8,976 matches
-
șapte ani, la religia ortodoxă a Exarhatului bulgar 101, iar ca balsam pentru excomunicarea de către Vatican Rusia îi livra un lot important de puști, mitraliere și încălțăminte pentru trupe. Cu toate acestea, în adîncul sufletului său, Ferdinand rămînea marcat de amprenta Vienei, oraș al copilăriei și tinereții sale. Aceasta se simțea după felul cum se desfășurau treburile la curte: trăsurile regale erau copia fidelă a celor de la curtea imperială, inclusiv "iegărul"102 cu pene albe cocoțat pe scaun lîngă vizitiu, demnitarii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
peniței caricaturiștilor din lumea întreagă, era „Everybody’s loving me“, adică „Toată lumea mă iubește“. În rostirea dictatorului, fraza suna groaznic, un fel de „Evrrrribadizzzz lavin miiiii“, semn că somnul dulce pe care-l dormise pe băncile Oxfordului nu-și pusese amprenta asupra englezei sale coloniale, cu miros de baltă. în principiu, Dumitru Dragomir nu seamănă cu Idi Amin Dada. Întîi și-ntîi, unul era negru, altul e alb. Unul cu ațipeli plătite gras la Oxford, celălalt cu bacul luat la o vîrstă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nucleerii și temperatura finală de cristalizare. Determinarea materialelor amorfe în compușii semicristalini Cristalinitatea substanțelor Topirea și cristalizarea (Punct cristalizare - TC; Punct topire - Tm) Punct cristalizare - TC Punct topire - Tm Puritate Polimorfism Interacțiunea medicament-excipient Denaturarea proteinelor Uscarea prin congelare Analize calitative: amprenta digitală a mineralelor, polimerilor și argilelor Carbamazepina (forme polimorfe ce conțin apă: I, III; Forma III prin încălzire la 165o C trece în forma I). Curbele sunt redate în figurile IV. 16 și IV 17. CAPITOLUL V METODE CROMATOGRAFICE DE
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
credințelor creștine primitive. Materia este animată de o rațiune divină și se bucură de un echilibru intern, datorită faptului că senzațiile asigură un schimb fluid și armonios între corpuri. Viziunea, o "apariție" psihică în suflet, este datorată unei urme, unei amprente pe care o lasă forma percepută a obiectului "atins" de corpul nostru pneumatic, care astfel le cunoaște. Ea permite o înțelegere prin simțuri și chiar o corectă intepretare a obiectului senzației − ca în cazul "obiectelor" mitologice, nu externe, ci "realități
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
corp" - viu, mort sau reprezentat în absență −, existent încă și divinizat, și memorie). Diferența la Plotin față de gândirea stoică, pe baza căreia se stabilizează imaginarul puterii în lumea romană, este dată și de faptul că lucrul exterior care lasă o amprentă în suflet și pe care acesta îl reține nu poate fi decât imaterial, așadar doar o formă. Dincolo de această diferență, regăsim în Enneade încă o observație utilă pentru înțelegerea modului în care se formează imaginarul (colectiv). Memoria nu ține exclusiv
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
precum Moise cu fratele său, Aaron − la intrarea în noul templu, biserica (ceremonial transmis și practicat în lumea post-bizantină ortodoxă). Scenariile și spectacolul fastuos, în care se reprezentau alături puterea laică și puterea spirituală, au lăsat în imaginarul colectiv o amprentă atât de puternică, încât au dislocat amintirea vechilor ritualuri păgâne și a ceremonialurilor desfășurate separat, cu semnificații și cu scopuri bine delimitate unele de altele. Victoria asupra morții, indiferent cum se ajunge la ea, e celebrată laolaltă, fie în timpul liturghiei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
presiunea un liant ce le ține apăsat-înmănunchiate, sub tensiunea unei înlănțuiri învăluitoare generată de ferma aplicare a pecetei legătoare. Desigur, odată cu trecerea timpului, sigiliu și-a pierdut din forța materialității sale și a îmbrăcat forme abstracte-grafice cum ar fi banala amprentă lăsată de ștampilă sau semnătură. Dar, în esența semnificației sale, un act ștampilat sau semnat rămâne tot un element închis în sensul că el este parafat-finalizat, nu i se mai poate adăuga nimic, nu mai poate fi modificat, complectat sau
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
aplicat ori de câte ori s-a suspectat sau s-a remarcat prezența sau evoluția unei bacterioze. Examenul bacterioscopic s-a efectuat mai rar prin analiza microscopică a raclatetor de pe piele, înotătoare și branhii sau a frotiurilor (colorate Gramm sau Giemsa) efectuate prin amprentă din organele cu modificări. Cel mai frecvent, probele au fost recoltate și expediate la Laboratorul sanitar-veterinar județean lași sau Laboratorul disciplinei 136 de Microbiologie al Facultății de Medicină Veterinară lași, unde s-a efectuat examenul bacteriologic. Insămânțările s-au realizat
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
