7,041 matches
-
la tine, cu o carte bună în mână, mă liniștea... Am ajuns pe strada ta. În colț cu bulevardul stătea un militar. Nu i-am dat atenție și am trecut prin spatele său. La intrarea în imobil, portarul prezida un cenaclu. Cu toate acestea am intrat și începusem să-mi pregătesc cheile, cugetând că pentru nimic în lume n-aș vrea ca vecinii tăi să bage de seamă fie ce-o fi. Soarta a vrut însă să mă combine în ascensor
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti" \o "București" București. Absolventă a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1970" \o "1970" 1970. În perioada studenției a frecventat cenaclul „Junimea“ al Universității din București, condus de criticul HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George Iva%C5%9Fcu&action=edit" \o "George Ivașcu" George Ivașcu. Din 1970 este corector și apoi redactor la revista România literară, unde lucrează
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Seattle. Facultatea de Litere (literatură franceză) la Universitatea „Al.I. Cuza“, Iași. Studii de master în literatura franceză la University of Washington și la Universitatea din Geneva. Se stabilește în Statele Unite în 2000. Înainte de a părăsi România, face parte din Cenaclul „Ion Creangă“ și din Asociația Culturală Club 8. Publică proză scurtă, traduceri și cronici literare în reviste de cultură (Timpul, ArtPanorama, Hyperion, Wienzeile) și în antologiile Junimea, azi (1996) și Poveștile de la Bojdeucă (1996). În 1996 obține Premiul Național „Ion
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mă prindea cu cîte o eroare. O făcea însă grav, sfătos, vorbind în faimoa sele lui clișee din care, deodată, ieșea cîte o-ntorsă tură ce arăta multă inteligență acolo unde crezuseși că e doar platitudine. L-am întîlnit apoi la cenaclul pe care l- am început în facultate cu un an sau doi mai tîrziu. Am aflat cu ocazia asta că existase de mai mult timp un grup de studenți care-și făceau în facultate un cenaclu de capul lor. Era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
am întîlnit apoi la cenaclul pe care l- am început în facultate cu un an sau doi mai tîrziu. Am aflat cu ocazia asta că existase de mai mult timp un grup de studenți care-și făceau în facultate un cenaclu de capul lor. Era un loc special (povestesc aici din auzite) și care are importanța lui în evoluția cîtorva tineri scriitori. Din acel grup făceau parte Cezar, Svetlana, Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe, poate și Sorin Gherguț, oca zional și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
știent de el însuși și de miza lui reală, care era de fapt revolta împotriva literaturii „mari“, „adevărate“. Nici unul dintre ei nu voia să publice și să devină scriitor. Le ajungea distracția aceea într-un cerc minimal. Cînd a apărut cenaclul meu, toți au migrat totuși spre el, și vechiul grup s-a dizolvat. Cu toate astea, „ideologia“ inițială, oroarea de afirmare socială, de bombasticul literar, de calita tea găunoasă de „scriitor“, de textele „importante“, cu miză existențială sau morală, le-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în evidență cînd ne gîndim că faimosul - sau, cum spun americanii, in-famous - număr despre Eminescu al Dilemei e creația lui. La demistificarea mitului eminescian au contribuit atunci, cu texte fioroase, și T.O. Bobe sau Răzvan Rădulescu, din același fost cenaclu contracultural. Mai tîrziu, Cezar a editat o carte în care a adunat toate reacțiile - furibunde sau aprobatoare - la intervențiile din acel număr (unde scrise sem și eu, în nemernicia mea, că Eminescu era păros pe picioare). În totului tot, văd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
alte realități, vremurile acelea cu tot ce presupuneau ele repre zentau pentru mine normalitatea. Apoi, de anii ’70-’80 se leagă copilăria și adolescența mea. Cum să nu fiu, deci, melancolic ?“. Nu numai pionierii și manifes tațiile, dar și duplicitarul cenaclu „Flacăra“ al lui Păunescu, festivalul „Cîntarea României“, pînă și între ruperea luminii în fiecare seară au avut, spune Cezar, latura lor bizar-pozitivă, de care puștii profitau din plin. Iată cum, într-o nouă formă literară, emerge un nou ade văr
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Se dezbăteau lucruri importante, se povesteau chestii nemaiauzite (cum era aia cu firul din coadă de cal cusut pe puță pentru a băga femeile în draci), se puneau la cale acțiuni mărețe. Cum, în liceu, n-am participat la nici un cenaclu, cerc sau vreo altă chestie de genul ăsta, „Barul nostru“ a fost singurul loc unde m-am putut dezvolta întru dialog. Unde am putut sonda alteritatea, unde m-am pus în relație cu Celălalt, unde am început să fiu construit
