7,540 matches
-
afirmă Comandantul Horia Sima în „Istoria Mișcării Legionare” Desigur că autoritățile aflaseră de inițiativa Căpitanului de a-și scrie memoriile și urmăreau cu toată atenția să vadă unde și le va tipări, fie pentru a le confisca, fie pentru ca prin intermediul cenzurii să le interzică apariția. Toate aceste pericole nu puteau fi evitate, decât printr-o acțiune inteligentă, făcută de oameni de mare credință, într-un secret absolut. Pe de altă parte dușmanii erau foarte conștienți de golul pe care urma să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mișcare, încât devenise o obsesivă problemă de onoare, pentru toți legionarii de cea mai mare încredere, din jurul Căpitanului, și mai ales pentru cei din București. Toți căutau calea de rezolvare fără a stârni organele Siguranței, care erau deja în alertă. Cenzura funcționa din plin. Orice publicație trebuia avizată de ea. O carte ca aceea a Căpitanului cu autorul Corneliu Codreanu era imposibil să treacă de acest baraj editorial. Publicarea ei în clandestinitate comporta în afara riscurilor din timpul imprimării ei și mari
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în țară fiind îngropat acolo. Apariția cărții Căpitanului După ce și-a terminat cartea „Pentru Legionari”, Corneliu Codreanu și-a pus problema tipăririi ei. Chestiunea nu era ușoară. În Capitală, ca și în toate orașele din provincie, funcționa un serviciu de cenzură, și orice lucrare, inclusiv cărți, nu putea apărea fără autorizație. Rarele publicații legionare se izbeau, pentru a apărea, de mari dificultăți. Cu atât mai mult o carte semnată Corneliu Codreanu ar fi fost imediat pusă la index. Guvernul știa că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Codreanu ar fi fost imediat pusă la index. Guvernul știa că el își scrisese Memoriile, și căuta, prin toate mijloacele, să afle numele editurii sau al imprimeriei în care trebuia să apară. Mare era pericolul pentru Legiune! Odată respinsă de cenzură, cartea nu mai putea să apară fără să încalce legile în vigoare. În cazul acesta, Căpitanul a ales între imprimarea clandestină a cărții, ceea ce-l expunea unui proces, și renunțarea publicării ei, lăsând neamul românesc în neștiință despre 15 ani
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și a celorlalți legionari. în momentul în care Căpitanul nu știa ce să facă pentru a soluționa această dilemă, un ajutor providențial îi parvine din partea organizației legionare județene de la Sibiu. Această organizație izbutise, în aprilie 1936, să tipărească, cu aprobarea cenzurii, colecția de articole ale lui Ion Moța, intitulată „Cranii de lemn”. Faptul părea incredibil, căci era singurul loc din România în care cenzura s-a arătat, într-un fel generoasă față de legionari. Ce se petrecuse la Sibiu, ca legionarii să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
parvine din partea organizației legionare județene de la Sibiu. Această organizație izbutise, în aprilie 1936, să tipărească, cu aprobarea cenzurii, colecția de articole ale lui Ion Moța, intitulată „Cranii de lemn”. Faptul părea incredibil, căci era singurul loc din România în care cenzura s-a arătat, într-un fel generoasă față de legionari. Ce se petrecuse la Sibiu, ca legionarii să se bucure de acest tratament de favoare? Foarte simplu, șefii organizației s-au împrietenit cu șeful cenzurii, un ofițer; și acesta s-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
singurul loc din România în care cenzura s-a arătat, într-un fel generoasă față de legionari. Ce se petrecuse la Sibiu, ca legionarii să se bucure de acest tratament de favoare? Foarte simplu, șefii organizației s-au împrietenit cu șeful cenzurii, un ofițer; și acesta s-a declarat dispus, pe propriile sale riscuri, să autorizeze publicațiile legionare, fără a preveni guvernul de importanța lucrărilor supuse aprobării lui. Încurajați de această promisiune, șefii organizației din Sibiu s-au prezentat în fața Căpitanului și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
momentul în care Corneliu Codreanu va preda manuscrisul unei imprimerii, spre a-l confisca. Jocul acesta a durat toată vara; iar guvernul nu și-a dat seama că era înșelat decât atunci când cartea era în librării; și culmea, cu aprobarea cenzurii. Răspunderea pe care și-a asumat-o Nicolae Petrașcu era grea. Chiar dacă putea conta pe aprobarea cenzurii, trebuia să asigure absoluta discreție asupra tuturor acelora care au lucrat la tipărirea ei, a proprietarului, până la cel din urmă ucenic. Cea mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