formarea a două plăci celulare ( septuri ) separate de o masă plasmatică, care se pierde în momentul separării celulelor - fiice. La drojdiile care înmuguresc (ex. Saccharomyces cerevisiae ), celula mugurală rezultată rămâne o perioadă atașată de celula-mamă după formarea septului de diviziune; amprenta lăsată pe peretele celulei - mamă după desprinderea mugurelui poartă numele de cicatrice mugurală. Un ciclu celular la drojdii durează între 6 și 9 ore, în funcție de specie, vârsta celulei, de condiții de cultură. 1.13.2. Conjugarea Conjugarea reprezintă o formă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de care se ocupă acest subcapitol prin întrebarea formulată de D. Ausubel și Fl. Robinson (1, p. 636): . în legătură cu răspunsul la această întrebare, autorii americani sunt sceptici, deoarece ei consideră că . în ceea ce privește, explicit, rolul școlii, autorii sunt foarte tranșanți: . Valoarea amprentei personale a stilului de muncă al fiecărui profesor rămâne o caracteristică majoră a învățământului, demonstrată convingător și de eșecul încercărilor de a înlocui persoana sa prin aparaturi electronice foarte sofisticate. De aceea, la profesor trebuie să apelăm în primul rând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
individual există și relații esențiale, care țin de actul creator în sine. , afirmă Erika Landau (8). După Anca Munteanu (11, p. 117), De multe ori, însă, adăugăm noi, creatorul se află în contradicție flagrantă cu clasa socială de care aparține (amprentă inversă, deci), sau chiar își depășește epoca. Și, deoarece în periplul cercetării noastre am remarcat ponderea redusă a preocupărilor specialiștilor din domeniu în aria creativității literare, ne-am permis de mai multe ori pe parcursul lucrării prezente s-o abordăm, considerând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aplica nici un fel de program educațional, în condițiile în care instrumentul de măsurare a achizițiilor ar fi același în etapele de pretest și posttest. -Factorii subiectivi ai experimentatorului afectează validitatea experimentului în măsura în care anumite caracteristici și expectanțe ale acestuia își pun amprenta asupra situației experimentale. Autoritatea, ostilitatea, apartenența etnică, statutul etc. sînt exemple de caracteristici care pot influența evoluțiile subiecților în cadrul anumitor experimente. Experimentatorul ideal are o poziție de neutralitate și relativă detașare. Există de asemenea o tendință fie deliberată, fie involuntară
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
ochelari); 5. vor apărea boli genetice; 6. nu se vor putea căsători; 7. nu vor putea avea copii; 8. va dispare, în final, omenirea; 9. nu se va putea aplica depistarea criminalului prin analiza ADN; 10. toți vor avea aceleași amprente digitale; 11. nu vor fi identificați după irisul ochilor. Scorul la fluența gândirii este 11 (egal cu numărul de răspunsuri). În ceea ce privește flexibilitatea gândirii să constatăm că primele 2 răspunsuri formează o categorie - a obiectelor de uz personal. „Schimbarea de macaz
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În al doilea rând, să evite pe cât posibil închiderea psihologică a sistemului de informații. Informațiile obținute pot fi combinate pentru a rezulta variante noi. În al treilea rând, sinteza informațiilor trebuie făcută „în stil personal”. Informațiile dobândite poartă de obicei amprenta gândirii persoanei care le publică în cărți, reviste de specialitate, articole din volumele manifestărilor științifice, etc. Pentru a realiza lucruri noi folosind acele informații este nevoie de un alt mod de gândire. Cu alte cuvinte, odată cu informațiile nu se împrumută
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativitate vor fi lămurite. Este posibil ca dificultățile să fie mult mai mari, deoarece psihicul uman reprezintă un univers și, în plus, cu diferențe semnificative de la individ la individ. Iar mediul care l-a format pe individ își pune serios amprenta asupra naturii lui interioare. Mai trebuie precizat un aspect, valabil pentru toate domeniile psihologiei: psihicul uman este într-o continuă evoluție, nu numai pe parcursul vieții individului, ci și - mult mai lent - pe parcursul evoluției istorice. După cum evoluăm în exterior (fizic), așa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care le traversează. În forma finală, neterminată, a romanului În preajma revoluției, formarea personalității lui Vania Răutu are totuși o pondere mare în primele cinci volume. Cel dintâi, menit să pună în lumină factorii ereditari, precum și circumstanțele familiale care își pun amprenta asupra copilului și, în același timp, să dea icoana vieții basarabene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, e până la un punct de sine stătător (lucru sugerat și de titlu: Prolog: Smaragda Theodorovna), apropiindu-se cel mai mult
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
