6,223 matches
-
mă plimbam Într-un grup de colegi pe aleile de la Facultatea de Drept. Mă apucă o disperare profundă că a mai trecut un an și că, iată, nu mai este mult și sărim din studenție Într-o vârstă pragmatică. O colegă tăcută, de care mi-e teamă, se uita insistent la mine. Atunci s-a apropiat cineva pe la spate și i-a acoperit ochii, precum În jocurile Între persoane apropiate; apoi un tânăr a venit În fața ei și, În timp ce ea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acoperit ochii, precum În jocurile Între persoane apropiate; apoi un tânăr a venit În fața ei și, În timp ce ea era complet străină de cel care o agresa, a sărutat-o. Am rămas uluit. Fără reacție. Cei doi golani au Întins-o. Colega mea a scuipat cu scârbă. Și-a șters buzele. Și le-a spălat. Era teribil de furioasă. Degeaba! Pentru mine, era pierdută. Nu eram gelos, eram trist. Trist că ceva În mine s-a rupt definitiv și că nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fin pentru aerul tare al câmpiei din cotul acela al Oltului, o pieliță subțire transparentă: se conturau vinișoarele albăstrii, pulsând la tâmple, când afluxul de sânge sporea spontan; nu avea acea piele sănătoasă, arsă de vânt și soare, a celorlalte colege din clasă; nici acea carne bătucită de muncă și mișcare, uscată, stoarsă de grăsimile acumulate de prea multă somnolență, ea era plină; carnea ei făcea pliuri aristocratice, se lăbărța rubensian În lenevia rasei vechi, stătuse parcă generații Întregi În umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
totul), mersul ei țeapăn, rigid; un mers afectat de contesă, ce se știa privită din orice unghi și de către orice băiat, trezea În noi o reacție bizară de respect, pe care n-o aveam În comportamentul nostru firesc cu celelalte colege; n-am fi Îndrăznit nici unul să-i adresăm cuvinte stupide sau s-o agresăm prin apropieri nepermise; dimpotrivă, ca niște cavaleri cu maniere galante, mai degrabă făceam scut cu corpurile noastre s-o ferim de orice intrus, de orice intenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de lucruri se ocupă critica și estetica europeană În timp ce la noi se discută Încă despre realismul socialist și despre măiestrie și meșteșug. (ieri) Ne batem cu bulgări de zăpadă la Muzeul Satului; aerul tare ne face exuberanți; mă intrigă o colegă de o grație Înnăscută, ce pare că plutește, trasă În sus de aburul unei eșarfe roșii; tocmai atunci mă izbește un bulgăre de zăpadă În frunte: ai grijă, idiotule, asta ți-ar mai lipsi: să te Îndrăgostești! (vineri) E ger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
A. (Aurora Barnea, numită de toată lumea Aura), Între Începutul și sfârșitul datând din perioada studenției, sunt transcrise Însemnările anilor de liceu. Încă de la 14 ani (În 1959), A. e stăpânită de un veritabil complex al „victoriei“. Relațiile cu colegii și colegele de școală și de cartier, cu „idolii“ În care vede posibilul amor al vieții ei (sic!), apoi antrenamentele de patinaj artistic și tot ce ține de anturajul sportiv intră Într-un fel de „viziune“ a existenței ca simplă competiție: victorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
are, dincolo de defecte, substanță reală și rezistă la analiză. Romanul ar putea fi și psihanalizat, pornind de la indicarea repetată a unui „arhetip“ al iubirii lui M. („Eu nu o iubesc decât pe E.“ etc., p. 382); e vorba despre E., colegă În anii de școală („Mă obsedează E.“ etc., p. 410) și văzând - poate - În moartea Aurei o sublimare erotică („puteam să alunec: bluza sfâșiată, piatra, sânul aderând amoros la stânca muntelui dur; nu-mi trebuia decât o clipă de amețeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să se arate pe sine, în lipsa oricărei alte explicații. — Ai venit... — Ți-am zis c-o să vin... Ea își ascunse o șuviță de păr sub batic. — Așa zic bărbații, promit multe... Petrache o luă înainte. Aurica aruncă o privire spre colegele ei, care continuau să meargă în ritm uniform, legănat, și-l urmă. Merseră în tăcere până la prima întretăiere de drumuri, el încercând, stângaci, să-și micșoreze pașii după ai ei, femeia căznindu-se să-l ajungă. — Să mergem la Moși