durat toată vara; iar guvernul nu și-a dat seama că era înșelat decât atunci când cartea era în librării; și culmea, cu aprobarea cenzurii. Răspunderea pe care și-a asumat-o Nicolae Petrașcu era grea. Chiar dacă putea conta pe aprobarea cenzurii, trebuia să asigure absoluta discreție asupra tuturor acelora care au lucrat la tipărirea ei, a proprietarului, până la cel din urmă ucenic. Cea mai mică informație filtrată la București putea compromite toate eforturile. Lucrarea nu putea fi realizată în câteva zile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viața lor. într-o săptămână, cartea ajunsese în toate regiunile țării noastre. Ediția se epuiză rapid, și, după puțin timp, nevoia se simțea pentru a doua ediție, spre a face față cererilor. Ce putea întreprinde guvernul? Cartea apăruse cu aprobarea cenzurii. Legal, nu exista nici o rațiune pentru a o confisca. De altfel, era prea târziu! Cartea era deja cunoscută în toată țara. Surprinși de lovitură, trebui să se resemneze la această nouă înfrângere. Pentru a recompensa fapta eroică a organizației din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de a-i determina să renunțe la imperativul conștiinței lor și să nu apară în proces. Publicul a fost exclus de la dezbateri, cu excepția ziariștilor oficiali și a corespondenților străini, cărora deasemeni li s-au impus anumite restricții. Ceea ce a îngăduit cenzura sălbatică să apară în presă afară de ziua întâi-sunt numai frânturi incoerente și neesențiale din mărturii și pledoarii. Cât privește ordonanța definitivă și rechizitoriul, s-au bucurat de cea mai largă publicitate, iar prin zelul și dărnicia Ministerului de Interne sau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vină alt partid la putere. Domnule Președinte, aș avea o rugăminte: vreau în primul rând să văd stenogramele. În al doilea rând, dacă se dau publicității cele ce am depus aici, să se dea în întregime, iar nu trunchiat de cenzură, așa cum se obișnuiește în vremurile acestea, ca cine le citește să aibă o părere greșită în ceea ce privește depunerea mea. Ori dacă cenzura crede că este de tăiat ceva din ceea ce am spus, să mi se dea voie să văd și să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rând, dacă se dau publicității cele ce am depus aici, să se dea în întregime, iar nu trunchiat de cenzură, așa cum se obișnuiește în vremurile acestea, ca cine le citește să aibă o părere greșită în ceea ce privește depunerea mea. Ori dacă cenzura crede că este de tăiat ceva din ceea ce am spus, să mi se dea voie să văd și să judec eu, dacă așa trunchiată cum este se poate publica, ori să cer să nu se publice deloc. Președintele: Tribunalul ia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vină alt partid la putere. Domnule Președinte, aș avea o rugăminte: vreau în primul rând să văd stenogramele. În al doilea rând, dacă se dau publicității cele ce am depus aici, să se dea în întregime, iar nu trunchiat de cenzură, așa cum se obișnuiește în vremurile acestea, ca cine le citește să aibă o părere greșită în ceea ce privește depunerea mea. Ori dacă cenzura crede că este de tăiat ceva din ceea ce am spus, să mi se dea voie să văd și să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rând, dacă se dau publicității cele ce am depus aici, să se dea în întregime, iar nu trunchiat de cenzură, așa cum se obișnuiește în vremurile acestea, ca cine le citește să aibă o părere greșită în ceea ce privește depunerea mea. Ori dacă cenzura crede că este de tăiat ceva din ceea ce am spus, să mi se dea voie să văd și să judec eu, dacă așa trunchiată cum este se poate publica, ori să cer să nu se publice deloc. Președintele: Tribunalul ia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ai organizației legionare din Capitală. Revista a apărut numai cu 24 de numere în anul 1933. În prigoana deslănțuită în 1933 1934 contra legiunii revista și-a încetat apariția. în perioada 1934-1940 reapariția nu a mai fost posibilă datorită înființării cenzurei, care era în special atentă la tot ce era de nuanță legionară. Paul Costin Deleanu, afirmă în Cuvântul înainte al primului număr al noii „Axa” că în Ianuarie 1941 se pusese la punct reapariția revistei sub îngrijirea Doamnei Mery Polihroniade
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
limbilor latine, precum și două volume de critică literară, scrise în anii după terminarea Facultății de Litere (1932, 1933, 1934, 1935). Existența acestora din urmă rezultă din dosarele Securității unde sunt menționate precum și din faptul că i-au fost oprite la cenzură, de unde trebuia să primească un aviz favorabil spre publicare, aviz care nu i s-a dat și nici respectivele exemplare nu i s-au mai înapoiat, iar exemplarele proprii s-au pierdut. Poate viitorul ne va rezerva o surpriză să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
