6,757 matches
-
ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres în timpul războaielor mondiale. Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 50.935 locuitori. În perioada 2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație. În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada 1890 - 1916 natalitatea variază între 310 și 380 locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
regres în timpul războaielor mondiale. Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 50.935 locuitori. În perioada 2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație. În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada 1890 - 1916 natalitatea variază între 310 și 380 locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
variază între 310 și 380 locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de scădere corespunde celui de al Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200 locuitori, criza demografică este prelungită din cauza secetei în anii 1945 - 1946. Dacă ne referim la "structura populației", după recensământul din 15 martie 1946, în orașul Vaslui etnia română reprezenta 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari până astăzi. Documentele
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
declarată oraș, având în subordine administrativă localitatea Mamaia Sat. Procesul de urbanizare a cunoscut o evoluție continuă, rezultând o imagine cu personalitate a localității. Construcția Combinatului Petrochimic Midia-Năvodari și ulterior a Canalului Poartă Albă-Midia Năvodari a dus la o explozie demografică în anul 1983, cănd populația a ajuns la 26.000 locuitori. Activitatea sportivă în orașul Năvodari este una foarte intensă, orașul având multe cluburi sportive printre care: fotbal, rugby, box, handbal, volei, baschet, karate etc. Cel mai titrat club sportiv
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
minorități de reformați (13,42%), greco-catolici (5,06%), romano-catolici (3,2%) și penticostali (2,16%). Pentru 4,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: " Hărți " " Street View "
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
-se și după a II-a conflagrație mondială. În prezent în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație. Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966) Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880: Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
(în , în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băile și Borșa (reședința). Are o populație de locuitori (2011), fiind al treilea cel mai mare centru urban al județului din punct de vedere demografic, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației. Etimologia numelui localității: din n.fam. Borșa (< n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localității
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
satul Buciumeni. Localitatea se află în vecinătatea nord-vestică a municipiului București, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Buftea are o populație de de locuitori, fiind al treilea centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic, după Voluntari și Pantelimon. Localitatea a primit statutul de oraș în anul 1968, fiind singurul oraș din fostul sector agricol Ilfov și cel mai vechi oraș din actualul județ Ilfov. Buftea este compusă din șase cartiere (Centru, Studio, Bucoveni, Atârnați
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
1307 ordonă construirea unui palat regal, pe locul unde este acum Castelul Huniazilor construit de Ioan de Hunedoara, iar în timpul anarhiei feudale, acesta chiar își va muta capitala la Timișoara. Stabilirea curții regale în acest loc a determinat o creștere demografică a așezării, dar importanța ei devine și comercială și politică. Timișoara devine capitala regatului ungar pentru o perioadă de 8 ani, între 1316-1323. Carol Robert de Anjou va mai reveni la Timișoara în 1330 când pornește de aici împotriva lui
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
militare, urmau să se organizeze ca și comunele grănicerești cu primari și consilieri comunali. Ca primă măsură a fost evident o politică de maghiarizare, dar totuși, pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire, sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit investesc sume importante în dezvoltarea industriei locale, la trecerea în secolul XX aici există numeroase întreprinderi: două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
și pe zona ocupată astăzi de județul Călărași. Aceste avantaje au facilitat o reamanejarare urbanistică drastică, dar bine organizată, ce a transformat localitatea. Aceasta, imbinată cu dezvoltarea industrială forțată (Fabrica de Ulei, Combinatul Chimic, Complexul Furfurol) au provocat o creștere demografică fără precedent pentru localitate. Fără îndoială că necesitatea creării în Slobozia a unui flux de circulație pe arterele stradale, racordat și la dezvoltările și construcțiilor tehnico-edilitare - ca sedii de instituții, de locuit, de comerț sau de prestări servicii - a dus
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante. Locul de adunare a stărilor s-a stabilizat într-o oarecare măsură la Alba Iulia numai la sfârșitul secolului al XVI-lea. Până în 1613 în acest sens Târgu Mureșul a ocupat un loc de frunte, fiind al
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
forestiere, având în apropiere pășuni și terenuri agricole întinse, beneficiind de resurse energetice importante, în special gaz metan, de forță de muncă și tradiții meșteșugărești apreciabile, Târgu Mureșul a cunoscut o dezvoltare economică treptată, fapt care a stimulat și dezvoltarea demografică, culturală a orașului. Nu în ultimul rând poziția geografică, în centrul arcului Carpatic și pe malul râului Mureș, a favorizat încă din cele mai vechi timpuri apariția bâlciurilor, orașul devenind un important centru de schimburi economice. Acest aspect este reflectat
