6,089 matches
-
arătând încrederea cu care ei privesc partidul. Impresionantă este scena morții lui Fedia, câteva clipe după ce discutase cu Cerneț despre intrarea lui în partid. Pentru Fedia, acest muncitor cinstit, partidul este suprema și îndelunga lui năzuință. Autorul, însă, nu adâncește destul ideea centrală, problema vigilenței, lipsindu-i puterea de a o organiza în detalii (...). De altfel una din lipsurile fundamentale ale nuvelei este faptul că descoperirea uneltirilor dușmanului de clasă pare întâmplătoare: utemistul Toma «și-amintește» c-a văzut pe Macarie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceste câteva observații importanța extraordinară a individualizării, a contopirii ideii generale cu un om sau cu o situație strict individuală, ce uneori poate fi chiar rară, mai greu întâlnită (...).Am respectat noi, scriitorii literari, acest adevăr? Nu întotdeauna, și nu destul. Există o frică de individualizare sau o stângăcie în a individualiza la creatori, iar la redactori, critici și alți militanți pe tărâmul literaturii, o frică de a accepta o individualizare curajoasă, originală a eroilor. De aceea se merge uneori spre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bine zici. Treizeci de ani doar nu-s de lepădat, De când Partidul ne-a crescut, de mici, Și iată-ne și liberi, și voinici Străbatem Cincinalul multvisat. Veghează Stalin din Kremlin. Ne-nvață Eu, becuri, tu poeme. Iar oțel Avem destul și știm ce-i de făcut cu el, Când vorba e să ne-apărăm o viață. (...) Tu-n versuri mai departe munca du-ne Fii dârz, fii iscusit, cum suntem noi. De vor șacalii lumii alt război, Cu-această viață
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fie eliminat de la conducerea celei mai importante scene din oraș. Pe d-l Victor Surdu îl și uitasem! Nu-mi iese din minte scena de la miting! Cât de troglodiți puteam fi o mare parte dintre noi! Sigur, și acum există destul trogloditism în politică, dar mai mult la politicieni decât la simplii alegători care, pe vremea aceea, erau incredibil de pătimași, de incapabili de dialog, de nereceptivi la pluralitatea de discursuri politice ce începuse să se nască. Știu și familii care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
am de ascultat că, după ce am pus niște sute de melodii, nu am ajuns decât la 700 și ceva de KB. Voi continua până la vreo 900, ca să intru între limitele d-lui Kogălniceanu, pe care îl respectam și-l iubeam destul, dar acum tind să-i devin chiar un fel de fan! Îmi place tot mai mult scundul și relativ rotofeiul cărturar și politician... Nu, nu prea cred să aibă egal în breslele astea! Poate Popeye, cu tot ce s-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în criza de sistem finală, în anii '80, acești ipochimeni o duceau mult mai bine decât ceilalți bani, călătorii în străinătate, aprovizionare pe rețelele paralele ș.a. Partidul și-a răsplătit mereu fidelii, poate nu ca în anii '50-'60, dar destul ca să se poate simți ca aparținând unei caste de privilegiați. Pentru un regim comunist, asta este de altfel cum nu se poate mai firesc, intră în ordinea "normală" a lucrurilor. Altceva este, însă, cu totul anormal cei mai mulți dintre ei au
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
încărcătură emoțională prin presentimentul iminentei morți, B. reușește să transmită, prin câteva dintre ultimele sale poezii, fiorul autenticei trăiri întru artă: „M-a fulgerat dureroasă dorința plecării. [...] Umbra tristeții mele s-acopere lumea. De ce mai plânge cineva când sufăr eu destul? Nu mă clătinați, că sunt plin de lacrimi” (Plecare). SCRIERI: Soliloquii, pref. Emil Giurgiuca, Sibiu, 1938; Versuri, îngr. și cuvânt înainte Nae Antonescu, pref. Emil Giurgiuca, București, 1973. Repere bibliografice: Ion Chinezu, Pe mormântul poetului George Boldea, GR, 1935, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
a scos în evidență lipsa de unitate a presei românești. Ținând cont de contextul social-politic existent în statul român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și subiecte social-politice. Concluzii Conștientă de schimbările produse
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Au rămas împachetate!" (Ibidem). 845 Comparația dintre publicațiile românești și cele ale statelor vecine, realizată de Pal, este relevantă: "Noi latinii din România aveam loc între țările din Europa, așa cum și suntem puși printre țările balcanice. N-am avut material destul. Un perete din micul nostru pavilion s-a dat catolicilor din Bulgaria și Grecia. Suntem pe altă parte alături de Ungaria, Polonia, dar cu material mult, mult, mai modest. Nici nu ne supărăm, nu ne putem măsura cu munca și producția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