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de dependență severă. Am aflat curând că Courtney avusese dreptate. Toate fetele celelalte erau deștepte, branșate și interesante fiecare În felul ei, dar toate adorau În mod inexplicabil romanele sentimentale. În afară de o pereche de surori gemene, nu erau prietene sau colege În viața din afară; toate nimeriseră În grup cam la fel ca mine. Am fost surprinsă și oarecum Încântată să aflu că eu eram singura care-mi afișasem pe față obiceiul: nici una dintre celelalte fete nu recunoscuse În fața soților, prietenelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de la confesiunea mea. Am auzit-o o dată În baia comună, bătând-o la cap pe o asiatică, ca să afle cum se obține „efectul ăsta sexy, de privire piezișă“ cu ajutorul unui dermatograf. „Împrumutase“ o dată un test la istorie de la una dintre colegele ei și pretinsese că era al ei, recunoscând „confuzia“ doar când profesorul le amenințase că le pică pe amândouă. Eu și Penelope o cunoscuserăm pe Abby În același timp, la seminarul de creație literară din anul Întâi și am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
credeam că o să mă bucur atât de mult că o văd. —Elisa, ea e Abby, am spus, cu un gest indiferent. De fapt, sunt Abigail, interveni Abby. —Da. Aha. Și, Abby - am privit-o pătrunzător și am continuat - ea e colega mea, Elisa. —Salut, noi ne-am mai cunoscut, nu-i așa? mormăi Elisa, strângând o țigară Între dinții din față În timp ce scotocea În geantă În căutarea brichetei. —Categoric, spuse Abby. Luă o cutie de chibrituri de pe cea mai apropiată masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
brusc, propulsându-și silueta emaciată de pe canapea În brațele unui tip Înalt și blond, care purta o cămașă roz, de figurant. Atât eu, cât și Penelope, ne-am Întors În același timp și l-am văzut pe logodnicul ei Îmbrățisându-mi colega de parcă se știau de ani buni. Vino Încoace. Trebuie să-l cunoașteți cu toții pe petrecărețul meu preferat, Avery Wainwright. Avery, ea e... Se pare că expresia de pe fețele noastre a reușit s-o Întrerupă la jumătatea frazei, o performanță pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
A apucat cineva să citească Buletinul de Bârfe azi? — Normal, șuieră Leo din celălalt capăt al mesei de sticlă care părea să se potrivească mai degrabă Într-un hotel de lux decât Într-un birou. Se pare că noua noastră colegă preferată s-a Învârtit iar de o mențiune. Am simțit frământarea familiară În stomacul meu, care Începea să-și facă mendrele. Întârziasem zece minute În dimineața aceea și nu citisem Încă Buletinul de Bârfe, ceea ce era În mod evident un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
se mulțumesc să păstreze discreția. Am vrut să spun cu toate astea că am impresia că În momentul ăsta ești Într-o situație ideală. —O, serios? De ce? Pentru că din ce mi-ai spus mai devreme, e important pentru șefa și colegele tale ca englezul să rămână de actualitate, corect? —Corect. Nepoata ta e o prostituată În toată regula și totul din vina ta. Îmi ignoră comentariul. Păi, se pare că poți scăpa ușor, nu? Poți să continui să petreci timp cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ale lui Abby. —Ăă... nu știam că ai un iubit, se bâlbâi ea, simțindu-se fără Îndoială trădată de două ori - nu numai că fiica ei omisese o informație crucială, dar această scăpare a relației mamă-fiică era acum etalată În fața colegei ei. Voiam s-o strâng În brațe pe mama, s-o iau de acolo și să Încerc să-i explic totul, dar Eileen continua să mă pistoneze cu Întrebări. Are vreo explicație pentru că s-a despărțit de Gwynnie? Asta m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spus indiferentă, fără să mă mai șocheze că Kelly părea Încântată și nu oripilată de o asemenea publicitate. Știi că nimic din chestiile astea nu e adevărat, nu? Vezi tu, fata care a scris asta mi-a fost de fapt colegă de școală și... —Bette, ai o casetă. Repetă după mine. Casetă. În New York Scoop! E o poză imensă cu tine și arăți ca o vedetă de rock. Ești o vedetă, Bette. Felicitări! Asta chiar trebuie sărbătorit! Kelly dispăru În grabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
zona crepusculară. Mă simțeam ca Într-un fel de realitate alternativă, dar se pare că eram singură acolo. —Hmmm? făcu Philip, scoțându-și iar halatul În fața noastră ca să intre la duș și lăsând ușa de la baie deschisă. Leo, spune-i colegei tale că tu și cu mine suntem doar amici. Leo reuși să se extragă din Încâlceala de cearșafuri, care păreau să fi fost călărite de câteva ore bune și-și trase jeanșii, fără chiloți. — Sigur, Philip. Bette, scumpo, suntem doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
