8,235 matches
-
PNL-Gh. Brătianu și cele ale PNL tradițional: elemente comune și deosebiri Desprins din vechiul Partid Național Liberal, partidul georgist a preluat, în mare parte, organizarea primului. Comaprația între Statutele vechiului PNL și proiectul de Statut al georgiștilor face posibilă identificarea asemănărilor și mai ales a diferențelor dintre cele două formațiuni politice. În Statutele vechiului Partid Național Liberal, adoptate în mai 1930, erau precizate principiile generale de organizare: libertate, democrație și solidaritate; apărarea statului român unitar sub un regim constituțional, monarhic și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de intenții, decât un program politic coerent, al unui partid. La 4 octombrie 1930 a fost dat publicității Manifestul program al Partidului Național Liberal 265 de sub conducerea lui Vintilă Brătianu. Compararea programelor celor două formațiuni politice permite stabilirea unora din asemănările existente între ele, în acel moment: poziția de sprijinire a Coroanei, reducerea cheltuielilor bugetare și a impozitelor, înființarea Creditului Agricol, dezvoltarea căilor de comunicație, politica socială pentru protejarea muncitorilor, utilizarea capitalului străin la punerea în valoare a bogățiilor țării, simplificarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice. Este filozofia prilejului exploatat".307 Nu putem să nu semnalăm măcar asemănările între percepția lui Gheorghe Brătianu asupra conceptului de progres și concepția istoricului asupra raportului între discontinuitate și continuitate în istorie. Așa cum arată Mihai Popa în lucrarea Filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu, "când temeliile unei lumi se prăbușeau, trecutul, istoria
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în scopul de a procura maximum de bunăstare materială și morală 331. Regăsim astfel, la liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
idealuri erau diferite de cele ale "bătrânilor" și de cele ale lui Gheorghe Brătianu. Deși în toamna anului 1933, unii dintre "bătrânii" liberali au sprijinit reîntregirea Partidului Național Liberal cu adepții lui Gheorghe Brătianu 342, din punct de vedere doctrinar, asemănările și delimitările tranșante sunt mai greu de dovedit. Este un lucru bine știut că după Primul Război Mondial, PNL a parcurs un proces de reorganizare și de adaptare doctrinară la realitățile social-economice specifice perioadei postbelice. Desprinzându-se din acest partid
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale națiunii 346. Din acest punct de vedere, semnalăm, deosebirea dintre concepția georgiștilor asupra politicii economice și practicile liberalior guvernamentali care promovau în continuare inetrvenția statului în economie, dar și asemănarea între opiniile lui Gheorghe Brătianu și cele ale lui Mihail Manoilescu, referitoare la rădăcinile sociale ale propriilor partide politice, sau la importanța păturii mijlocii a populației pentru societatea românească din acel moment 347. Crearea unei elite a păturilor mijlocii, era
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
imigrați de curând, considerați periculoși pentru stat689. O comparație între soluțiile propuse de georgiști pentru rezolvarea problemei naționale și propunerile făcute de tinerii aparținând partidului liberal de guvernământ, într-un memoriu prezentat la Cameră în martie 1934, pune în evidență asemănările dintre cele două concepții. "Tinerii liberali", care declarau că "PNL este un partid naționalist", cereau legi care să permită un control eficient al tuturor străinilor stabiliți în țară după război. Ei propuneau, de asemenea, o reformă școlară care să asigure
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
clară de xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată de georgiști, era vehiculată în epocă și de alte grupări
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
închis în 201018. Blogurile, care au urmat paginilor personale, sunt în general și mai simplu de creat. În plus, blogurile au făcut nițică ordine în harababura de pagini colorat care mai de care mai pestriț și structurate după chipul și asemănarea proprietarilor. Structura unui blog, cel puțin în varianta simplă, de la început, e ușor de urmărit pentru oricine, indiferent de opțiunile grafice mai mult sau mai puțin discutabile. Articolele intră în ordine invers cronologică: primul e cel mai recent, iar sub
