6,156 matches
-
europeană sub diferitele sale denumiri, Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil, Secession. O mare parte din temele decadente se regăsesc ilustrate cu această amprentă stilistică sau printr-un decorativism specific, astfel că se stabilește o relație aproape simbiotică între hiperrafinamentul decadentismului și estetica curbilinie a "Stilului Modern" denumit uneori și Erotic Style. Această disociere nu rămâne străină de apariția unui stil nou, modern, secesionist: Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil care rupe cu tradiția academică pentru a edifica un alt gen de artă decorativă, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de lux etc. -, cu literatura prelucrarea unor teme literare -, și muzica muzicalitatea devenind un concept cheie subliniat și de arta poetică verlainiană. Corespondențele ce se stabilesc între diferitele arte ca în opera lui Wagner, spre exemplu, devin fundamentale pentru noua estetică. În acest sens, exercițiile de laborator decadent ale lui Des Esseintes, eroul din În răspăr, sunt în măsură să ofere o perspectivă asupra unei științe a simțurilor, investite și onorate ca facultăți cognitive, și presupune o căutare a acordului sublim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deduce de aici că John Reed ne semnalează o tensiune permanentă care constituie nucleul secret, tema generică a picturii decadente și care are în vedere fenomenul constatat de critici și filozofi ca Désiré Nisard, Paul Bourget, Friedrich Nietzsche cu privire la o estetică a fragmentului, o emancipare a unității în detrimentul întregului, a detaliului în raport cu ansamblul. John Reed sugerează că această imagine de ansamblu constituie doar un efect de interpretare, ea nu există ca atare, ci se formează mental ca urmare a demersului hermeneutic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sfântului Ioan Botezătorul, între Oedip și Sfinx sau este decelabilă prin "apariții", prin prezențe ale numinosului: divinitățile care patronează masacrul pețitorilor, Zeus care i se arată lui Semele în toată splendoarea însemnelor divine, hierofanie distructivă pentru imprudenta sa iubită etc. Estetica decadentă este edificată prin scenarizarea acestei tensiuni vizibile în arta lui Moreau și a restaurării principiului ei de coeziune în chiar punctul de dispersie, de destructurare al ei, fixare fascinată, meduzantă a vidului. Oedip și Sfinxul se confruntă prin intermediul privirii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mod particular apropiată, în spirit, tablourilor lui Moreau"54. Cealaltă trăsătură dominantă a decadentismului pe care o relevă pictura lui Moreau o constituie tendința ornamentului de a înghiți întreg spațiul și în general orice corporalitate. Aceasta face parte din aceeași estetică decadentă a fragmentului care se impune în defavoarea întregului. Pictura lui Moreau tinde să se transforme într-o caligramă, chiar dacă pictorul încă îndatorat picturii academice nu trece la stilizarea întregii compoziții, aruncând-o în bidimensionalitatea Art Nouveau-ului ca în picturile lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trăsătură. Prin aceasta, pictorul "a furnizat baza unui stil unde deformarea liniară, afirmarea planeității pânzei se voiau și consecințe ale unui parti pris mural"61, fapt care a influențat pictori precum Hodler, Seurat, Emile Bernard, Gauguin. Pictorul dezvoltă o adevărată "estetică a transpoziției", "apropierii aluzive de culoare, care, independent de imperativul mural, devine ea însăși un semn de nesupunere față de realismul dominant, alăturându-se voinței de abstractizare a simboliștilor"62. În acest fel, Puvis de Chavannes redă pictura unui hieratism capabil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mare talent"75. Teoria lui Dobrogeanu- Gherea se apropie de ceea ce Moréas denumea "déformation subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a forjat conceptul de decepționism, menit să înscrie dintr-o perspectivă sociologizantă o stare de spirit codificată cultural prin termenul de decadentism. Termenul de "decadentism" se afla în circulație pe piața ideilor și Ștefan Popescu îl utilizează la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desprinde nu trăsături fizice, ci trăsături afective, psihologice și un sens care transcende istoricul și cotidianitatea. Pictorul care participa la expozițiile universale din 1878 și 1889 este printre cei care formulează observații pertinente cu privire la arta prerafaeliților, deschizând-o către orizontul esteticii simboliste. Un poet simbolist, dar și critic literar și, ocazional, critic de artă, Ștefan Petică, era la curent în 1900 cu mișcarea prerafaelită Gabriel Rossetti, Burne Jones, William Morris se află printre cei citați și estetismul teoreticianului ei, Ruskin, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