toate contururile nete. Când descoperim, de pildă, că fiul lui Ono, a fost ucis la Manciuria și cenușa lui a fost adusă în 1946 acasă, mai gândim oare că Ono e criminal de război? Putem spune că n-a suferit destul când știm că și nevasta i-a murit în război? Romanul e o constantă revelație mult așteptată, o succesiune de afirmații laconice care ne fac să cercetăm atent fiecare cuvânt. Istoria are o oarecare cronologie. Câteva persoane importante se sinucid
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mi s-a tras. M-am trezit dimineața că nu-mi pot mișca brațul. O paralizie stranie. Am chemat un prieten: Cred că am avut un atac". Asta a zis și doctorul după aceea. N-a fost mare lucru, însă destul ca să mă sperie. Acum mă gândesc tot timpul la moarte. Brațul drept e brațul morții. Nici măcar nu puteam vorbi ca lumea... Memento mori. Mă întreb cât timp mai am. Înainte să încep să scriu, mă întreb dacă merită. O să am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de Hahn și Strassmann, la realizarea unui exploziv de proporții apocaliptice este Enrico Fermi și el o comunică ministerului marinei americane în martie 1939 ceea ce a dus, se pare, la interzicerea publicării de studii în legătură cu această problemă. Dar nu era destul. Einstein, care se afla din 1933 în S.U.A., este informat de L. Meitner de descoperirea lui Hahn și de posibilele ei consecințe. În august 1939 A. Einstein, împreună cu L. Szilard, întocmesc o scrisoare către președintele Statelor Unite ale Americii, F.D. Roosvelt în legătură cu această
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
în care nu sunteți de acord să se vorbească în versuri și chiar în rime31 în teatru, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, și absurditatea acestui lucru mi se pare atât de mare încât numai asta și ar fi destul să mă facă să pierd dorința de a lucra vreodată la poezia scenică chiar dacă aș avea o puternică înclinație. Și în această privință limba noastră se poate declara mai nefericită decât altele, fiind obligată, în afara versului, la tirania rimei, care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ne supune acestei reguli, de ce este nevoie ca la deschiderea teatrului, să facem observația că răsare soarele, că este amiaza în actul al treilea, și că apune la sfârșitul ultimului? Este o exagerare ce nu face decât să deranjeze; este destul dacă se stabilește posibilitatea lucrului în timpul în care este cuprins, și să-l putem găsi cu ușurință, dacă vrem să-i acordăm atenție, fără să ne preocupe mintea fără voie. În însuși cuprinsul acțiunilor care nu mai au altă durată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și teamă, efectivă și sensibilă, este ușor să fim de acord cu Aristotel. Nu trebuie decât să spunem că prin acest mod de exprimare, el nu a înțeles ca aceste două mijloace să fie utilizate totdeauna împreună, și că este destul unul din ele pentru a face această purificare, cu această deosebire totuși că mila nu se poate produce fără teamă, iar că teama poate să se realizeze fără milă." (Discurs despre Tragedie) Dacă Corneille se distanțează aici de Aristotel, asta
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decât să vorbească." El omagiază pantomima în care excelau romanii și ale cărei secrete timpurile moderne le-au pierdut. "Prea mult vorbim în dramele noastre, scrie el în Convorbiri despre Fiul nelegitim, și, drept urmare, actorii noștri nu joacă în ele destul. Am pierdut o artă, ale cărei resorturi erau bine cunoscute de antici. Pantomima reprezenta altădată toate condițiile sociale, pe regi, pe eroi, pe tirani, pe cei bogați, pe cei săraci, locuitorii orașelor, pe cei de la țară, alegând din fiecare stare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
niciodată comportamentul vreunui avar, nici Jucătorul lui Regnard pe vreun jucător; să admitem că râsul nu poate corecta felul acesta de nebuni: cu atât mai rău pentru ei, și nu pentru comedie! Dacă ea nu poate vindeca boli disperate, este destul că-i întărește pe cei sănătoși. Avarul este plin de învățăminte chiar și pentru omul liberal; Jucătorul este instructiv chiar și pentru cel care nu joacă. Nebuniile pe care nu le împărtășim nu sunt mai puțin frecvente la persoanele lângă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
