6,136 matches
-
fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat difuziunea cărților dăunătoare spiritului. În enciclica Nostis et nobiscum 111 Papa a caracterizat mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare de idei noi: " Între numeroasele capcane de care se folosesc șireții dușmani ai Bisericii și ai societății pentru a atrage mulțimile, un loc fruntaș este ocupat, fără îndoială, de folosirea în scopuri josnice a tiparului, încă de foarte mult timp. Astfel, au avut grijă să nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg la esență. Comunismul e o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
toate Unde trebuie să fii liber: * Folosește limbajul după bunul tău plac, adu pe pagină cuvinte care n-au mai văzut lumina tiparului, folosește-le cu nonșalanță, nu pentru a șoca, ci pentru a da un aer de conversație banală capcanelor lingvistice, de care nu te poți lipsi. Inovează structura textului, nu respinge intriga, cronologia și personajele, dar folosește-le în așa fel încât să uluiești pe oricine le recunoaște. * Servește-te după pofta inimii cu hălci de trecut, fiindcă intertextualitatea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
A fost printre cei mai buni studenți ai anului lui, cu un viitor strălucit în cercetare. Armata l-a transformat într-un soț obsedat de complexul vinovăției, care ține prelegeri pentru deținuți. Așa și intenționează să rămână. E prins în capcana propriei seriozități opusă stării de a fi "într-o ureche". E un roman al mediocrității răsturnate. La început Mike pare cel sacrificat, dar irosirea e soarta lui Jon, de fapt. Al doilea roman al lui David Lodge are un fir
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cititor că e vorba de o poezie ca toate poeziile, că are de-a face cu vechea convenție poetică, nu pune nimeni nimic la cale. În realitate n-a mai rămas nimic din convenție: peste tot fraze întrerupte, sensuri fracturate, capcane de stil. Brownjohn sfărâmă poemul clasic. Călcăm pe cioburi de sentimente, de idei (suflet, viață, morală, politică, viitorul omului pe pământ...). El scapără scânteia poetică dintr-o scurtă istorie abia bănuită, pe care poemul o ascunde în loc s-o povestească
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să fie liberi, să gândească independent. Țările comuniste erau cândva uriașe ospicii, iar George Szirtes le descrie ca pe un loc unde puțin a lipsit să nu se găsească el însuși prizonier. Are o imensă simpatie pentru cei prinși în capcana lor, ba am putea chiar spune că nu-i vine greu să se simtă acasă între ei: Ospiciul nu are de-a face cu nebunia, el e normalitatea ca regulă. Poetul înțelege că sub comunism unica bucurie era să gândești
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să scadă în timp. Analogia cu evoluția entropiei, care nici ea nu poate să descrească, l-a condus pe Bekenstein la convingerea că gaura neagră are în mod real entropie ce poate fi măsurată prin cantitatea de informație prinsă în capcană dincolo de orizont. Fizicienii au căutat ieșirea dintr-o contradicție ce apărea când se lua în considerare entropia unei găuri negre. Entropia fiind asociată cu temperatura, atunci era imposibil ca gările negre să aibă temperatură zero. Soluția a fost găsită de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
renunțe la viața păcătoasă, să-și dea avutul săracilor și să plece în pustiu. Își amintea de multe ori că a văzut-o pe comediana Thaïs, că a fost tulburat de ființa ei. Era cât pe ce să cadă în capcana relației cu ea. S-a apropiat cu timiditate și fără bani de casa curtezanei ce avea 15 ani, s-a temut însă că va fi refuzat. Ulterior, gândul la Thaïs a devenit păcatul lui cu care urma să se lupte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ea. Toate aveau istoria lor, erau marcate de părăsirea de către părinți, erau înșelate de iubiți, violate. Unele dintre ele, erau puține, ajungeau în bordeluri doar din nevoi sexuale nimfomane. Toate însă purtau amintirea iubirii lor nevinovate iar unele cădeau în "capcana iubirii", nepermisă de "etica bordelului", și aveau amanți cărora le erau devotate, chiar dacă unii le violentau și profitau doar de banii lor. După zece ani, Iama a fost curățată de bordeluri, locul se transformase în Mahalaua Porumbeilor, unde se organizau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de prieten, tată, amant, soț, fiu, mamă, frate, soră, de om, în fine, cu moravuri interesante, iată elementele patetice. Ce contează rangul, numele, obârșia nefericitului pe care atitudinea înțelegătoare față de niște prieteni nedemni și atracția