6,220 matches
-
al mișcărilor sociale contemporane. * Știința nu poate stabili încă locul cuvenit reveriei. Este un proces care "scapă" metodologiei actuale care utilizează repere (ridicate la rang de adevăr absolut), teste, făcute ferfeniță de multă și inutilă întrebuințare, și dogme, care se clatină în confruntarea cu valurile Adevărului care se instalează ca un cuceritor impetuos, înlăturând, necruțător, micile adevăruri care fie sunt ignorate, fie ingerate, într-un proces de sinteză. Procesul de reformă generală a științelor va duce, cu siguranță, la o reformă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe când cei mari se întrebau din ce cauză îmi apar mie din când în când astfel de crize de idioție; plângeam, solidar cu copăcelul torturat. Datorită eseului lui Fowles, Copacul, mi-am închipuit lunga viață de copac muiat de ploi, clătinat de vânturi, dormind în picioare sau visând cu fruntea argintată de lună. Mi-am amintit de spusele unui cireș din Blaga, copac veșnic prădat de cireșe. Spunea cireșul: "Stelele deasupra mea, n-are cine mi le lua". Mi-am adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care l-a terminat și l-a pus pe foc. Regretul îl determină acum să se autopastișeze. Brumaru nu scrie decât poezia unei singure vârste, de multă dispărută, cea a inocenței. Universul poetului este lumea unui prunc care explorează camera, clătinându-se pe piciorușe. Constituite într-un leit-motiv, paharele pe care nu le poate atinge și care totuși pocnesc cu gingășie îl uimesc la fel de tare ca melcii, buburuzele și furnicile din iarbă. Obsesii și voluptăți de prunc îl îndeamnă s-o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
interioară a casei din străduța Case Rotte comentau rezultatele căutărilor lor. «Sunt obosit de căutare - spunea don Desenzani -, să ne inspire Dumnezeu și să ne facă să vedem o soluție rapidă». În fața lor, pe dealul dinspre răsărit, un clopot se clătina în bătaia vântului, martorul mut al unui vechi convent al somaștilor. Ce loc frumos! Dacă am putea să-l cumpărăm! Ar deveni un podium minunat de pe care am putea predica cu faptele operele minunate ale Divinei Providențe!». Într-un bilet
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
puține lucruri: ceva de îmbrăcat, breviarul și câțiva bănuți în buzunar. Un cânt popular îi definește veronezii «nebuni», datorită caracterului lor vesel și binedispus, însă aventurarea lor într-o asemenea expediție i-a făcut pe mulți preoți reflexivi să-și clatine capul: «Dar oare își dau seama unde merg să lucreze?» Au plecat cu veselie, fără a-și pune atâtea întrebări și fără a face prea multe raționamente umane. Se supuneau părintelui lor, don Giovanni, și asta le era îndeajuns. Ajunși
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Macedonia, sfîrșiseră prin a-i smulge sultanului acceptarea acelui plan de aplicare a reformelor în Macedonia după schimbarea rivalității dintre Viena și Petersburg pe hîrtie, grație acordului de la Müerszteg într-o înțelegere de colaborare. Abdul Hamid, simțind că i se clatină tronul, se resemnase cu speranța că prin șmechești tergiversări la fața locului și posibilitatea de a semăna zîzania între Austria și Rusia, aceste reforme vor eșua și, în felul acesta, va continua statu-quo-ul de dezordine seculară. Pentru România, problema macedoneană
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
suspendarea activității. O interpelare în parlament, din partea unui deputat creștin social a provocat o contraofensivă a elementelor adverse. Anumite disensiuni, presimțite în culise, din grupul deputaților polonezi (arbitrul interesat al supraviețuirii guvernelor Austriei) au făcut ca voința unora să se clatine, punînd în chestiune soarta cabinetului așa încît Aehrenthal, la tribună, pus în discuție, șterse cu buretele afacerea de la Innsbruck și negă că ar fi promis Nunțiului sancțiuni împotriva profesorului incriminat. Votul a fost favorabil guvernului, dar Nunțiul, monseniorul Granito de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
suie pe un afet de tun și, cu sticla de vodcă în mînă, le strigă compatrioților din toți rărunchii: „Menstruația, tavarișci, menstruația, tavarișci!“. Un compatriot cu conștiința revoluționară ceva mai trează îl corectează: „Niet menstruația, rivaliuția!“. La care turmentatul se clatină și mai zice o dată: „Menstruația, rivaliuția, nu contează! Sînge să curgă, tavarișci!“. Spre deosebire de ruși sau de alte popoare, românii dădeau senzația că nu le prea place sîngele. De-a lungul istoriei, ei s-au dovedit mai degrabă înfrățiți cu natura