80. În revistă este reprodus un tablou al seriei, Din alte vremuri, tablou care ar putea fi oricând înseriat revivalului medievalist prerafaelit. Cel care servește drept model Ceciliei Cuțescu-Storck este însă Edward Burne-Jones, "un Moreau englez" (C. Philipps), a cărui estetică merge împreună cu o exigență ce limitează dintru început accesul la mesajul operei sale. Cecilia Cuțescu-Storck se va dispensa însă de subiectul mitologic, reținând mai degrabă o notă alegorică de efect decorativ și coregrafia gestuală care întreține o atmosferă de mister
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
teme specifice, cea a unei femme fatale decadente, temă decelabilă în picturi precum Astarte Syriaca (1877), Venus Verticordia (1864-1868) sau Mnemosyne (1881). Inserția unei feminități virtual punitive, augumentate de mizanscenele imaginare al unui spațiu arhaicizat, contravine, în opinia lui Rapetti, esteticii ruskiniene. "Spațiul ireal, saturat, deliberat arhaic, construcția sculpturală a figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea "efigiilor feminine" și disocierea de preceptele esteticii ruskiniene subliniază apariția unei noi dimensiuni în pictura lui Dante Gabriel Rossetti, care o apropie de sensibilitatea decadentă, și anume, artificialitatea. Femeile care apar în pictura din această perioadă a lui Rossetti au ceva statuar și sumbru în același timp
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inspirată paralelă între pictura acestuia, Regele Cophetua și cerșetoarea fecioară, și cea a lui William Holman Hunt, Trezirea conștiinței (1853) privitoare la raportul dintre viață și artă și raporturile dintre sexe relevă nu doar profilul unei sensibilități, ci și configurația esteticii simboliste. Abordarea lui Holman Hunt a problemei femeii căzute în păcat este una documentară, istorică, cu înregistrarea fiecărui detaliu care configurează interiorul unui apartament, și cu o dimensiune eticistă parte a ethosului victorian, pe când Burne-Jones extrage cuplul alcătuit din regele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
l'appropriation esthétique"), gustul, "numai să fie semnificativ, simbolic". Teoria evoluționiștilor preconizează "un fel de glorificare a naturii și a umanității în ceea ce ele au emoționant, caracteristic, vital" fără să țină cont de o serie de elemente care configurează noua estetică, pe care Bachelin nu o numește, dar care se suprapune peste tematica literaturii simboliste și anume: "mister", "dincolo", "infinit", "inexprimabil". Comparația cu un realism elementar, relevabil prin tipologiile clasice, precum cea a avarului, subliniază distanța pe care o ia noua
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care Bachelin nu o numește, dar care se suprapune peste tematica literaturii simboliste și anume: "mister", "dincolo", "infinit", "inexprimabil". Comparația cu un realism elementar, relevabil prin tipologiile clasice, precum cea a avarului, subliniază distanța pe care o ia noua estetică, ce evidențiază "o altă domnie decât aceea a realităților care trec, domnia ideilor eterne, degajate de orice senzualitate, acest paradis pierdut sau visat, unde nu accezi decât prin extaz". Pentru aceasta trebuie să ai în vedere "misticismul care are drept
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în spațiul tabloului, dar și în spațiul extern al ramei, care devine parte esențială a tabloului și nu doar accesoriu. Această schimbare în modalitatea de a percepe arta întreține o contradicție fertilă în opinia criticului ridicând utilul la demnitatea unei estetici particulare, unde valoarea estetică transcende valoarea de întrebuințare, dizlocând obiectul din sfera utilului 112: "(...) arta este deopotrivă prea democratică și prea aristocratică, urmând să înfățișăm umilința artei cu privire la țeluri atât de mici sau rafinamentul gustului care-i trebuie pentru a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie ea barbizonistă, fie impresionistă, încerca să reprezinte dincolo de spectacolul imediat al realității palpabile, o lume a spiritului. De aici decurge abandonarea sau ajustarea la alte aspirații a tehnicii picturale iluzioniste. Pictorul simbolist nu mai cultivă senzația precum impresionistul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își găsește locul în spiritul unui ecumenism estetic-decorativ printre sofisticatele rochii