exemplului l-au angrenat în capcanele jocului, iar acum geme în închisori, mistuit de remușcare și de rușine? Dacă mă întrebați cine este, vă răspund: A fost un om de bine, iar din nefericire pentru el este soț și tată; soția pe care o iubește și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sunt soluții care au fost experimentate mai târziu, de regizori ca Ariane Mnouchkine în special. Pentru Artaud, teatrul care este "singurul loc din lume în care un gest făcut nu este a doua oară reînceput", nu trebuie să cadă în capcana repetării. Evenimentul își pierde caracterul de excepție dacă se încleie în monotonia reprezentațiilor cotidiene, dacă actorul nu își asumă în mod constant riscuri față de el însuși. Acesta va fi și punctul de vedere al lui Jean Genet: "O singură reprezentație
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
semne ținând în mână o carte. Ce carte, nu-i greu de intuit. Fatalismul își fîlfâie aripa-i sumbră peste destinele unor eroi. Tema jocului-metaforă a vieții intră în supramodulate vibrații. Ce e viața dacă nu un „joc” plin de capcane „la capătul căruia așteaptă moartea sau huzurul” (Scarlat, din Veac de iarnă), un „joc” de „patimă și primejdie” (Hâncu). Sau cum zice Selim (din Săgetătorul): „Fiecare ne jucăm aici. Unul cu altul. Moartea cu toți.” Îngemănare de teroare și fascinație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
că teatrul își datorează succesul tocmai acestei nevoi irepresibile a omului de a compătimi alt om? Ori teatrul e poveste prin excelență. Maestrul din Filantropica însă, mai face un pas: Cine are milă, plătește. Nu doar își lasă banii în capcana întinsă de minți agere de hoți, dar își lasă și prestigiul acolo. Păcălitul este într-o complicitate dureroasă cu păcălitorul, păcălitul e prost, chiar dacă uneori bun, în timp ce păcălitorul e inteligent, chiar dacă rău. Răul are această disponibilitate de a parazita binele
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
realizează varianta maghiară a romanului Lunga călătorie a prizonierului de Sorin Titel (1975), tălmăcește trei romane de Anton Holban (Romanul lui Mirel, O moarte care nu dovedește nimic, Ioana), adunate în volumul Értelmetlen halál (1978), un roman de Radu Flora (Capcana, 1980), Vestibul de Alexandru Ivasiuc (1983), jurnalul parizian Timpul trăirii, timpul mărturisirii al lui Eugen Simion (1983), o culegere de nuvele din volumele În văpaia lunii și Pierdut în Balcania de Fănuș Neagu (1984), romanul Mierea de Eugen Uricaru (1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Titel, A fogoly hosszú utazása [Lunga călătorie a prizonierului], București, 1975; A túlélés iróniája. Mai román kisregények [Ironia supraviețuirii. Romane românești de azi], Budapesta, 1976; Anton Holban, Értelmetlen halál [O moarte care nu dovedește nimic], București, 1978; Radu Flora, Csapda [Capcana], Novi Sad, 1980; Marin Sorescu, Hideglelés [Răceala], Budapesta, 1980; Alexandru Ivasiuc, Előszoba [Vestibul], București, 1983; Eugen Simion, Élmények kora, vallomások kora. Párizsi napló [Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian], Cluj-Napoca, 1983; Fănuș Neagu, Balkániába veszett [Pierdut în Balcania], București, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
1 este un lichid inflamabil dar care arde cu o flacără necombustibilă. Se impregnează un șervețel cu acest lichid, se stoarce și i se dă foc. Se va observa o ardere cu flacără vie, dar șervețelul va rămâne intact. 2.CAPCANA CHIMICĂ Pe obiecte care pot fi atinse de o persoană se presară o substanță numită albastru de brom fenol sau verde de brom fenol, substanțe care în stare uscată sunt aproape incolore. Dacă ele ajung pe degetele persoanei, datorită umidității
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
PLANUL LUCĂRIITC "6. PLANUL LUCĂRII" Celui care dorește să cuprindă, dintr-o singură privire, lumea religiilor periculos lipsită de hotare spațiale sau temporale, are În fața ochilor un peisaj nemărginit, În care orientarea este dificilă, cel puțin fiindcă numeroasele parcursuri ascund capcane și riscuri diverse. Pe lângă anumite vârfuri care domină acest peisaj și care pot constitui un prim element de orientare, ca În tablourile lui Füssli, privirea contemplă goana fără sfârșit a munților și trecătorilor, care, la rândul lor, se deschid spre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de șarpe și cu cioc Încovoiat, avînd rolul de paznic al unor osândiți aparte. Asemănător cu ceea ce propovăduie textele orfice grecești, pentru etrusci călătoria prin adâncurile pământului era Într-adevăr pândită de acești