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
se afla actrița și scenarista Tina Fey, cunoscută și din serialul de comedie 30 Rock. Considerată unul dintre cei mai inteligenți oameni din showbizul american, Tina Fey a făcut uz, în câteva sce nete, de talentele sale de imitator, de asemănarea fizică cu candidata republicană și de gafele savuroase ale lui Palin. Parodiile au contribuit, după părerea multora, la etichetarea lui Sarah Palin drept un candidat nepotrivit. În perioada respectivă, potrivit estimărilor NBC, peste 50 de milioane de oameni au văzut
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cunoștința împărătesei cele întâmplate. Chemându-și șambelanul pentru explicații, împărăteasa află că acesta, știind că este opera ei favorită, a chemat în grabă cel mai bun pictor al Curții care a fost însărcinat să execute o copie fidelă a tabloului. Asemănarea lor era perfectă, nici cel mai fin cunoscător nu putea găsi vreo diferență. Astfel, șambelanul foarte mulțumit, a dat ordin să fie ambalat și expediat la Gherla, gândind să păstreze pentru moment originalul adăpostit la Palat. Maria Theresa, mișcată de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
adăpostit la Palat. Maria Theresa, mișcată de atitudinea șambelanului, de buna lui intenție, nu luă nicio măsură împotriva lui, dar chemă urgent delegația armeană, dorind ca promisiunea inițială să fie respectată, ea însăși cerându-și scuze pentru "neînțelegere". Totuși, față de asemănarea extraordinară, împărăteasa a rugat să i se dezvăluie cum au descoperit că este doar o copie. Atunci ei au mărturisit că, în momentul când l-au ales, au făcut un mic semn ce nu putea fi observat decât de ei
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
În 1999 a avut loc un seminar internațional cu tema: Quelle ville voulons nous? Intervenienții și participanții au desprins câteva concluzii ce merită să fie reținute: să nu opunem ruralul și urbanul, ci să căutăm mai curând prilejurile de asociere, asemănările lor, să identificăm ceea ce le face complementare, să luăm seama la periurban (sau rurban), care induce schimbări ale identității colective și noi exigențe privind gestionarea serviciilor publice, să luăm seama la "ghetouri", la cartierele care fac și suportă "secesiunea", creșterea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între asimilare și inserție, ci ca pe un proces specific, prin care se suscita participarea activă a persoanelor celor mai diferite). Fără a nega diferențele, știind să le ia în seamă fără a le exalta, bazându-se mai mult pe asemănări și convergențe, politica de integrare pune accent pe egalitatea drepturilor și obligațiilor, pe exigența de a da fiecăruia, indiferent de originea sa, posibilitatea de a trăi demn în societate dacă acceptă regulile și devine element constituant al acesteia! Politica de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașele au ajuns la uniformitate. Jean-Pierre Sueur, primarul din Orléans și secretarul de stat al colectivităților locale la începutul anilor 1990, nu-și ascundea la un moment dat perplexitatea: Când văd ce și cum comunică majoritatea comunităților locale, mă frapează asemănările. Toată lumea spune același lucru, fiindcă toți își spun: "Trebuie să comunicăm", dar nu pentru a spune: "Sunt la pământ, am mulți șomeri, orașul meu este în criză". Chiar dacă e adevărat. Nu, toate sunt "Tehnopolis", "Intersecție europeană". La ce servește cheltuirea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ei / Petronel Dobrică Reprezentări legale și realitate cotidiană în instituția penitenciară Radu Baltasiu Câteva considerații privind situația economică din spațiul rural / Mariana Stanciu Implicații sociale ale fenomenului migrației internaționale / Irina Stănculescu August Von Haxthausen și satul devălmaș rusesc („mir”-ul). Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc / MESAJELE COMUNICĂRII Paul Dobrescu Studiile culturale britanice și problemele comunicării. Contribuția lui Raymond Williams / Alina Bârgăoanu Orientarea experimentală - cea mai fertilă contribuție americană la studiul comunicării / Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon Practici pluraliste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