social-politice ale vremii. Poezia pare să fie segmentul ce rezistă în parte. Începuturile stau sub semnul lui Serghei Esenin, căruia îi sunt închinate și câteva poeme, versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus („Azi a fost ucis mânzul cel șchiop/ - martor n-a fost decât un plop -/ i-ai înfipt custura până în prăsea/ și fiecare strop de sânge scânteia” ș.a.m.d.). Sunt mărturisite afinități și cu Rainer
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
e mult mai convențională. Se păstrează tiparele mitizante în care sunt invocați eroii, tipare potrivit cărora orice soldat devine un Făt-Frumos. Metaforismul primelor volume se stinge treptat în schematism, didacticism, rutină a versificării despre orice, odele, poemele sociale, patriotice purtând amprenta comandamentelor comuniste. Un suflu liric autentic se simte, totuși, în Jurnal de front, care pornește de la experiența trăită în timpul celui de-al doilea război mondial. Ca romancier, T. evocă mai ales realitatea frontului, viața militară, confruntările cu „dușmanii patriei”, care
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Coșovei, Pornind, 33-37; Steinhardt, Monologul, 208-215; Andreea Deciu, Melopoetica și ideopoezia, RL, 1992, 37; Octavian Soviany, „Proba Orientului”, CNT, 1992, 46-48; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 168-172; Bucur Demetrian, Labirintul și covorul oriental, R, 1993, 6-7; Adrian Popescu, Amprentele divine, ST, 1993, 7; Dan Cristea, „Cum să nu intri în rând”, LCF, 1994, 2; Poantă, Scriitori, 143-145; Ierunca, Semnul, 197-201; Horea Poenar, Ca un cuvânt în fața lumii, ST, 1997, 8; Grete Tartler, PRA, II, 582-590; Micu, Ist. lit., 417
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
în structura reprezentărilor dramatice. Interferența cu creațiile culte este însă reciprocă. Comodia vremii (Franțuzitele) a lui C. Facca și unele comedii ale lui V. Alecsandri și Matei Millo resimt puternic influența t.p. de păpuși, așa cum multe spectacole folclorice poartă amprenta textului scris. Piesele ce alcătuiesc repertoriul t.p. continuă să se bucure de interes și conferă sărbătorilor de iarnă o strălucire unică. Surse: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 102-132; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
păli: Mahinda), fiul regelui, și pe fiica regelui, prințesa-călugăriță Saṇghamittă. Aceasta a adus cu sine o ramură din arborele sacru al Iluminării care, răsădită fiind, a prins rădăcini și crește până în zilele noastre la Anurădhapura. Învățătura buddhistă a lăsat o amprentă inconfundabilă asupra destinului regelui Aśoka. El este singurul exemplu din istoria umanității a unui cuceritor victorios aflat în culmea puterilor sale, care încă poseda forțele necesare pentru a-și continua cuceririle teritoriale, și care totuși a renunțat la război și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
principale: Mădhyamika, fondată în jurul anului 200 d. Hr. de Năgărjuna, și Yogăćăra, al cărui întemeietor a fost Asanga și care a trăit în secolul al IV-lea d. Hr. Subtilitățile metafizice ale acestor doi gânditori celebri și-au pus definitiv amprenta asupra dezvoltării doctrinei mahayaniste. Această direcție buddhistă a suferit multe modificări prin confruntarea sa cu alte religii: confucianismul, taoismul, șintoismul și chiar creștinismul sub formă nestoriană. Pare a fi o stranie coincidență faptul că apariția buddhismului Mahăyăna a coincis cu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
viață exemplară pentru mentalitatea indiană din acele timpuri; a fost cel mai important maestru spiritual din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a numeroși filosofi, nu doar orientali ci și din Occident; a fost elogiat prin creații nemuritoare. Pentru toate acestea, putem admite ca adevărată afirmația unui teolog catolic: „Dacă excludem faptul unic prin care adorăm urma, prezența însăși a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mama dracului am făcut, da’ n-am dansat eu singur?” „Se cânta și se striga: Armata și Regele! Armata și Regele!” „Asta Într-adevăr, da’ aia era orânduirea, pentru Dumnezeu! N-am făcut ceva Împotrivă!” Dar ei deja Își puneau amprenta pe unii, pe alții... De-atuncea deja eram urmăriți și imediat găseau motive... cărora Securitatea le dădea amploarea necuvenită, ca să poată să fie oricare condamnat la ani de Închisoare... crezând că prin asta se va anihila, or, asta n-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
frate, și se făcea un curent acolo... Ne mișcam și noi, io eram nervos și răceam, că eram sensibil... Pe urmă au mai pus un pat așa de-a curmezișul, la capetele ălora... Apoi m-au scos să-mi ia amprentele... și era ordinul să te bată pe drum până la celulă... Te bătea cu picioare, cu pumnii, cu ce-apuca... Îți punea ochelarii ăia mați la ochi și te băga, al dracului, În calorifer și zicea: „Ce faci, mă, vrei să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]