demoni și plină de primejdii și de capcane; totuși, respectarea scrupuloasă a riturilor cuprinse În libri fatales și În libri Acherontici este În măsură să o facă mai ușoară și mai sigură. Însă la sfârșitul călătoriei, cel puțin privilegiaților elitei dominante le era rezervat un tratament favorabil - admiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poezia, este, într-un fel de existențialism fără artă, răsfrângerea puțin transfigurată a unui eu profund, inaccesibil nici lui însuși, revărsându-se neastâmpărat peste orice intenție artistică, pentru că arta e resimțită dacă nu ca o cenzură propriu-zisă, măcar asemenea unei capcane burghez-mistificatoare în fața transcendenței și a originarului. Alternând reportajul, confesiunea și ficțiunea, romanele și povestirile lui S., prolixe, rar preocupate de construcție, dezvăluie vocația tumultului interior care se transferă în conflicte insolubile, în puternice neliniști ce stârnesc viziuni halucinante, cât și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
lucru: „planificarea”. Dezastrele din deceniile interbelice (ocaziile ratate după 1918, crahul bursier din 1929 și marea criză care i-a urmat, șomajul, capitalismul de tip laissez-faire, ale cărui inegalități, ineficiențe și nedreptăți i-au făcut pe mulți să cadă În capcana autoritarismului; aroganța și indiferența sfidătoare a elitei conducătoare și incompetența unei clase politice inadecvate) păreau să izvorască toate dintr-un deficit de organizare a societății. Pentru a funcționa și a-și recăpăta prestigiul, democrația trebuia să fie planificată. Se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui de Gaulle au făcut mult caz de stilul „nedemocratic” În care generalul a dobândit și apoi exercitat puterea - „lovitura de stat permanentă”, cum spunea François Mitterrand Într-un pamflet politic din 1965 -, dar puterea prezidențială neîngrădită, cu posibilitățile și capcanele ei, le-a surâs În egală măsură și următorilor președinți, indiferent de culoarea politică. Alegerile prezidențiale directe au eclipsat alegerile parlamentare organizate o dată la cinci ani, punând accentul pe virtuțile politice și personalitatea candidaților individuali, În jurul cărora partidele politice erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar Klaus le-a spus interlocutorilor slovaci: „Cum se pare că nu putem ajunge la un acord, mai bine renunțăm la aceste eforturi inutile și pornim fiecare pe calea lui”. Slovacii, care aparent primeau ce Își doriseră, au căzut În capcana consimțământului, deși mulți dintre ei știau că nu e lucrul cel mai Înțelept. Pe 17 iulie 1992, Consiliul Național Slovac a votat pentru adoptarea unui nou drapel, a unei noi Constituții și a unui nou nume: Republica Slovacă. O săptămână
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai sus, placă turnantă, va cunoaște adevărul și lupta noastră dusă sub sceptrul Arhanghelului Mihail, nu sub acuzația de fascism, ci ca ostași ai lui Hristos și fii devotați ai neamului nostru românesc și creștin. Acești fericiți vor abandona imaginea capcană, legionarofobia, cu care ne împresoară comuniștii, neocomuniștii, toți nelegiuiții și semidocții. Nu ei decid asupra noastră ci faptele noastre, istoria și Dumnezeu. Nu securiștii, nu activiștii de partid, nu agitatorii de partid ne dau nouă lecții sau certificate de buni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
face. Trebuie menționate numeroasele și temeinicele traduceri din Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Paul Celan. SCRIERI: Menire în doi, Pancevo, 1970; Aducătorul ochiului, Pancevo, 1974; Pronume-Zamenice, Vârșeț-Pancevo, 1981; Căpșuna în capcană, Novi Sad, 1988; În biserica Troia, Pancevo, 1992; Școala exilului, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Radu Enescu, Petru Cârdu, „Menire în doi”, F, 1970, 11; Dan Mutașcu, Inteligență și diafanitate, SPM, 1975, 237; N. Barbu, Poetul Petru Cârdu, CRC, 1979, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
țăranilor polonezi imigranți în America. De atunci, problematica atitudinilor își face tot mai mult loc în studiile de comportament uman, având un dublu rol metodologic și teoretico explicativ. Într-adevăr, în studiul comportamentelor, managementul resurselor umane trebuie să evite o capcană, aceea de a se mărgini la a lua în considerare doar aspectele exterioare ale comportamentelor, omițând semnificația valorică pe care acestea le exprimă. Astfel, un om care este disciplinat la locul de muncă, își realizează sarcinile conștiincios, nu intră în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]