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
făcut pe unii dintre noi chiar să se înrudească de-a dreptul, pecetluindu-și relația prin raportul dintre nași și fini - singura înrudire care mai era posibilă.) Tot în acea perioadă, expresia publică a entuziasmului nostru literar a fost un cenaclu mai deosebit - un fel de creative writing -, pentru care, la un moment dat, am vrut să obținem chiar și per sona litate juridică. Eram efervescenți și expansivi, asemeni marilor creatori sub impulsul inspirației, din fil mele ce ecranizează biografii celebre
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu o tipă. Apă șiroind prin păr, bluză udă și devenită transparentă, mici frisoane de frig care se cereau rezolvate cu îmbrățișări - a fost mișto, ce mai ! Ploaia aceea - aveam să aflu apoi - fusese radioactivă ; era prima zi de Cernobîl. Cenaclul „Flacăra“ Ca și manifestațiile, Cenaclul „Flacăra“ era un bun prilej pentru a fi cu ceilalți. La Cenaclul „Flacăra“ nu te duceai niciodată singur, ci „în gașcă“. Oricum, acolo nu puteai să fii singur : intrai imediat în vorbă cu fata de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prin păr, bluză udă și devenită transparentă, mici frisoane de frig care se cereau rezolvate cu îmbrățișări - a fost mișto, ce mai ! Ploaia aceea - aveam să aflu apoi - fusese radioactivă ; era prima zi de Cernobîl. Cenaclul „Flacăra“ Ca și manifestațiile, Cenaclul „Flacăra“ era un bun prilej pentru a fi cu ceilalți. La Cenaclul „Flacăra“ nu te duceai niciodată singur, ci „în gașcă“. Oricum, acolo nu puteai să fii singur : intrai imediat în vorbă cu fata de lîngă tine, chiar dacă nu o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se cereau rezolvate cu îmbrățișări - a fost mișto, ce mai ! Ploaia aceea - aveam să aflu apoi - fusese radioactivă ; era prima zi de Cernobîl. Cenaclul „Flacăra“ Ca și manifestațiile, Cenaclul „Flacăra“ era un bun prilej pentru a fi cu ceilalți. La Cenaclul „Flacăra“ nu te duceai niciodată singur, ci „în gașcă“. Oricum, acolo nu puteai să fii singur : intrai imediat în vorbă cu fata de lîngă tine, chiar dacă nu o cunoșteai de dinainte, o țineai de mînă la melodiile lirice, cînd se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
s-a rotunjit prin venirea pe lume a celor doi copii, cochetam cu scrisul și publicam în ziarul sus amintit”. Cochetam cu scrisul și publicatul dar aveam și responsabilitatea scrisului literar, al nostru și al unor confrați care activau la Cenaclul literar din localitate și se adresau paginii literare a ziarului... „Scrisul - această frumoasă îndeletnicire liber asumată, pasionantă ca dragostea pentru femeia iubită, pornită din adâncurile nepătrunse ale spiritului, devoratoare de energii intelectuale și sufletești, - scrisul cu înaintări și stagnări, cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
un calcul de probabilitate. Astăzi se visează puțin; eu am adesea fantezia să mă las pe aripa visului... Așadar, dacă Iașul ar fi rămas capitală... Dar n-a rămas și... nici va mai fi vreodată. Un vechi, efemer și necunoscut cenaclu literar la Iași Nu de mult mi-a căzut în mână o carte veche, a cărei lectură mi-a făcut o deosebită plăcere. Nu atât prin calitățile intrinsece ale cărței, prin valoarea ei literară (pe care de altfel nu i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucru nou. Și nu m-aș fi oprit la epizodul acesta neînsemnat (și totuși delicios) dacă el nu mi-ar fi amintit o serie de mese și de reuniuni de acest fel, pe care un grup de prieteni, un mic cenaclu, le organizasem într-un timp, la Iași. O, nu fac nici o comparație și nici o apropiere, de bună seamă. Hazardul a vrut să-mi amintesc de cele dintâi; aceasta a făcut ca spiritul meu să evoce pe celelalte. Pentru spiritul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Hazardul a vrut să-mi amintesc de cele dintâi; aceasta a făcut ca spiritul meu să evoce pe celelalte. Pentru spiritul meu există desigur o legătură; dar ce importă? și la ce-ar servi dac-aș încerca s-o lămuresc? Cenaclul nostru nici nu era dealtfel un cenaclu (în senzul în care se întrebuințează astăzi acest cuvânt, care la origine însemna cu totul altceva). Era un grup de formațiune spontană și liberă, un simplu grup; o mână de tineri, legați printr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cele dintâi; aceasta a făcut ca spiritul meu să evoce pe celelalte. Pentru spiritul meu există desigur o legătură; dar ce importă? și la ce-ar servi dac-aș încerca s-o lămuresc? Cenaclul nostru nici nu era dealtfel un cenaclu (în senzul în care se întrebuințează astăzi acest cuvânt, care la origine însemna cu totul altceva). Era un grup de formațiune spontană și liberă, un simplu grup; o mână de tineri, legați printr-o amiciție caldă și prin o așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din lumină 114 Iașul în formațiunea României contimporane 121 Începuturile socializmului român 127 De la "Contemporanul" la "Viața Românească" 138 Soartă vitregă 145 Exodul 155 Orgoliu de umilință 160 Dacă Iașul ar fi rămas capitală... 