7,252 matches
-
pentru limitarea abuzurilor săvârșite de amploaiații domnești prin sate se atrage atenția: „s-au jăluit (proprietarii satelor) pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate de le pradă vecinii și-i ciobotesc fără ispravă". Instituția este mult mai veche. Cronicarul Ureche înșirând atribuțiile boeriilor fixate de Alexandru cel Bun, spune între alte boierii: „Pârcălabul de Hotin, la margine despre țara leșească și căzăcească, judecătorul tuturor la acest ținut." Ocupându-se de războiul lui Ștefan cel Mare contra turcilor pentru dobândirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Alexandru cel Bun, spune între alte boierii: „Pârcălabul de Hotin, la margine despre țara leșească și căzăcească, judecătorul tuturor la acest ținut." Ocupându-se de războiul lui Ștefan cel Mare contra turcilor pentru dobândirea cetăților Alba și Chilia, tot cronicarul Ureche scrie: și așa amândouă cetățile cu multă vărsare de sânge le dobândi, care le-au întărit cu bucate și cu slujitori și au lăsat pe Isaia și pe Buhtea pârcălabi ca să le îngrijească, iar Ștefan Vodă s-a întors
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse populației de domnitorul Mihai Racoviță. Ce se întâmpla cu zlotașii împotriva cărora se iscau reclamații, ne-o zice Gh. Ghibănescu în ziarul „Evenimentul" nr. 21 din 6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i pus". Izbașa era un fel de funcționar comunal care primea jalbele de la oameni și le dădea răspunsul, fără nici o cheltuială. „Poate, pe la sate ei erau un fel de judecători de pace în certurile cu locuitorii", spune Melchisedec comentând susținerile cronicarului Ion Neculce referitoare la izbașii de la curtea lui Constantin Mavrocordat. „Poate că de la funcția izbașilor a rămas în limba română vorba „a ispăși" care înseamnă până astăzi, la țară: a cerceta o pagubă cășunată cuiva de vitele străine și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Asta nu l-a împiedecat pe Miron Costin să se dea apoi de casa lui Gh. Ștefan, să fie unul din sfetnicii lui intimi, ca și N. Milescu Cârnul. Alt copil de casă cunoscut nouă din cronici, e Enaki Cogălniceanu, cronicarul. El a intrat ca copil de casă la curtea lui Ion N. Mavrocordat Vodă în 1746. lată ce zice el însuși: „Iar la măria Sa l. N. Mavrocordat Vodă, am intrat în curtea Măriei sale la slujba copilăriei de casă, la anul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce mai osos de aramă roșie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mediului public sunt tot atâtea elemente ale legatului junimist. Există, indubitabil, o întreagă mitologie pe care literatura memorialistică a țesut-o în jurul acestei asocieri libere de spirite. În Gh. Panu și Iacob Negruzzi, Junimea își află, în mod strălucit, doi cronicari ce vor desăvârși imaginea în posteritate a cercului din care au făcut parte. Ne parvin, pe această filieră a amintirii, efigiile care oscilează între nostalgie și ironie casantă, ecouri ale unei lumi ce nu mai are decât foarte puține puncte
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
culturali au resimțit că istoria, atunci când trebuie explicată pe înțelesul persoanei nefamiliarizate (individului de cultură medie, intelectualului de altă specialitate, copilului, străinului ș.a.), devine o poveste. Nivelul cel mai de jos al introducerii în istorie pare a fi cel al cronicarului/povestitorului care narează: un eveniment, un fenomen, o călătorie etc. Cătălina Mihalache a luat ca exemplu istoria predată copiilor pentru a sugera forța pe care a exercitat-o și o exercită încă povestirea istorică. Dacă mai amintesc circumstanțele studiate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și a diferenței dintre neam și națiune. Recenzând studiul lui N.N. Petrovski despre Bogdan Chmelnițki (Moscova, 1944, 48 p.), Racoviță observa folosirea, dar și contrazicerea lui Miron Costin și dă dreptate cercetătorului sovietic: „Interpretarea pe care a dat-o însă cronicarul atât cauzelor răscoalei cazacilor, cât și relațiilor lui Bogdan cu Moldova, interpretare care a fost în mare parte adoptată de istoricii noștri, trebuie revizuită în lumina cercetărilor rusești, cum este și lucrarea de față”. în privința istoriei moderne românești, Racoviță se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
