6,185 matches
-
vechiului CFSN au intrat și membri ai partidelor politice înființate după revoluție. La 1 februarie 1990 a avut loc discuția dintre reprezentanții CFSN și cei ai partidelor politice, iar la 9 februarie 1990, urmare a acestor discuții, CFSN a emis Decretul-Lege de transformare a sa în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională.
Consiliul Frontului Salvării Naționale () [Corola-website/Science/308397_a_309726]
-
efectivul cel mai numeros din țările europene din sfera de influență sovietică. A deținut puterea până la 22 decembrie 1989. După evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist, PCR a fost scos în afara legii și dizolvat prin decret-lege Deși PCR a dispărut "de jure" în 1989, noua conducere a României era asigurată în principal de foste cadre superioare de partid regrupate în Frontul Salvării Naționale (FSN). Deși inițial trebuia să fie o organizație provizorie care să administreze statul
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
din avocați. Toate barourile sunt membre ale Uniunii Avocaților din România, neexistând vreun barou în afara acesteia. Uniunea Avocaților din România, înființată prin Legea din 21 februarie 1923, ca organ general al barourilor avocaților din România, dispunea de personalitate juridică Prin Decretul-Lege din 26 octombrie 1939 pentru numirea și funcționarea comisiunilor interimare la Uniunea avocaților și la Barourile avocaților din țară, sunt dizolvate nu numai organele barourilor, ci și organele Uniunii Avocaților din România, fiind numite organe interimare de conducere de ministrul
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
Republica Populară Română se înființează Colegiul Central al Colegiilor de Avocați din Republica Populară Română, cu personalitate juridică, pentru organizarea, conducerea și îndrumarea activităților avocațiale din România (art. 19). Conducerea generală a avocaturii rămâne exercitată de Ministerul Justiției (art. 25). Decretul-Lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea și exercitarea avocaturii în România face vorbire de Uniunea Avocaților din România, compusă din toți avocații înscriși în barouri (art. 3 alin. 2), cu personalitate juridică (art. 3 alin. 5). Se observă
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
Universitatea de Vest (engleză West University of Timișoara) este o instituție de învățământ superior din Timișoara. Originea Universității este legată de Decretul-Lege nr. 660 din 30 decembrie 1944, în care se menționa că o universitate trebuia creată în partea de vest a țării. Primele sale facultăți au fost desființate sau au devenit instituții independente. Transformarea acestei instituții de învățământ superior într-o
Universitatea de Vest din Timișoara () [Corola-website/Science/302256_a_303585]
-
pectore al Bisericii Catolice (Universale), la 28 aprilie 1969, de către Papa Paul al VI-lea. A murit având domiciliu forțat la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, la 5 martie 1973. După 1989, unul din primele acte normative ale noii puteri a fost Decretul-Lege nr. 9 din 1989, prin care se abroga Decretul 358 din anul 1948 privind situația fostului cult greco-catolic, prin care Biserica greco-catolica era scoasa in afara legii. Decretul-Lege nr.126 al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din data de 24
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
După 1989, unul din primele acte normative ale noii puteri a fost Decretul-Lege nr. 9 din 1989, prin care se abroga Decretul 358 din anul 1948 privind situația fostului cult greco-catolic, prin care Biserica greco-catolica era scoasa in afara legii. Decretul-Lege nr.126 al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din data de 24 aprilie 1990 confirma recunoașterea Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) și prevedea că bunurile acesteia aflate în proprietatea statului (cu excepția moșiilor) urmau a fi restituite Bisericii Române Unite
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
II-lea, și se înscrie în categoria terorism de stat, dat fiindcă toți cei 14 se găseau în custodia autorităților, fiind condamnați definitiv de justiție. În data de 26 noiembrie 1940, în urma anchetei Comisiei Speciale de Anchetă Criminală, înființate prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, comisie compusă din consilierul Eugen Bănescu, președinte, și membri, Apostolide, Vintilă Cristescu și Gerota, a fost identificat locul în care erau îngropați cei 14