de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui costum. "Marchizele se atingeau în treacăt de rumenele noastre țărăncuțe, zâmbind prințeselor venețiene sau plângând soarta cadânelor, atât de oropsite pe vremuri, când nu le puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reclamă pionieratul unui stil. Realizate între 1902, anul debutului expozițional al Tinerimii artistice și 1907, cele două lucrări evidențiază o estetică neobizantină. Statuile celor patru Evangheliști, turnate la Școala de Arte și Meserii, suscită atenție în baza transpunerii a unei estetici bizantine în domeniul sculpturii, iar criticul realizează o avenită comparație cu basoreliefurile sarcofagului. "Evangheliștii sunt drapați în costumul hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din bidimensionalul iconografiei în tridimensionalul sculpturii, chiar dacă nu utilizează termenul de neo-bizantinism. "Și să observăm că aceasta nu e la drept vorbind nici sculptură, nici basorelief, ci numai o aplicațiune a iconografiei noastre"203. Sculptura se înscrie fără dificultate în estetica Jugendstil-ului într-un mod care face posibil reconsiderarea relevanței modalităților de reprezentare ale unei arte bidimensionale într-o artă care beneficiază de o dimensiune în plus, precum sculptura. Avem în această operă un caz aparte și o soluție inedită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă menționează că pictorul era inclus cu cinci lucrări în catalogul expoziției Secession din München, urmând să aibă o expoziție personală la Berlin. În ce privește subiectele de basm, Ștefan Popescu reușește o sinteză între decorativismul Jugendstil sau Stilul 1900 cu estetica sa curbilinie, dominat de abundența ornamentului vegetal și pictura bizantină. Inluminurile cu subiecte din basmele române expuse în 1901 poartă amprenta interesului tot mai pronunțat al pictorului pentru arta bizantină. Gh. Oprescu, care a văzut expoziția, îi face o descriere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personajelor contopite în piedestal, așa cum o demonstrează seria desenelor preparative aflate în Cabinetul de Stampe al Muzeului Național de Artă și la Biblioteca Academiei, dezechilibrarea proporțiilor supradimensionat, capul lui Eminescu patronează întregul ansamblu -, toate aceste particularități conduc către edificarea unei estetici simboliste afine celei rodiniene, având ca verigă esențială tema geniului, caracterizat în primul și în primul rând prin capacitatea sa cognitivă ridicată la nivelul unei viziuni. "Pentru Paciurea, în mod egal, atributul esențial al poetului este gândirea"271 -, facultate ilustrată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestei figuri nu poate fi decât Gânditorul lui Rodin, nu numai din cauza asemănărilor exterioare amplificarea analoagă a unei musculaturi herculeene ci mai degrabă pe planul semnificației"272. Gândirea, meditația, reveria constituie forme de sublimare ale materiei în perfectă concordanță cu estetica simbolistă, cum observă Ioana Vlasiu, temă vizibilă ulterior și în ciclul Himerelor. Trebuie remarcată totuși diferența între sfinxul paciurian în consonanță cu Zeul Războiului, sculpturi între care se stabilește un spațiu de rezonanță, și monumentul Eminescu, unde figura eminesciană nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculpturii, unul ținând de Renaștere, celălalt de modernitate, cu o rezultantă simbolisto-decadentă. Dând curs fanteziei, ce-i drept una la confiniile cu delirul și coșmarul, proiectul lui Paciurea pentru un monument Eminescu ilustrează caracterul excesiv al figurii geniului, temă circumscrisă esteticii simboliste și decadente. Măștii mortuare a poetului îi corespunde aici chipul litificant al Meduzei, dinamica ofidiană a podoabei capilare a monstrului recuperează aluziv ceva din agitația figurilor rodiniene imolate în masa sumbră a Porților Infernului. Mutatis mutandis, Frunzetti, ca și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Portretul artistului de la romantism la simbolism și decadentism Tema geniului ca artist (scriitor, muzician, pictor, sculptor, actor, dramaturg etc.) ajunge în posesia simboliștilor și decadenților însoțită și de o concepție tragică asupra existenței, modelată de filozofia schopenhaueriană, preludiu al unei estetici a dezolării care caracterizează întreaga sensibilitate simbolist-decadentă căreia i se va ralia histrionic și Alexandru Macedonski. Acești "copii ai secolului" părăsesc scena scârbiți, vituperând sau construind o lume paralelă, în recluziunea acompaniată de o imaginație debordantă. Însă nu totdeauna izolarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]