imparțiali, dar legionarii ar trebui împușcați”. La rândul lor, evreii din România exilați la Paris aveau de asemenea propriul lor jurnal, Cuvântul nostru. Notre parole. Our Word, condus de I. Klein. Tot la Paris apăreau Caiete de mărturisire ortodoxă și Cronicarul condus de Ion Velicu. Deși centrată pe comunitatea evreiască din Paris, Cuvântul nostru aborda teme politice cum ar fi situația din România, interviuri cu personalități ale exilului românesc, Constantin Vișoianu sau profesorul Virgil Veniamin, precum și dezbateri privind viitorul Gărzii de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mircea cel Bătr`n (RI și BSH 1947), regatul Ciprului (AAR 1947), sigilografie bizantină (BSH 1946), relațiile țaratului bulgar cu Țările Române (AAR 1948 și broșura 1947). N. Bănescu a fost vicepreședinte al Academiei Române `ntre anii 1938 și 1947. Despre cronicarii bizantini Nikephoros Gregoras și Laonikos Chalkokondyles a scris `n BSH - 1946, iar despre Georgios Synkellos, Theophanes Hormologetes și Procopios `n BSH - 1947. `n AAR 1948 a publicat despre personalitatea și opera lui Ducas. AAR - 1942/1943, 1947 și 1948, Arhiva
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântână Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domneasca în târgul Hîrlău, si o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce în O sama de cuvinte: „Având Radu Vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile Hîrlăului. Și au făcut Radu Vodă năvod de oameni în mijlocul pădurii la o
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
sunt mai rare cazurile de pictori, de sculptori care au scris despre confrații lor eseuri, cronici de expoziție. Dumneavoastră ați fi putut să vă lipsiți de aceste comentarii, dar ați avut generozitatea de a vă lua în serios rolul de cronicar al fenomenului artelor plastice din Iași. L.S. Eu când am scris despre colegii mei (mulți dintre ei nu mai sunt în viață) un portret, un eseu, am eliminat unele aspecte care, poate, au fost neplăcute, cum se întâmplă între oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ei, de gustul ei imediat. Care, totdeauna, e înșelător. A.V. Atunci, să încheiem și noi cu un breaking talk-show: ați dat examen la teatru, secția actorie, și ați reușit, ați cântat, ați făcut politică în mod profesionist, sunteți eseist, cronicar, filosof, profesor. Cine e, de fapt, Andrei Pleșu? A.P. (După o clipă de gândire) ...Mi-e să nu mă întrebe asta cineva la Judecata de Apoi și să încep să mă bâlbâi! Va fi fiind, sper, o Instanță care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
italian, am putut interpreta și muzica germană. Dar muzicii germane i-am dat o anumită căldură, o "catifea", o moliciune, ceea ce nu reușesc tot timpul cântăreții de muzică germană, care sunt mai stridenți, mai aspri, zic eu. Așa au remarcat cronicarii. A.V. Ce părere aveți despre montările spectacolelor de operă din București? Sunt pe linia a ceea ce se întâmplă la ora actuală în marile teatre lirice din lume? Sunt capabile să atragă publicul? M.S. Nu știu care este gustul dumneavoastră, dar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Cronicar Destestarea computerului... În CRONICA nr. 7/ 2004, Valeriu Stancu înalță un imn (justificat) dicționarului Le petit Robert în variantă electronică. Pe un CD-ROM care are ca element activ un disc doar puțin mai gros decât o foiță de țigară sunt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
Cronicar Spectator ca la teatru... În Ziarul de duminic| și, într-o reluare cu sarcasmele de rigoare din Academia "Cațavencu" nr. 35, am citit cîteva stupefiante mărturisiri ale dlui Virgil Tănase. Cum care V.T.? L-ați uitat pe transfugul din România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