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
stil romantic, a fiului de boier, domn absolut pe întinsul moșiilor. Năzărindu-i-se să-și vadă iubita, el sare în droșcă și strigă nebunește la surugiu: Era noapte-ntunecoasă, Nici o stea nu mai lucea; Vijelia furioasă, Cerul chiar se clătina. Pe o cruce negricioasă Buha jalnic se văita, Și-n pădurea fremătoasă Echo trist îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă, nălucire Spre iubita mea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-un chip elementar, având ca notă dominantă cantitatea. Cutari
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apă stătătoare, cerdacul, un lemn viu ca un corp de vioară, sonor de greieri: - Cerdac sonor, aici, în vița ta, Întârziam în fiecare sară Și lemnul vechi subt pașii mei vibra Cu rezonanțe calde de vioară. Subt treapta ce se clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel într-o scândură uscată...) Și sus, prin crengile de nuc, se rătăcea În fiecare sară altă stea. CLAUDIA MILLIAN, ALFRED MOȘOIU Poezia Claudei Millian se caracterizează printr-o viziune decorativă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pașii lui Minli răsunau puternic, în timp ce se zbătea să-și facă loc printre bolovani în sus, pe munte. Urcușul era istovitor. Din pricina stâncilor și a pietrelor sculptate de vânt care țâșneau din pământ ca niște arbori zvelți, fetița abia înainta, clătinându-se la fiecare pas.” Minli era atât de hotărâtă să nu se abată din drum, încât mai-mai să ignore un mârâit slab. Frica fu însă mai puternică și o țintui locului. La câțiva pași de ea nu era nimeni altul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Înțelegerea textului 1. Explică din ce cauză Minli strânge piatra în mână. 2. Explică, în 2-3 rânduri, înțelesul următorului enunț: „Din pricina stâncilor și a pietrelor sculptate de vânt care țâșneau din pământ ca niște arbori zvelți, fetița abia înainta, clătinându-se la fiecare pas.” 3. Formulează ideea principală a fragmentului subliniat . 5p B. Limbă și comunicare 4. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: puternic, istovitor, hotărâtă, hidos. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Peste câteva zile, tot la Beldiceanu, citește Artur Stavri una din poeziile lui frumoase, pe care o scrisese în ultimele zile. Când ajunge la versurile: Rând pe rând și-ncet în tristul țintirim bătrân și sfânt Lin se scutur liliecii clătinați de-al nopții vânt Beldiceanu sare din fundul patului și spune că el vede versurile acestea într-o culoare albastră. Unii zâmbesc, crezând că Beldiceanu vrea să și bată joc de Gruber. Acesta însă dă o explicare logică faptului: Beldiceanu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
percepe adâncul prăpastiei în care coboară și e târât, zi de zi, de cruzimea celor fără Dumnezeu și nu mai caută drum de întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus Hristos. Azi, însăși așezarea creștină a lumii se clatină. S-a atrofiat și a secătuit tot ce se afla sublim în sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pământească. Morții noștri, pe lângă fapte, mai lasă celor rămași plânsul inimii Lui Iisus, care topește în picuri nevăzuți plânsul etern cu care noi, pământenii, facem legătura cu morții noștri dragi și cu Dumnezeu. Moartea camarazilor noștri nu trebuie să ne clatine, să ne cufunde în mlaștina deznădejdii. Ea înseamnă îndemn la credință și luptă. Iisus cu moartea Sa a biruit moartea și celor din morminte, dăruindu-le viață veșnică. Neamul nostru românesc, prin jertfă și moarte, a creat istorie și va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