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
conducere a comunității, NaCoBA a obținut, la 13 noiembrie 1920, un Decret Regal prin care i se încredința formal administrarea Ogrăzii Armenești, întărindu-se astfel drepturile comunității și persoana ei juridică. Din nefericire, anul următor, pe baza interpretării incorecte a Decretului-lege „Reforma agrară“, Ograda a fost expropriată în mod abuziv, lăsîndu-se comunității doar sediul arhiepiscopiei. Populația armeană din Basarabia a scăzut treptat, puținii armeni rămași după al doilea război mondial s-au asimilat,de altfel, în lipsa școlilor, care n-au mai
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
mulțumit de direcția în care se îndrepta guvernarea, dar încercările de a-l forța pe Petru Groza să demisioneze, prin refuzul de a promulga orice decret (așa-numita „"Grevă regală"”), au eșuat. Petru Groza, în schimb, a ales să aplice decretele-lege fără a mai avea semnătura regelui Mihai. Pe 8 noiembrie 1945, o demonstrație anticomunistă și promonarhică în fața Palatului Regal din București a fost zădărnicită de forțele de ordine, care au operat numeroase arestări, au rănit și chiar au ucis un
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
unii dintre conducătorii Mișcării Legionare. Faptele celor arestați urmau a fi judecate de Comisia de Anchetă Criminală, care fusese înființată la 25 septembrie 1940 tocmai cu acest scop. Lucrările acelei comisii au fost suspendate la 9 noiembrie 1940 printr-un decret-lege. Legionarii urmau să comemoreze la 30 noiembrie 1940 doi ani de la asasinarea liderului lor, fără ca cei considerați vinovați de aceasta să fie pedepsiți. În plus, din ordinul generalului Ion Antonescu, paza deținuților închiși la Jilava urma să fie preluată de
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
a reorganizat, în compunerea acestuia intrând serviciile centrale și serviciile speciale. Printre aceste servicii se numărau și „Direcțiunea Generală a Serviciului Sanitar”, „Direcțiunea Generală a Telegrafelor, Poștelor și Telefoanelor”, „Direcțiunea Generală a Închisorilor”, „Monitorul Oficial” și „Imprimeria Statului”. Prin intermediul unui decret-lege, ca urmare a Marii uniri din 1918, la data de 22 iunie 1919, structurile ministerului s-au extins la nivelul României Mari. Prin „Legea ministerelor” aprobată la data de 2 august 1929, ministerul s-a reorgnizat, principalele sale atribuții fiind
Ministerul Afacerilor Interne (România) () [Corola-website/Science/311925_a_313254]
-
lui Alexandru Cretzianu au ajuns aproximativ 6 milioane. Transferul la Schweizerische Bankgesellschaft din Berna a fost efectuat la 5 mai 1945. Aceste fonduri urmau să fie utilizate pentru organizarea rezistenței românești anticomuniste. Transferul ordonat de Constantin Vișoianu, făcut pe baza decretului-lege Nr. 576 din 4 noiembrie 1944, era perfect valabil. Decretul dădea dreptul ministrului afacerilor străine să efectueze cheltuieli discreționare, menționând că "cheltuielile nu trebuie justificate prin acte". Deși guvernele următoare au contestat legalitatea transferului, ele au continuat să efectueze plăți
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
acțiuni civile și penale la instanțele elvețiene împotriva lui Alexandru Cretzianu și o acțiune civilă împotriva băncii elvețiene. Aceste acțiuni au fost respinse, deoarece Constantin Vișoianu a putut demonstra, în calitate de martor, că în calitate de ministru al afacerilor străine era autorizat prin decretul-lege 576 să ordone transferul respectiv. Totuși, autoritățile române și-au continuat demersurile. În urma unei intervenții a Băncii Române de Comerț Exterior, Union des Banques Suisses a răspuns la 15 martie 1977, că fondul în discuție aflat în contul lui Alexandru
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
a fost implicat într-un accident de circulație care s-a soldat cu uciderea a doi oameni și rănirea a încă trei persoane. A fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pedepsele pentru faptele penale fiind grațiate prin decretul-lege din 2002 care includea și uciderea și vătămarea corporală din culpă.
