6,333 matches
-
Faur (Al. Atanasiu) și George Lesnea care, ca de obicei, recita cu patos „Șalul negru”. Cu expresiile sale dialectale de regulă vulgare, Istrati avea succes. Lesnea, unul nebun, în timp ce Faur nu conta. Aflat și el în sală, Mărgărit a stat cuminte până ce un bătrânel cu chelia nespălată critică indignat, în fraze încâlcite, modul în care centrul ignora Iașul. Ridicolă, intervenția l-a săltat de jos pe Mărgărit care a contrazis-o tăios și a încheiat cu un gest ce reteza: „Discursul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
restituit-o fără discuție. După ce mi-a mărturisit statutul său adevărat, am înțeles că, în acest fel, am fost testat. Reușise însă să-mi câștige încrederea și intuiam că nu trebuie să mă feresc de dânsul. Eram dealtfel un personaj „cuminte” care, afară de bancuri, n-avea „abateri”. Nu doar mie, dar și celorlalți membri ai cercului băiatul le spusese că este informator, ceea ce m-a intrigat. Chiar l-am întrebat odată: - Bine, mă, cum îți faci tu meseria dacă toată lumea știe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o cuvântare care va influența întreg sufletul omenesc. Preotul nu trebuie să uite că predica este o artă, iar „arta de a cuvânta e o desteritate, ce urmărește scopul de a produce cunoștință, simțire corespunzătoare, voință liberă și o acțiune cuminte”. După ce enumeră treptele psihologice din punctul de vedere al Școlii din Munihia și a celei din Viena, Nectarie Cotlarciuc descrie treptele care trebuie urmate în predică așa cum le vede el: prima treaptă este convingerea care include expunerea sau „intuițiunea”, explicarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
noastră. Sau să luăm avionul până la Sofia, cum a făcut fiu-meu. Ne tenta, ce-i drept, aventura balcanică, cel puțin eu nu mai fusesem niciodată pe meleagurile acelea, cu un an înainte mă dusesem la Budapesta, cu trenul, trecând cuminte prin Germania și Austria. Fiind cetățean francez (nu supus austriac!), nu aveam nici un fel de probleme. Cel mai greu a fost să ieșim din Paris, să ajungem pe autoruta Sudului, pe care am coborât până în Italia. De acolo, prin Veneția
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
eu. Sunt afară, la Paris, cetățean francez, cetățean al unei țări care face parte din NATO. Toată lumea mă invidiază: ăla face parte din NATO și noi nu! De ce? O fi el mai grozav decât noi? Ce naiba să spun, cel mai cuminte ar fi să tac... Dar pot să tac?... Ia să vii matale în țară, că ești și cetățean român... Dar nu așa, o lună, două și pe urmă să fugi înapoi la Paris, mai ales iarna, când e ger... Iar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Vorbești singură? - Nu, mamă. Îl cert pe Mâțișor. L-a zgâriat rău de tot pe Vlăduț. De aceea l-am pedepsit, l-am dat afară, iar el miaună ca să-l primesc din nou în casă. - Dar Mâțișor e un pisoi cuminte. Nu zgârie pe nimeni. Cum de l-a zgâriat tocmai pe colegul tău? - Stai să-ți spun. Când a venit Vlăduț la mine, am hotărât să facem floricele de porumb. - Și ? Ce legătură au floricelele de porumb cu Mâțișor? - Nici o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
brațe un castron plin cu cireșe și-l mângâie cum numai ea știe s-o facă. - Stii, dragul meu? Cireșul rodește în fiecare an. În fiecare an, în luna mai, se va găti cu cercei rubinii și te va aștepta cuminte să-i culegi roadele. Ai grijă însă! O clipă de neatenție și din voi doi rămâne în viață doar el, cireșul. Viața e doar una și-i irepetabilă. Pentru nimic nu merită să o pierzi, nici măcar pentru cireșe. Cristian ia
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
