urgență la ministrul Ioan Totu. Spune-mi ce s-a întâmplat la depunerile de coroane ale ambasadei ungare? I-am relatat toată convorbirea cu ambasadorul ungur, inclusiv despre replica mea privind reciprocitatea. Stai puțin, așteaptă să verificăm dacă așa s-a întâmplat de ziua noastră, la Budapesta. După ce îi ceru șefului de cabinet să-i cheme pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și convenise cu diplomații sovietici un program special. Fusesem desemnat de conducerea ministerului, ca și cu doi ani înainte, să fiu prezent la reședința familiei Gorbaciov și să mă ocup special de programul Raisei, program convenit cu concursul celor două ambasade din București și Moscova. Un punct central al programului Raisei a fost o nouă vizită la Fabrica de confecții București, cunoscută drept cel mai renumit exportator din România, mai ales pe piețele statelor "capitaliste". În cadrul vizitei, era prevăzută, după parcurgerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
poarta fabricii "Apaca", Raisa Gorbaciova era întâmpinată de primul adjunct al ministrului industriei ușoare, o femeie elegantă, zâmbitoare, de circa 45 de ani, care a executat protocolul primirii întocmai cum îi spusesem la telefon. M-a surprins că însoțitorul de la Ambasada U.R.S.S., la un semn discret al Raisei, împărți pionierilor câte două bomboane cu ciocolată "Mișca na severe", cele mai bune care se produceau în U.R.S.S. Vizita s-a prelungit mult peste timpul prevăzut în program, la voința oaspetelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Raisa a cerut să vadă pe îndelete, practic să cerceteze mai multe rochii și costume direct pe prezentatoare. O parte dintre acestea i-au fost trimise la reședință Vila Lac 1 pentru a fi probate de Mihail și Raisa Gorbaciov. Ambasada sovietică s-a ocupat de toate detaliile achiziției. * Comparând cele două vizite în România ale lui Mihail Gorbaciov, definind încă de la început scopurile diferite ale vizitatorului, trebuie să recunosc că oaspetele a respectat întocmai obiectivele convenite cu gazdele de fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Gorbaciov, până la micul dejun, a ieșit la plimbare prin parcul vilei, unde a discutat îndelung și destul de aprins unele aspecte ale zilei anterioare; dovadă a fost decizia Raisei de a schimba tot programul ei în favoarea unei deplasări de durată la Ambasada U.R.S.S. din București. Nu știam cum s-au desfășurat lucrările consfătuirii la nivel înalt din cele două zile, dar lectura atentă, profesionistă a textelor date publicității îmi dăduseră o imagine destul de apropiată de adevăr. În toastul său la dineul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
astfel, să fiu un interlocutor avizat în cercurile diplomatice. Reușisem să am convorbiri interesante cu toți ambasadorii socialiști privind acceptarea sau cel puțin opinii legate de reformele Moscovei. Îmi amintesc o convorbire deosebită cu ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, la recepția de la Ambasada Finlandei. După ce îi mărturisisem sârbului că lucrasem opt ani la Ambasada României din Moscova, diplomatul mă întrebă dacă îl întâlnisem pe Gorbaciov. Când i-am mărturisit că liderul sovietic fusese "însoțitorul de onoare" al lui Ceaușescu în timp ce acesta participa la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
am convorbiri interesante cu toți ambasadorii socialiști privind acceptarea sau cel puțin opinii legate de reformele Moscovei. Îmi amintesc o convorbire deosebită cu ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, la recepția de la Ambasada Finlandei. După ce îi mărturisisem sârbului că lucrasem opt ani la Ambasada României din Moscova, diplomatul mă întrebă dacă îl întâlnisem pe Gorbaciov. Când i-am mărturisit că liderul sovietic fusese "însoțitorul de onoare" al lui Ceaușescu în timp ce acesta participa la funeraliile lui Andropov, ambasadorul iugoslav reacționă prompt: Deci Ceaușescu și Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
îmi sugera că noaptea fusese o continuare a protestelor, ceea ce mă ducea cu gândul la evenimentele din celelalte capitale ale țărilor frățești. Când, pe la orele 11,00, am aflat despre moartea ministrului Milea, al cărui ginere îmi fusese coleg la Ambasada României din Moscova, i-am zis lui Petrică: Cred că este deja începutul sfârșitului. Știrile așteptate se rulau cu repeziciune: pe la orele 12, se vorbea despre plecarea din Comitetul Central a celor doi Ceaușești, însoțiți de Emil Bobu și Manea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]