study provides a new image on the most important social changes (in demography, society and economy), with special issues regarding the Central and Eastern European countries. Primit la redacție: august 2006 AUGUST VON HAXTHAUSEN ȘI SATUL DEVĂLMAȘ RUSESC („MIR”-ul) Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc Irina Stănculescu, Institutul de Sociologie În 1843 Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în domeniul cercetării vieții rurale, în special pentru ceea ce mai târziu se va numi sociologie rurală. Comparând aceste informații cu cele referitoare la satul devălmaș românesc, pot fi observate unele asemănări, dar și unele deosebiri între cele două tipuri de sate. Astfel, elemente asemănătoare se regăsesc în special în domeniul tehnicilor agricole. Alte elemente, cum ar fi cele legate de alcătuirea familiei sau de proprietate, deosebesc societatea rurală rusească, în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Un stil cu totul diferit, adaptat noilor exigențe ale științelor sociale, va avea Anatole Leroy-Beaulieu (1881) care, vizitând Rusia la jumătate de secol după Haxthausen, va relua temele abordate de acesta, sistematizându-le și integrându-le într-un cadru teoretic. Asemănări și deosebiri între mir-ul rusesc și satul devălmaș românesc Parcurgând cele trei tomuri ale voluminosului său studiu, nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă în vechile sate devălmașe românești. În cele ce urmează vom încerca să punem în evidență o serie de asemănări, dar și deosebiri, dintre cele mai marcante, existente între aceste două forme de organizare comunitară. Intenția noastră este ca în felul acesta să aducem o contribuție atât la prezentarea unor aspecte ale satului rusesc, așa după cum reies din descrierea făcută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cea a meșterului Manole, înmormântarea în anumite regiuni a morților familiei în grădina din spatele casei, existența fraților de cruce și altele. Un studiu comparativ referitor la sărbători ar putea fi și el plin de interes, prin punerea în lumină a asemănărilor și deosebirilor existente între două societăți de religie ortodoxă. Revenind la obiectul studiului nostru, se impun câteva observații: a) Elementele ce apropie satele românești de cele rusești descrise de Haxthausen sunt mai ales cele care pot fi regăsite și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pus amândouă în joc pentru a fixa, la o vârstă când nu mai faci cuceriri, niște principi până atunci foarte nestatornici; căsătoria secretă cu numele, dar de fapt publică, care a fost răsplata iscusitelor lor stăruințe, iată incontestabile puncte de asemănare; comparația nu se extinde însă dincolo de poziții. Când ne referim la persoane, nu mai găsim decât contraste. Într-adevăr, este cu neputință să-l compari pe Ludovic al XIV-lea, atât de impozant, și care, independent de rangul său suprem
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să fie mărginit, spiritul lui era lipsit de orice distincție. Cât despre Doamna de Montesson, dacă o comparăm cu Doamna de Maintenon, aveau în comun inferioritatea spiritului, a frumuseții și chiar a taliei. Ar fi avut mai curând oare care asemănare de caracter cu femeia care a guvernat Franța sub Ludovic al XV-lea, cu marchiza de Pom padour. Amândouă erau înzestrate cu blândețe și grație, cu bunătate, cu o judecată destul de sănătoasă, cu dra gostea pentru litere și pentru arte
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
însă comparația era admirabilă; gâtul lung și osos al acestui prelat ieșindu-i din gluga albă, capul pleșuv, înconjurat doar de un cerc de păr negru, figura îngustă, nasul coroiat, ochii apropiați, ficși și strălucitori îi dădeau într adevăr o asemănare izbitoare cu pasărea de pradă de care fusese vorba. În timp ce această dezordine avea loc în sânul ei, Adu narea rămăsese pasivă și imobilă pe bănci, fără să reziste, fără să se clintească, mută și fermă. Câțiva membri montaniarzi fraternizau cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
bogăție a Georgiei o constituie ospitalitatea nativă a georgienilor ... de la nivelul cetățeanului de rând ... rural sau urban ... până la nivel universitar ... resimțită personal, alături de mândria pentru trecutul lor istoric și lupta lor, surdă sau fățișă, pentru independență ... în ambele cazuri existând asemănări cu noi, românii ... depășindu-ne chiar. În primul caz ... ritualul este mai complex și respectat cu strictețe la orice nivel. Musafirul ... străin de loc sau de țară ... se bucură de o atenție deosebită. În cinstea lui se organizează adunări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]