noștri - și Încă un VIP - atât de grosolan? Era În mod evident beată și Își savura demonstrația de forță În fața grupului. Sammy o examină fără nici o expresie. —Cu tot respectul, prietenul tău o necăjea pe iu... o agresa fizic pe colega ta. Ea nu părea prea Încântată de atențiile lui, așa că l-am sfătuit să și le exercite În altă parte. —Sammy? Așa te cheamă? spuse ea, răutăcios. Avery Wainwright este unul dintre cei mai buni prieteni ai noștri și știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pe marea vedetă În persoană. Am sunat la New York Scoop, dar n-au vrut să mi-o dea. Atunci mi-a venit ideea să sun la Emory. —Bine, până aici te-am urmărit. — M-am gândit că, fiind o fostă colegă, n-o să am nici o problemă să fac rost de adresă. Am sunat la secretariat, le-am spus că voiam să dau de o fostă colegă de clasă, că pierdusem legătura cu ea, dar că vreau s-o invit la nunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la Emory. —Bine, până aici te-am urmărit. — M-am gândit că, fiind o fostă colegă, n-o să am nici o problemă să fac rost de adresă. Am sunat la secretariat, le-am spus că voiam să dau de o fostă colegă de clasă, că pierdusem legătura cu ea, dar că vreau s-o invit la nunta mea. —Mișto idee, am spus. —Mersi, așa am crezut și eu. Oricum, au verificat registrele și mi-au spus că n-aveau pe nimeni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spațiu unde prezența trece neobservată, în Teheran lucrurile nu stau deloc așa. În timpul unei plimbări prin oraș, ai fi surprins, dacă nu deranjat, de privirea insistentă din ochii celorlalți trecători. Câteva din femeile iraniene pe care le-am intervievat, precum și colegele mele de origine franceză au vorbit despre neplăcerea presiunii resimțite pe stradă, chiar atunci când sunt îmbrăcate pe de-a-ntregul în conformitate cu regulile. Multitudinea privirilor intruzice transformă acest spațiu într-un spațiu al controlului difuz. Păpușa Razane (figura 3.8), varianta iraniană
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prieten s-a trezit a doua zi dimineața cu o paralizie a uneia din mâini, astfel că nu a putut semna desfacerea contractului de muncă. Caz practic Wanda se simte foarte bine în această după-amiază pentru că povestește cu o fostă colegă de cameră pe care nu mai văzut-o de ani de zile. Discuția durează de ceva vreme, iar Amy, fiica de 5 ani a Wandei, s-a plictisit. După mai multe încercări nereușite de a atrage atenția mamei, fetița recurge
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nou argument, de altă natură (civilă, de astă dată), care va fi cântărit la fel de mult, dacă nu cu asupră de măsură, în blocarea carierei sale didactice: căsătoria ! În anul 1955, Leonid Boicu și-a întemeiat o familie, căsătorindu-se cu colega de facultate a surorii lui, Rodica Ionescu, unica fiică a unor negustori bogați din Râmnicul Sărat, care, în anii grei ai „democrației populare” suferiseră rigorile naționalizării, fiind despuiați de bunurile personale „până la ultima lețcaie” și târâți prin lăcașurile de reeducare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
viseze la aceste flirturi, își amintește soția lui André Malraux, se simțea "sugrumată de groază". Însă această răzvrătire a Odettei, "oricât de simplă ar fi fost, o dezgusta mai puțin, dacă stătea să se gândească, decât supunerea oarbă a celorlalte colege". Iată de ce, deși Odette nu căuta să facă prozeliți, Clara și Lisbeth care se arătase inițial "dezgustată", au fost treptat "pătrunse de acest suflu al neîngrădirii". Calea deschisă de Odette s-a dovedit pentru Clara cu atât mai ușor de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Poitrenaud, Michel Boisrond, Claude Barma și Marc Allégret. Una dintre eroinele acestui film făcut din sketch-uri, Sophie, de 18 ani, interpretată de blonda și diafana Catherine Deneuve, n-a flirtat niciodată. E prea romantică și prea visătoare pentru așa ceva. Însă colegele ei de clasă nu privesc la fel lucrurile, mai ales o anume Théodora, care o numește "mironosiță" și "prefăcută". Bruneta aceasta cu forme voluptuoase, vedeta clasei, n-o slăbește o clipă cu împunsăturile. "Dacă vrei, te duc eu la o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]