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
De o parte și de altă erau grajdurile unde erau ținuți caii. În momentul în care începea cursa, porțile erau închise. Deasupra intrării monumentale erau cai de bronz auriți. Caii de bronz se află în prezent în Piața San Marco. Demografic, Constantin trebuia să populeze orașul, scutindu-l de plata impozitelor. A adus aristocrația din Asia Mică să clădească palate în noul oraș. În 326, pentru a organiza aprovizionarea orașului, a fost organizat un transport anual de cereale din Egipt în
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
s-a dublat, ajungând la 500 000 de locuitori. După secolul VII, populația a scăzut la 250 000 de locuitori. În secolul X, populația a crescut la 400-500 000 de locuitori. Din secolul XIII, populația a intrat într-un declin demografic îndelungat, iar în secolul XV, populația era estimată la numărul de 40 000 de locuitori și 7000 de soldați. După cucerirea Ierusalimului de către arabi, Constantinopolul și-a revendicat titlul de centru al lumii creștine. Heraclius a adus Sfânta Cruce la
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
impună propriul reprezentant pe tronul imperial, urmându-și interesele. Cele mai multe succese le-a avut aristocrația civilă.Pe plan economic și financiar se manifestă seceta și foametea, care conduc la revolte și războaie civile. Imperiul Bizantin suferă un declin economic și demografic. Multe terenuri au fost părăsite datorită fiscalității excesive. Bizanțul își pierde din nou controlul asupra rutelor comerciale. Măsurile ineficiente ale unor împărați au contribuit la destabilizarea economică, cheltuind banii din vistierie pentru activități personale, distribuirea demnităților, acordarea de scutuiri de la
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
s-au dublat. Cucerirea imperiului de către cruciați în 1204, precum și împărțirea ulterioară a teritoriilor bizantine au afectat economia agrară . Sărăcirea progresivă a țărănimii a determinat declinul cererii și a dus la o concentrare a resurselor în mâinile marilor proprietari . Expansiunea demografică a ajuns la sfârșit în cursul secolului al XIV - lea, în timpul căreia s-a produs un declin demografic. Aristocrații și-au pierdut averile, și în cele din urmă a existat o concentrare a proprietății în mâinile mănăstirilor mari și privilegiate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
agrară . Sărăcirea progresivă a țărănimii a determinat declinul cererii și a dus la o concentrare a resurselor în mâinile marilor proprietari . Expansiunea demografică a ajuns la sfârșit în cursul secolului al XIV - lea, în timpul căreia s-a produs un declin demografic. Aristocrații și-au pierdut averile, și în cele din urmă a existat o concentrare a proprietății în mâinile mănăstirilor mari și privilegiate în Macedonia.. Imperiul abia ieșit din criză în urma reformelor, s-a aflat în pragul unor transformări profunde: centralizare
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală, economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte așezării în localitate a populației
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel: Conform datelor finale ale recensământului din 2011, în
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
unele sunt incluse și în literatura budistă chineză sau japoneză. Numărul actual al budiștilor variază între 230 și 500 de milioane, cu toate că suma de 350 de milioane este în general acceptată ca fiind cea mai verosimilă. Această discrepanță de date demografice se datorează faptului că în multe țări credincioșii își exprimă adeziunea atât budismului cât și unor credințe populare (sau chiar altor religii), oscilând între practicile celor două tipuri de sisteme religioase sau îmbinându-le. Astfel există "budism thailandez", "budism srilankez
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
China și Tibet a împiedicat dezvoltarea liberă a acestei religii prin închiderea mănăstirilor și abolirea oricăror forme de ceremonii religioase publice. Cu 95% din populație împărtășind credința budistă, Thailanda este țara în care această religie are cea mai mare densitate demografică. Budismul thailandez este theravadin, dar integrează și elemente regionale folclorice cum ar fi venerarea strămoșilor. Se prezumă fără dovezi concrete că budismul a pătruns pentru prima oară în această zonă în secolul al III-lea î.Hr. mulțumită misionarilor regelui Asoka
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
în principal din următoarele țări (31 decembrie 2004): Turcia (6.388), Italia (4.673), Serbia și Muntenegru (2.507), Croația (2.465), Franța (1.424), Polonia (1.353), Spania (1.057), Bosnia și Herțegovina (1.032), Grecia (873). Tabela următoare arată evoluția demografică a orașului: În Karlsruhe se află cea mai mare rafinărie de petrol din Germania (pe malul Rinului). Karlsruhe este renumit în Germania drept capitală a internetului, deoarece aici sunt doi mari furnizori de servicii internet. "Regiunea Tehnologică din Karlsruhe" promovează
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
Roșioru este un sat în comuna Cochirleanca din județul Buzău, Muntenia, România. Satul Roșioru face parte din Comuna Cochirleanca, fiind al treilea ca mărime demografică. Are în jur de 800 locuitori, toți de etnie română și religie ortodoxă. Localitatea este situată în apropierea confluenței a două pâraie: Cochirleanca și Măslina. Chiar pe locul confluenței a fost construit un iaz, folosit pentru piscicultură și irigații, cu
Roșioru, Buzău () [Corola-website/Science/301036_a_302365]