războiului a fost prezentat ca o dovadă suplimentară a faptului că în România nu a existat Holocaust. În plus, arhivele din perioada războiului au devenit inacce sibile, iar cele câteva cărți publicate pe tema Holocaustului din România anterior impunerii rigidei cenzuri comuniste au dispărut în secțiuni restricționate ale bibliotecilor de stat, lăsându-i pe români cu puține posibilități care să le permită - chiar dacă și-ar fi dorit - să afle adevărul. Publicațiile Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, împreună cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
336.754 al Corpului 4 Armată, Stat Major, referitor la scurtarea programului de lucru pentru evreii aflați la muncă obligatorie în localitățile de domiciliu. 164. 1 octombrie 1943. Ordinul nr. 426.312 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la cenzura aplicată corespondenței particulare a evreilor aflați în detașamente exterioare de lucru. 165. 1 octombrie 1943. Nota nr. 426.050 a Marelui Stat Major, Secția I, privitoare la utilizarea evreilor repartizați în întreprinderi civile sau stabilimente militare peste orarul stabilit. 166
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie...” Legea prevede că în viitor întreprinderilor care au avut comisari de românizare le este interzis: - cumpărări sau vânzări de imobile și nici constituiri de drepturi reale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în dauna economiei naționale, Marele Stat Major a hotărât: 1) Se acordă trimiterea de pachete evreilor din detașamentele de lucru exterioare, conținând numai îmbrăcăminte, rufărie și încălțăminte. 2) Conținutul pachetelor, va fi verificat la predare la oficiul poștal, de către organele cenzurii, iar la destinație, de către comandantul DETAȘAMENTULUI de lucru respectiv. 3) Se interzice trimiterea de pachete, sau scrisori, pe orice altă cale decât aceea a poștei. 4) Se interzice TRIMITEREA DE BANI, evreilor din detașamente, atât prin poștă cât și pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
502 din 9.X.1942; Am onoare a înainta alăturatul inventar de alimente, scrisorile și efectele confiscate dela evrei, cu ocazia percheziției făcută în ziua de 19 Februarie 1943, găsite că le transportau în mod clandestin - fără a trece prin cenzură - la evreii din Detașamentul Batalionul 2 Drumuri Bolgrad, cu prilejul înapoerei din concediu a unei serii de evrei. ¼ din alimente, s’au distribuit trupei de pază a Cercului Teritorial Vaslui conform ordinului Dvs. Nr. 923.790 din 4 Decembrie 1942
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
corporală și a nu mai beneficia de concediu. Semnătură indescifrabilă. INVENTAR De alimentele, scrisorile și efectele confiscate dela evrei, cu ocazia perchiziției făcută în ziua de 19 Februarie 1943, găsite că le transportau în mod clandestin - fără a trece prin cenzură și Oficiul P.T.T. - la evreii din Detașamentul Batalionul 2 Drumuri Bolgrad Comandantul Cercului Teritorial Vaslui Lt. Colonel, Popovici Sever Șeful Bir. 2 Mobilizare Maior, Moldoveanu Ștefan ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 152, dosar 2953, filele 426-427 bis. Document
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
teritoriul Guvernământului Transnistriei, referitor la sancțiunile aplicate acelora cari circulă în zonă fără permis special. c) Nu se vor acorda niciun fel de învoiri, permisii sau concedii evreilor. d) Corespondența și trimiterile de bani sau pachete destinate evreilor, sunt supuse cenzurii și dispozițiunilor în vigoare. - Evreii nu au voe a primi pachete decât conținând îmbrăcăminte sau lingerie și numai prin poștă. - Sumele de bani ce pot primi din țară, vor fi expediate exclusiv prin poștă, admițându-se un maximum de 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a către Am onoare a face cunoscut că potrivit dispozițiunilor comunicate de Marele Stat Major Secția II-a cu Nr. 468.244/1943, corespondența particulară a evreilor din detașamentele exterioare de muncă obligatorie va fi cenzurată exclusiv de către birourile de cenzură poștală din capitalele de județ. În acest scop, detașamentele exteriore de muncă vor lua următoarele măsuri: 1) - Scrisorile simple și cărțile poștale, expediate de către evreii din detașamentul respectiv, vor fi adunate zilnic la comanda detașamentului. De aci, corespondența expediată de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]