6,847 matches
-
români (83,87%), cu o minoritate de romi (4,5%). Pentru 11,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,59%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
atunci capitala Sfântului Imperiu Roman, a cercetat bibliotecile, copiind și transcriind cu exactitate orice referire la istoria românilor. A depus o muncă asiduă de luminare a maselor, dedicându-se carierei didactice și contribuind la întemeierea unui număr impresionant de școli confesionale greco-catolice (în număr de peste 300). În anul 1784 a fost numit director general al școlilor românești unite din întreaga Transilvanie, propus de episcopul Grigore Maior. În scopuri didactice, a tradus și a elaborat manualele fundamentale: "Abecedarul", "Gramatica", "Aritmetica" și "Catehismul
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
Gimnaziul greco-catolic din Beiuș (1828) și Gimnaziul greco-ortodox din Brașov (1850). În 1863 avea să se înființeze și Gimnaziul greco-catolic grăniceresc românesc din Năsăud. Gimnaziile din Blaj și Beiuș erau confesionale și aparțineau de cultul greco-catolic. Gimnaziul din Brașov era confesional, patronat de Mitropolia Ortodoxă de la Sibiu. Gimnaziul din Năsăud era național, adică deschis oricărei confesiuni, dar patronat de Biserica Română Unită. Pentru realizarea gimnaziului era nevoie de un local. Cu prilejul unui sinod protopopesc de luare la cunoștință a dispozițiilor
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Propunerea a fost înaintată lui Andrei Șaguna la 18 februarie 1863, însă acesta, în calitate de garant în fața guvernului, la 9 martie a respins propunerea, cerându-i lui Ioan Bașa, în calitate de reprezentant al comisiei de înființare, ca gimnaziul să aibă un caracter confesional, greco-ortodox. În corespondența cu Pipoș de la 23 aprilie 1865 argumentul invocat de Andrei Șaguna era că legislația cu privire la învățământ fusese elaborată de iezuiți și proteja școlile confesionale, însă încă din 1852, prin circulara din 24 aprilie Șaguna interzisese înființarea de
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Bașa, în calitate de reprezentant al comisiei de înființare, ca gimnaziul să aibă un caracter confesional, greco-ortodox. În corespondența cu Pipoș de la 23 aprilie 1865 argumentul invocat de Andrei Șaguna era că legislația cu privire la învățământ fusese elaborată de iezuiți și proteja școlile confesionale, însă încă din 1852, prin circulara din 24 aprilie Șaguna interzisese înființarea de școli mixte cu uniții, deoarece, având în vedere că în Imperiul Austriac cultul ortodox aveau un statut inferior cultului unit, școlile puteau deveni mijloace ale prozelitismului uniat
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După completarea cu clasele V-XII directorul urma să fie ales
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
pentru zoologie, 152 pentru botanică, 327 de piese pentru mineralogie. A fost profesor la gimnaziul din Brad timp de 40 de ani, între 1884/85-1823/24, mult peste durata obișnuită de 30 de ani după care erau pensionați profesorii școlilor confesionale, membri ai „Fondului de Pensiuni a Arhidiecezei greco-ortodoxe române din Ardeal”. Vechimea de 30 de ani a împlinit-o în 1813, însă în timpul Primului Război Mondial era lipsă de profesori, mulți dintre ei fiind mobilizați. A fost căsătorit cu Otilia, n. Feier
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,72%), cu o minoritate de romi (2,13%). Pentru 2,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,04%), dar există și minorități de penticostali (1,53%) și adventiști de ziua a șaptea (1,45%). Pentru 3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,04%), dar există și minorități de penticostali (1,53%) și adventiști de ziua a șaptea (1,45%). Pentru 3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și avea în compunere satele Bujoreanca, Călugăru, Hanu de Pământ și Pajerea, cu 1148 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
populația orașului Darabani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,35%). Pentru 4,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,72%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,19%) și penticostali (2,21%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 2002 populația orașului era de dintre
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,72%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,19%) și penticostali (2,21%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 2002 populația orașului era de dintre care 5782 de sex masculin și 5864 feminin. În 1774 la Darabani locuiau 90 de familii, conform scrierilor vremii. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,91%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,64%) și turci (4,42%). Pentru 11,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,32%), cu o minoritate de musulmani (17,7%). Pentru 11,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă română numită "Vicus Novus", menționată într-o inscripție
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
turci (4,42%). Pentru 11,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,32%), cu o minoritate de musulmani (17,7%). Pentru 11,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă română numită "Vicus Novus", menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Român (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă română care dovedesc
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,55%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,89%) și turci (2,35%). Pentru 8,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Măcin s-a constituit în apropiere de castrul roman Arrubium, ridicat de romani în vecinătatea unei
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
turci (2,35%). Pentru 8,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Măcin s-a constituit în apropiere de castrul roman Arrubium, ridicat de romani în vecinătatea unei așezări daco-getice cu nume de origine celtică (de la care a preluat numele). În antichitate, aici a existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
2011, populația orașului Otopeni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,75%). Pentru 9,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,12%). Pentru 9,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Otopeni se află: Clubul Sportiv Otopeni:
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,75%). Pentru 9,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,12%). Pentru 9,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Otopeni se află: Clubul Sportiv Otopeni:
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,8%), cu o minoritate de romi (17,76%). Pentru 9,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%). Pentru 10,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bolintin-Vale avea statut de comună rurală, făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
români (72,8%), cu o minoritate de romi (17,76%). Pentru 9,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%). Pentru 10,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bolintin-Vale avea statut de comună rurală, făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Bolintinu-Drăgăneasca, Bolintinu-Moșneni, Bolintinu-de-Mijloc și Malu Spart, având în total 3261 de locuitori ce trăiau în
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
Hațeg a constituit un important punct strategic și comercial pe harta Transilvaniei medievale. Cu toate acestea, din punct de vedere bisericesc, comunitatea românească din localitate, umilă ca stare socială, nu a reușit să se remarce în vreun fel pe scena confesională a comitatului. Nobilimea, așezată statornic în Hațeg abia din secolul al XVII -lea nu mai era nici ea interesată la aceea dată de ridicarea unor edificii trainice din piatră, comparabile ca dimensiuni și valoare artistică cu vechile ctitorii cneziale de
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
anul 1777, și câteva icoane valoroase, purtând semnătura lui „Vasile Theodorovici, malăr, 1828”, au fost transferate la noul edificiu de zid, registrul prăznicarelor fusese mutat la Galați, iar friza profeților și cea a apostolilor la Șerel. În contextul marilor tulburări confesionale de la începutul secolului al XVIII-lea, dată fiind opoziția preoțimii hațegane față de unirea cu Biserica Romei, trebuie să fi apărut și celălalt lăcaș de cult, tot din lemn, aparținător obștii ortodoxe a târgului. Într-adevăr, pe harta iosefină, în partea
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,15%), cu o minoritate de maghiari (1,6%). Pentru 4,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali (6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1,78%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali (6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1,78%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,69%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,82%), romi (5,51%) și germani (2,87%). Pentru 7,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,57%), dar există și minorități de romano-catolici (22,98%) și penticostali (4,03%). Pentru 7,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din 2012 primar al orașului este Postelnicu Darius Adrian (PDL). Consiliul local
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]
-
29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,57%), dar există și minorități de romano-catolici (22,98%) și penticostali (4,03%). Pentru 7,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din 2012 primar al orașului este Postelnicu Darius Adrian (PDL). Consiliul local: PDL- 7, UDMR- 4, PNL - 3, PSD - 2, PPDD - 1 Orașul Jimbolia este înfrățit cu următoarele localități
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]