179 Un vechi, efemer și necunoscut cenaclu literar la Iași 182 "Irozii" 191 Epigonii 199 Însemnările unui ziarist din alte timpuri 205 Noutatea 212 Seara 216 Caragiale, orator politic 219 Agresiv fără voie 224 Contraste 227 De ce n-am devenit antisemit 233 Profesiune de credință 244 Anecdota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fost și este activ într-o serie de asociații și fundații precum: - Societatea Numismatica Română; - Asociația Filatelică Caraș- Severin (realizează grafică filatelică, machete de ștampile, medalii, plicuri și întreguri poștale); - Asociația Județeană a Artiștilor Plastici Amatori (1976-1988); - Membru fondator al Cenaclului „Nicolae Popescu" din Reșița (1988). În periada 1991-1995 ocupă funcția de vicepreședinte al cenaclului, după care se retrage; - Membru activ al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița; - Președinte al Grupării pictorilor de etnie germană din Reșița
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Română; - Asociația Filatelică Caraș- Severin (realizează grafică filatelică, machete de ștampile, medalii, plicuri și întreguri poștale); - Asociația Județeană a Artiștilor Plastici Amatori (1976-1988); - Membru fondator al Cenaclului „Nicolae Popescu" din Reșița (1988). În periada 1991-1995 ocupă funcția de vicepreședinte al cenaclului, după care se retrage; - Membru activ al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița; - Președinte al Grupării pictorilor de etnie germană din Reșița, începând din anul 1996; - Membru al Fundației Artei Naive Universale - Membru fondator și vicepreședinte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Lucica Julean, Georgeta Tărăbuță, Albu Iulia, și mulți alți ce făceau parte din familia ce purta numele de Asociația Artiștilor Plastici din Iași. Asociația luase ființă în 1989, odată cu schimbările ce avuseseră loc în România. Până la revoluție purtase denumirea de cenaclul „Th. Palade”, ce luase și el ființă la rândul său prin contopirea a două mari cenacluri: „Th. Palade” condus de Vasile Ilucă și „N.N.Tonitza”, condus de Mircea Popescu. Bucuria că devenisem membru al unei grupări de artiști din oraș
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
numele de Asociația Artiștilor Plastici din Iași. Asociația luase ființă în 1989, odată cu schimbările ce avuseseră loc în România. Până la revoluție purtase denumirea de cenaclul „Th. Palade”, ce luase și el ființă la rândul său prin contopirea a două mari cenacluri: „Th. Palade” condus de Vasile Ilucă și „N.N.Tonitza”, condus de Mircea Popescu. Bucuria că devenisem membru al unei grupări de artiști din oraș, m-a determinat să acord o mai mare importanță și atenție sculpturii. Imediat m-am și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de posturi ca Realitatea TV sau Antena 3 ca o pradă mult așteptată. Vreme de câteva zile, tristul eveniment a fost stors ca o lămâie, până la ultima picătură. Erau date în buclă montaje „poetice“ cu fotografiile celui decedat, imagini de la Cenaclul Flacăra, scrisoarea fiicei AnaMaria, ultima poezie, scrisă pe patul de spital... Erau che mați folkiști de toată mâna sau cântăreți de muzică populară și puși să interpreteze lălăieli pline de trăire. Erau întrebați oa meni din studio sau trecători de pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Între 1969-1971 a fost, pe rând, profesor de limba și literatura română în Transilvania și Moldova, redactor la „Almanahul literar“ al Uniunii Scriitorilor, la revista „Argeș“ din Pitești și la revista „Luceafărul“ (1974-1990). În anii 1980 a creat și îndrumat cenaclul „Numele poetului“. A înființat revista „Euchronia“ și editura cu același nume. În perioada 2000-2008 a fost director al Editurii „Junimea“ din Iași. A debutat în revista „Luceafărul“ (1959). În teatru a debutat în 1969, cu piesa Mică dramă, care s-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]