unei alte conștiințe. Schimbînd mereu unghiul, descoperind noi și noi aspecte esențiale ale vieții (la unele, probabil, nu a meditat niciodată), cititorul de jurnale ajunge să își înțeleagă mai bine propria existență, să devină mai înțelept. Dan C. Mihăilescu, neobositul cronicar al perioadei de tranziție, a avut interesanta idee de a-și începe ampla sinteză Literatura română în postceaușism cu un volum masiv dedicat memorialisticii. Memorialistica a fost pe vremea comunismului fructul oprit, marea revelație adusă în literatură de anul revoluționar
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
fiecăruia dintre jurnalele sau cărțile de memorii supuse analizei. El știe mai bine decît oricine cum să-și plaseze cîrligele astfel încît să-l atragă pe cititor, iar părțile de captatio benevolentiae ale fiecărei cronici merită toți banii. În funcție de autor, cronicarul își începe însemnările cu o reconstituire a locului pe care acesta l-a avut în peisajul social al epocii în care a trăit (atunci cînd e cazul nu ezită să utilizeze și informații de culise mai mult sau mai puțin
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
afirmații scandaloase sau doar picante din documentul în discuție. Dan C. Mihăilescu are, de fiecare dată, aerul unui gurmand, instalat comod la o masă copioasă cu furculița și cuțitul pregătite pentru ospățul ce stă să înceapă. Lecturînd savuroasele însemnări ale cronicarului, cititorul simte fizic nevoia să intre în prima librărie și să caute cartea despre care a fost vorba. Or, acesta este semnul sigur că recenzentul și-a făcut bine treaba. Cînd vechii cronicari, obosiți și dezabuzați, renunță, rînd pe rînd
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
stă să înceapă. Lecturînd savuroasele însemnări ale cronicarului, cititorul simte fizic nevoia să intre în prima librărie și să caute cartea despre care a fost vorba. Or, acesta este semnul sigur că recenzentul și-a făcut bine treaba. Cînd vechii cronicari, obosiți și dezabuzați, renunță, rînd pe rînd, la meserie, Dan C. Mihăilescu pare a-și fi păstrat intactă pofta de citit și scris. El este cronicarul numărul 1 al perioadei de tranziție. Ferice de scriitorii care au parte de cronicile
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
Or, acesta este semnul sigur că recenzentul și-a făcut bine treaba. Cînd vechii cronicari, obosiți și dezabuzați, renunță, rînd pe rînd, la meserie, Dan C. Mihăilescu pare a-și fi păstrat intactă pofta de citit și scris. El este cronicarul numărul 1 al perioadei de tranziție. Ferice de scriitorii care au parte de cronicile sale!
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
Cronicar Scandalul ultimelor trei săptămâni a fost iscat de conducerea Muzeului }ăranului Român care a decis fără un motiv întemeiat desființarea a două săli, Ferestre și Timp, expoziții gândite și amenajate de regretații Horia Bernea și Irina Nicolau. De mult Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
Cronicar Scandalul ultimelor trei săptămâni a fost iscat de conducerea Muzeului }ăranului Român care a decis fără un motiv întemeiat desființarea a două săli, Ferestre și Timp, expoziții gândite și amenajate de regretații Horia Bernea și Irina Nicolau. De mult Cronicarul n-a mai constatat o asemenea mobilizare la unison a presei culturale și nu numai (v. Gardianul, Ziua, Evenimentul zilei). Conflictul merită privit îndeaproape. Puțină istorie Istoria MȚR-ului începe cu Titu Maiorescu care a avut ideea unui astfel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
cei care au rămas Ťcei mai buniť s-au văzut obligați să plece? Nu știu. Știu, însă, că Muzeul este bolnav." S.O.S. Muzeul Țăranului! oate că în lipsa celor două Drepturi la replică formulate până acum de conducerea muzeului, Cronicarul ar fi fost tentat să adopte o poziție mai precaută. Însă cele două texte, idioate și ipocrite, plus refuzul inept de a răspunde la întrebările Dilemei Vechi privind acest conflict sunt îndeajuns pentru a formula o concluzie precum cea a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]