consemnez în nevrednicile mele rânduri, a fost condamnat la 10 ani de Temniță Grea. La fel și șefii de unități menționați, au primit câte 10 ani de temniță grea, dar pe Costinel Popovici nu l-au descurajat, nu l-au clătinat. El crede! Viața legionarului este o pătimire continuă (vezi patimile Mântuitorului Iisus Hristos) și un urcuș ce continuă întru desăvârșire. Temnița, pentru el, a fost un popas pe drumul ales, convins că vom birui toate cumpenele vieții și toate vrăjmășiile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dumnezeiescul din om: sufletul. Nu putem purta cu toții fulgerul îndrăznelii lui Ion Moța și Vasile Marin, dorința morții supreme „căzuți pe câmpul de luptă al Spaniei însângerate de bolșevici, când se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos și se clătina așezarea creștină a lumii”, dar putem urca către nori, treaptă cu treaptă, biruind cu spada voinței amarul multor încercări, nădăjduind în ajutorul cerului. „Căci cine crede întru Mine, nu va muri în veci.” Cât rău au făcut dușmanii neamului nostru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină. „Desfrâul se desfată în tainice cotloane”. Nemunca și ferocea sete de îmbogățire pe seama altuia întunecă mintea celor fără de Dumnezeu. Cel drept se ofilește așteptând. Nu mai există dragoste omenească, iubire față de aproapele. Omul de altădată, de înaltă trăire și sănătate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Literar”, „Veac nou”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară” ș.a. Lirica lui Ț. păstrează ecouri evidente din Lucian Blaga în poemele erotice de început, în care îndrăgostiții, departe de oraș, rătăcesc într-o natură edenică: „Trăim pe tărâmul unor poetice magii, / Ne clătinăm printre plante, printre stânci, / aici gesturile au înțelesuri adânci / și lucrurile ne-mpresoară și sunt vii. / Și toate făpturile nopții se află pe aproape; / vin să-și ascundă teama de moarte în ape, / se culcă apoi la picioarele noastre/ la
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
Berdan, recomandat de Petersburg (ianuarie 1876) ș.a. au fost refuzate de guvernul român din cauza gravelor dificultăți financiare prin care trecea țara. În fine se asigură că ministerul impus la noi de înrâuriri străine în noaptea de 11 martie 1871 se clatină foarte serios, tot prin înrâuriri străine, negreșit. Se fac tot felul de combinări și se pun stăruințe pe lângă mai mulți bărbați politici.“2 Foarte interesant este articolul publicat în Românul de la 10 ianuarie 1876, sub titlul Basarabia și Dobrogea. Iată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pălăria pe ceafă. Surîzînd și cu brațele deschise, în timp ce venea spre mine, m-a strigat pe nume. Nu i-am răspuns. Neîndrăznind să fug, m-am ghemuit, speriat, la apropierea lui. „Nu-l cunoști?”, m-a întrebat, mirată, mama. Am clătinat din cap că nu. „Era prea mic cînd am plecat”, m-a scuzat tata și m-a luat în brațe. Mustața lui mi-a înțepat obrazul. Apoi, încet-încet, chiar în aceeași zi, ne-am împrietenit, iar noaptea am dormit toți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
De altfel, a și convocat imediat o ședință de colegiu, pentru a avea „documentul” referitor la divergența noastră. Bineînțeles, am repetat întocmai frazele pe care i le spusesem cu două ore în urmă. Cu excepția Măndicăi, ceilalți au început să se clatine. Malonest, cum e de obicei în asemenea împrejurări, Sporici s-a derobat, primul, de orice răspundere față de „materialele” intrate la secția sa. „Reacția” lui nici nu m-a surprins, nici nu m-a indignat: de la o anume vîrstă, lipsa de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui mă îngrijorează mai mult decît orice. încercările de a-l evita și toate celelalte precauții s-au dovedit inutile. Ba, dimpotrivă, ele par a fi cele care declanșează tensiunea. E ca și cum ai trece o punte spunîndu-ți mereu: „Nu mă clatin, nu mă clatin!” Nu apuci însă să faci ultimul pas și ceea ce nu voiai să se întîmple se întîmplă: aluneci, cazi! Intuiesc mecanismul: e reiterarea de către un demon de duzină nesățios a ceea ce credeam distrus în lumina conștiinței, e amplificarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai mult decît orice. încercările de a-l evita și toate celelalte precauții s-au dovedit inutile. Ba, dimpotrivă, ele par a fi cele care declanșează tensiunea. E ca și cum ai trece o punte spunîndu-ți mereu: „Nu mă clatin, nu mă clatin!” Nu apuci însă să faci ultimul pas și ceea ce nu voiai să se întîmple se întîmplă: aluneci, cazi! Intuiesc mecanismul: e reiterarea de către un demon de duzină nesățios a ceea ce credeam distrus în lumina conștiinței, e amplificarea crescîndă a spaimei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]