Dan Pascariu () [Corola-website/Science/308954_a_310283]
-
Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice și comunicațiilor, și general dr. Nicolae Marinescu, ministrul muncii, sănătății și ocrotirii sociale. Prezența înaltei delegații era menită să releve importanța pe care guvernul României o acorda Bucovinei . La 1 decembrie 1938, a intrat în vigoare decretului-lege nr. 169/1938 pentru „revizuirea cetățeniei”, emis de guvernul lui Octavian Goga, cu scopul anulării cetățeniei unui mare număr de cetățeni evrei. Alexianu a aplicat acest decret-lege abuziv, cu adaosuri personale, nestipulate de prevederile acestei legi antisemite. Printre altele a
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
guvernul României o acorda Bucovinei . La 1 decembrie 1938, a intrat în vigoare decretului-lege nr. 169/1938 pentru „revizuirea cetățeniei”, emis de guvernul lui Octavian Goga, cu scopul anulării cetățeniei unui mare număr de cetățeni evrei. Alexianu a aplicat acest decret-lege abuziv, cu adaosuri personale, nestipulate de prevederile acestei legi antisemite. Printre altele a ordonat cetățenilor de etnie evreiască, privați de cetățenia română, să se înregistreze și totodată le-a „sugerat” că s-ar cuveni ca aceștia să-și vândă proprietățile
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
la care se adăugau membrii Guvernului. Rolul Consiliului de Coroană era de a discuta decizii majore cu privire la politica României și la dinastie. Existența Consiliului de Coroană a avut în majoritatea timpului un caracter informal, el fiind instituționalizat abia printr-un Decret-lege din 30 martie 1938. Consiliile de Coroană care au avut loc și problemele dezbătute au fost următoarele: La începutul anului 1938, regele Carol al II-lea a decis desființarea regimului parlamentar și a instaurat un regim de autoritate personală, consacrat
Consiliul de Coroană () [Corola-website/Science/306318_a_307647]
-
au inclus: cenzura, suspendarea inamovibilității magistraților și a stabilității funcționarilor publici, dizolvarea partidelor politice, crearea unui partid de „masă” (Frontul Renașterii Naționale), organizarea profesională în bresle, reforma administrativă etc. Pe acest fundal, la 30 martie 1938 s-a emis un decret-lege prin care s-a instituit ca organism politic distinct. Conform decretului-lege, membrii Consiliului urmau a fi numiți prin decret regal, dintre actuali sau foști demnitari ai statului, bisericii, oștirii și ai curții regale sau din personalități de vază ale țării
Consiliul de Coroană () [Corola-website/Science/306318_a_307647]
-
dizolvarea partidelor politice, crearea unui partid de „masă” (Frontul Renașterii Naționale), organizarea profesională în bresle, reforma administrativă etc. Pe acest fundal, la 30 martie 1938 s-a emis un decret-lege prin care s-a instituit ca organism politic distinct. Conform decretului-lege, membrii Consiliului urmau a fi numiți prin decret regal, dintre actuali sau foști demnitari ai statului, bisericii, oștirii și ai curții regale sau din personalități de vază ale țării, numărul membrilor nefiind limitat. Consiliul își păstra statutul său consultativ. Membrii
Consiliul de Coroană () [Corola-website/Science/306318_a_307647]
-
în vreme ce Aliații occidentali nu și-au manifestat în mod consecvent interesul pentru reglementarea situației de la București. După Conferința de la Potsdam, guvernele occidentale au refuzat să recunoască guvernul Groza, impus de sovietici. Ca urmare, regele Mihai I a refuzat să semneze decretele-lege emise de guvern prin așa numita "Grevă regală". Pe 8 noiembrie 1945, o demonstrație în sprijinul regelui, convocată cu ocazia zilei Sfântului Mihail, a fost reprimată de autorități. Decretând că evenimentul era nici mai mult nici mai puțin decât o
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
12 iulie 1942. În vara anului 1941, când Basarabia a revenit sub administrație românească, Nina Ștefănucă a adresat un demers Guvernământului Basarabiei cu scop de constatare a faptului că Petre Ștefănucă a fost supus represiunilor politice de către sovietici. Printr-un decret-lege dat de mareșalul Ion Antonescu la 25 noiembrie 1941, urmașilor lui Petre Ștefănucă li s-a prevăzut anumite sume bănești. După destrămarea Uniunii Sovietice, savanții-folcloriști Andrei Hîncu și Grigore Botezatu au editat opera lui Petre Ștefănucă în două volume. Petre
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
eliberați din lagăre și din închisori, cei mai mulți reluându-și activitatea politică, situație care avea să creeze, puțin mai târziu, mari probleme climatului politic și social din România. Guvernul Tătărescu a inițiat noi măsuri pentru întărirea statului carlist. Printre acestea amintim „Decretul-lege asupra publicațiilor clandestine” al cărui scop era să asigure controlul strict al publicațiilor opoziției. De asemenea, actul normativ introducea domiciliul obligatoriu pentru conducătorii partidelor din opoziție. Ca premier și adept convins al monarhiei, Gheorghe Tătărescu a contribuit nemijlocit la consolidarea
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
Închisoarea Militară Jilava, când un grup de legionari înarmați a ucis un număr de 64 deținuți politici, 5 dintre aceștia fiind foști demnitari ai fostului regim de "dictatură regală". După proclamarea Statului Național-Legionar, în data de 14 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
restrânsă - palatul regal, guvern, ministere, parlament, așa-numitele „buletine confidențiale”. Ele puteau fi însă difuzate oricăror instituții sau ziare la cererea acestora, contra cost.» Momentul 23 august 1944 reprezintă începutul decăderii agenției Rador. «La 28 decembrie 1944, regele Mihai semnează decretul-lege 657, privind modificarea legii și statutului Societății Orient Radio. Aceasta își schimbă denumirea în „Rador - Agentie de informații telegrafice”, iar durata de funcționare a agenției devine nelimitată. Se precizează de asemenea, obiectul agenției: Schimbările istorice după cel de-al Doilea
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]