că este vorba de decor sau de jocul scenic. Și el dorește ca artificiile să fie sensibil subliniate: În fundal, pânza mâzgălită la modul cel mai neglijent, scrie el în Prefața la Pantoful de satin, sau de niciun fel este destul. Mașiniștii vor face cele câteva amenajări necesare chiar sub ochii publicului, pe când acțiunea își urmează cursul. La nevoie, nimic nu-i va împiedica pe artiști să le dea o mână de ajutor. Actorii fiecărei scene vor apărea înainte ca cei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
țigări fumate, bărbații înregistrând o medie mai mare decât femeile. Semnalăm că 31,8% dintre respondenți au raportat că nu au renunțat la fumat în timpul sarcinii sau al sarcinii partenerei. Consumul de alcool. Alcoolul afectează capacitatea fătului de a primi destul oxigen și elemente nutritive, elemente de bază pentru o dezvoltare celulară normală a sistemului nervos și a celorlalte organe interne. Cercetările au arătat că dezvoltarea fetușilor este pusă în pericol de alcool și că nou-născuții mamelor care au consumat alcool
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
inhibitoare pentru bacteriile ce realizează biodegradarea compușilor organici.Compușii organici din lacuri și râuri se oxidează și descompun, sau se depun ca particule pe fundul apelor. Există și degradare fotolitică, dar redusă. Baza este degradarea microbiologică. Dacă există oxigen dizolvat destul degradarea este aerobă, cu consum de oxigen și producție de bioxid de carbon și apă (respirație). Dacă oxigenul e insuficient, se trece la procese anaerobe cum sunt denitrificarea, dezaminarea, reducerea sulfatului, fermentarea. Acestea produc oxigenul necesar descompuneri substanțelor organice dar
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
intră acest plan. Relatarea biblică din 2Rg 9-10 îl laudă pe Iehu, reformatorul religios, în timp ce documentele asiriene celebrează vitejiile regilor lor și vor să justifice prerogativele lor asupra unui imens imperiu. Pentru a demonstra că punctele de vedere pot varia destul mult de la un document la altul, citez un ultim exemplu cu privire la Iehu. Profetul Osea, care își desfășoară activitatea profetică în Regatul de Nord în jurul anilor 750-720 î.C., are față de același Iehu o părere mult mai negativă decât autorul 2Rg
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
facă ori de cîte ori putea un calambur pe seama ei. Milano, singurul oraș modern din Italia zilelor acelea, îi repugna din toate punctele de vedere. Neapole a fost cel mai sudic punct al călătoriilor lui Iorga, și și-a făcut destul timp ca să cerceteze arhivele și bibliotecile. Vorbea deja bine limba italiană și afirma cu mîndrie că faptul că știa atît de bine limba și că putea intra ușor în legătură cu oamenii îl făceau "să nu pot fi confundat cu masa demnă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Palatul Regal, dar cei care l-au invitat nu s-au gîndit deloc la cum avea să se întoarcă el acasă într-o noapte înghețată de iarnă. A făcut semn unui taxi și s-a interesat de preț. "Ați făcut destul pentru România, de ce să nu fac și eu ceva pentru dumneavoastră?", a răspuns șoferul taxiului 190. Iorga n-a încetat totuși să creadă că țara va face apel la el, declarînd că "trebuie să mi se dea puterea ca să pot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor și despre respectarea tratatelor. "Nici nu-ți poți imagina cît de mult te transformă puterea", adăuga Iorga. Cu toate acestea, întrucît întreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el deplîngea excesele: "Ajunge! Destul!"116 Dacă răzvrătirea a putut fi potolită în Franța, în Spania ea a dus la război civil. Iorga a manifestat întotdeauna neîncredere față de temperamentul și maturitatea celor din extremitatea sudică a continentului european. A fost de acord cu Salazar în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cotidianul "Curentul" 36. Iorga a replicat la ceea ce el considera ""insolențele" doctorului Wilhelm Filderman". Dar a mers mai departe decît atît, făcîndu-l praf pe Filderman pentru marea greșeală a acestuia (după părerea lui Iorga): "Dr. Filderman scrie că "există loc destul în România pentru toată lumea, evrei sau nu"". Dr. Filderman n-ar fi putut invoca un argument mai nepotrivit! El nu cunoștea concepția lui Iorga referitor la evoluția "organică" și la drepturile unui popor asupra unui teritoriu! Iorga a replicat că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]