dragi sau să trăiesc rămânând singur la marginea unui hău ce-mi zâmbește asupritor de deasupra chipurilor muribunde, așteptând să le închidă pleoapele peste ochii hipnotici, răpiți de vârtejurile morții. Într-o astfel de lume, trupurile celor plecați mă întâmpină cuminți, așezate în rânduri, asemeni unor lanțuri ce leagă omul de moarte. Ele par că nu au gâzduit cândva suflete, ci, dimpotrivă, că au răsărit din pământ, precum florile puse pe un altar uitat. Sunt strânse apoi și incinerate sau îngropate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Dar Nenoroc ar dori să plece. Prin urmare Voie-Bună e conformistul, Nenoroc este nostalgicul, amândoi prin puterea fatalității. Presimțirea lui Verde-împărat se izbândește, vine Roș-împărat care-l omoară, fiii sunt aruncați la închisoare. De acum încolo Voie-Bună face numai lucruri cuminți, până ce se întoarce în patrie și răstoarnă pe uzurpator, în vreme ce Nenoroc, consiliat de Diavol, devine un geniu al răului, criminal, instigator, sinucigaș. S-a observat incompatibilitatea între fatalitate și calitatea de om liber a lui Nenoroc, căruia i se dă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin grădină, și cum mă vor plimba tăcut pe alei, în dimineața vibrând ca o coardă de violină, se va pleca o creangă de copac, umbrindu-mi fața cu tăcere și sărutîndu-mă blajin cu floare albă ca o târzie și cuminte mângâiere... Cum mă vor fi lăsat să hodinesc puțin - cu fața galbenă - brodată-n albul Aprilin, va fi atâta liniște în jurul meu, creanga va sta boltită asupră-mi cu teamă. Lipsite de elementul durerii, micile poezii din Flaute de mătase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poem descriptiv al vieții diurne fără alt conținut decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dîndu-i direcție ortodoxă. Acum poeziile sunt străbătute de nostalgie, de temerea morții, și elementele agreste se sanctifică. Reptila devine "șarpele binelui", grădinile sunt ale "Omului", plugul ară împins de arhangheli, flora și fauna se fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trasă în toate părțile de nemți, greci, francezi". Așadar, aci, opoziția împotriva acelor sisteme lingvistice care voiau să 1 "Albina romînească", 1839, 12. 2 Ibidem, 75. "stropieze" limba, recomandarea cărților bisericești ca bază a limbii literare, prin urmare o atitudine cuminte, aproape ca și a școlii critice moldovenești; dar, totodată, propunerea raționalistă ca un "tribunal" de lingviști să decreteze "îmbunătățirile" limbii. Această contradicție între tendințe nu se va rezolva niciodată în spiritul lui Asachi. Într-un loc1 Asachi declară că scopul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fabrici 2 . E, evident, un chip de a-și achita conștiința socialistă, căci de unde erau să găsească lucrători de fabrică, dacă nu erau încă fabrici? Încolo tot programul "socialist" e un program țărănist, cam utopic în idealul lui, dar foarte cuminte în concesiile pe care este dispus să le facă: "a lucra individual, pe pământul împărțit în bucăți"3, program care ar putea fi însușit de orice democrat înaintat și cam utopic, fie el chiar dușman al socialismului. 1 Ibidem, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și i-a zis: - Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți ajute Dumnezeu și Maica Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica, nu s-a mai putut stăpâni... a biruit-o plânsul. De multe ori a dat el să plece, și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă..." etc.1 Ce departe suntem de toate personajele și întîmplările din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în necunoscut și în imposibil. Și, deci, predica acelora care voiau aceste lucruri nu putea să fie decât o predică în pustiu. Iar retragerea în expectativa critică a atâtor capete eminente - absența atâtor capete eminente de la munca pentru a merge, cuminte și cu discernământ, mai departe - și-a dat roadele sale. Și această absență, pe lângă alte lucruri, explică starea în care suntem astăzi. Căci, dacă limba literară a fost ferită de marile primejdii și urmează a se fixa pe încetul, poate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ani, a fost pensionat cu gradul de locotenent colonel. În anul 2000, Petrișor, în gradul de Căpitan, a murit în timpul serviciului, pe frontieră și au rămas în urma lui soția și trei copii. Petrișor a avut noroc de o soție foarte cuminte și răzbătătoare, de copii cuminți, încât au fost copii bine crescuți și toți fac (au făcută studii superioare). Poetul Radu Demetrescu Gyr a scris într-o poezie „noi n-am avut tinerețe”; sora Netuța poate spune că ea n-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
gradul de locotenent colonel. În anul 2000, Petrișor, în gradul de Căpitan, a murit în timpul serviciului, pe frontieră și au rămas în urma lui soția și trei copii. Petrișor a avut noroc de o soție foarte cuminte și răzbătătoare, de copii cuminți, încât au fost copii bine crescuți și toți fac (au făcută studii superioare). Poetul Radu Demetrescu Gyr a scris într-o poezie „noi n-am avut tinerețe”; sora Netuța poate spune că ea n-a avut nici copilărie. Din copilărie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
când a mers la control, medicul radiolog n-a vrut să creadă că s-a tămăduit, și l-a mai pus odată la raze. .Titi a terminat facultatea, a devenit inginer, s-a căsătorit, are doi copii, băieți frumoși și cuminți, cu studii superioare. A lucrat la Uzina de Mașini de Teren din Câmpulung Mușcel, apoi la FABRICA de Panouri Electrice din Alexandria, unde, pentru corectitudinea și cinstea sa, a fost dușmănit de niște colegi care doreau să ajungă sus și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lume să fie instalați la drul Șuțu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate.” Finalul consună cu înțelegerea situației de către redactorii de la Universul. În acest sens, noi, astăzi, putem judeca invers: nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși ci, dacă e să căutăm vina morală, este a celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boala în condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele „Hasnaș” figurează, în Enciclopedia Predescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
avut la a patra fricțiune. De frică și de supărare am căzut iarăși bolnavă la pat, de nu v-am putut scrie atâtea zile. Mulțumesc lui D-zeu că a scăpat cu totul, poate merge, se simte bine, este foarte cuminte: numai slab, are fața așa de curată cum n-a fost bietul de patru ani, de când este bolnav. Vă rog din inimă a avea bunătate a trimite bani peste câteva zile. Miercuri în 24 mântui fricțiunile, pe la 28 să putem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
numit o comisie pentru redactarea proiectului de lege (Iacob Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, C. Enescu, V. Lascăr, Miltiade Tzoni, N. C. Popescu și V. Epureanu). Aceștia sunt „binefăcătorii lui Eminescu”, după Hanrieta, și ei trebuie să știe că poetul e bolnav, cuminte, neputincios etc. Adevărul este că toate amintirile despre Mihai Eminescu, de acum înainte până la ultima recluziune și chiar în timpul acestei recluziuni, îl leagă pe poet de viața de grup, mai ales de cârciumile prin care umbla. Drept este că nimeni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pus să-l scoată la capete. El o crede și plânge. Mi-a adunat în casă niște nespălați, cunoștințe de ale ei, de m-au luat fiori de soarta bietului Mihai, el care are trebuință de o femeie statornică și cuminte ca să-l conducă, dar nu de o cochetă....” Aceasta este una dintre scrisorile cele mai cunoscute ale Heriettei. Menționăm că Eminescu o chema pe Veronica Micle încă din decembrie 1887 la Botoșani: „Dragă Veronică, Uit totul. Nenorocirea care m-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
femeie. Fluența în testele de creativitate este mai ridicată, cu toate că aceasta este de tip verbal. Inteligența prezintă unele diferențe între sexe. Se vorbește despre inteligența bărbaților ca îndrăzneață, aventuroasă, flexibilă calități cerute în creativitate, față de inteligența feminină: stabilă, constantă și cuminte. * Memoria la femei se bazează pe informația verbală (citită sau auzită), în schimb bărbații rețin cele ce au cunoscut prin experiența proprie, eventual prin descoperire (memoria vizuală), ceea ce este un avantaj în multe domenii ale creației. * Exprimarea este mai elevată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de dotare superioară: una după inteligență și alta după creativitate. Ambele aduc rezultate școlare meritorii, dar pe căi diferite. Problema actuală a școlii este că profesorii în general (mai puțin profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar pe un fond de inteligență mai modestă. Ei vor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]