7,156 matches
-
3,31%) și maghiari (2,61%). Pentru 3,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,87%), dar există și minorități de romano-catolici (12,98%), baptiști (2,64%), creștini după evanghelie (1,76%) și penticostali (1,48%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Situată în zona montană a județului Timiș, la poalele vârfului Padeș, localitatea Nădrag posedă un relief în general deluros, cu pante mai mult abrupte
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cu Iisus Hristos. Virtuțile (faptele bune) au o importanță mântuitoare, acestea făcând parte din procesul de sfințire (teologie) (împărțit teologic în trei etape: curățire, luminare și îndumnezeire). Lucrarea virtuților se face și în referire la episodul judecății universale, formulată în Evanghelia după Matei, capitolul XXV. Între Biserica Ortodoxă a celor șapte sinoade, pe de o parte, și catolicism, pe de altă parte, există deosebiri (a se vedea legăturile indicate în continuare). Vom menționa doar una: ortodocșii consideră că Biserica este formată
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
Fiul"), care a fost adăugată de către Biserica Catolică la Simbolul Credinței definit de cele șapte Sinoade Ecumenice. Adăugarea se referă la Duhul Sfânt și afirmă că El purcede nu numai din Tatăl, ci și din Fiul. Ea se bazează pe Evanghelia lui Ioan [Ioan, 15 26], în care Iisus Hristos învață ucenicii spunându-le: „Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine”. Catolicii interpretează
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
de cruci pe cer.“ — The Companion Bible, apendicele nr. 162; vezi și The Non-Christian Cross, p. 133-141. De la Plaut, crucea ia și sensul moral, intrând chiar în proverbe, desemnând un chin moral, sau chiar călăul. Este folosit în Noul Testament, în Evanghelia după Marcu VIII:34: «Dacă voiește cineva să vină după mine, să se lepede de sine însuși, să-și ia crucea, și să mă urmeze», cuvinte pe care le-ar fi rostit Iisus din Nazaret. Crucea apare nu doar în
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
dispoziția lui Pázmány, pentru ca retras în munți, să poată redacta în liniște un răspuns fundamentat atacurilor pastorului Magyari. În replica sa Pázmány a arătat cu acribie că dogmele și instituțiile prezentate de Magyari drept invenții papale își au suportul în evanghelii, deci în învățătura nemijlocită a lui Isus Cristos. Argumentului că biserica romană ar trebui părăsită pentru că la sânul ei se găsesc și oameni slabi, Pázmány i-a răspuns cu sfatul ca acela care dorește să abandoneze din acest motiv biserica
Petrus Pázmány () [Corola-website/Science/300032_a_301361]
-
versete referă noțiunea de episcop așa cum este uzata în prezent și care versete referă pur și simplu capacitatea generica de "supraveghetor" sau "priveghetor". În opinia unora funcția Nou Testamentara a "episkopoi" nu a fost specific instituită de Iisus Hristos în măsura în care Evanghelia o exprimă, dar apare că naturală în evoluția practică a bisericii din timpul apostolilor din secolele întâi și al doilea după Hristos. În opinia altora structura episcopala a fost prezentă de la început în primele biserici locale. În sprijinul acestui punct
Episcop () [Corola-website/Science/300177_a_301506]
-
Carmel care acoperă orașul; ori cuvântul ebraic hof חוף „țărm” sau cuvintele „hof yafe” חוף יפה „țărm frumos”. Creștinii, în vremea cruciadelor, au legat numele orașului de cel al marelui preot din timpul lui Iisus, Caiafa (כייפא, sau קיפא, vezi Evanghelia după Luca 3,2) sau chiar de numele arameic inițial al apostolului Petru - Kefa (כפא). În diverse limbi europene numele orașului era multă vreme cunoscut în transliterații latine diverse: valonul Jean Zuallart (Giovanni Zuallardo) în 1586 scria Ha'ipha și
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
Noului Testament), ci de de persoane purtătoare de cuvânt ale unor grupe sau ale unor biserici locale, corespunzând nevoilor și punctelor lor de vedere. În felul acesta s-ar explica și lipsa de identitate și unele contradicții din cele patru Evanghelii. La fel cărțile Vechiului Testament (cele cinci cărți ale lui Moise, "Profeții", "Psalmii" lui David sau "Proverbele" lui Solomon) ar fi opere tradiționale colective, ajunse la forme definitive în decurs de secole. Folosindu-se metoda studiilor comparate, structuralismul descoperă concordanțe
Exegeză () [Corola-website/Science/300258_a_301587]
-
o scrisoare a regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg adresată Conventului Leles din Slovacia Orientală. Prima atestare documentare a localității Ulmeni datează de la 1405, când apare cu numele de Silimeghiu. Mai apare și cu numele de "Sulimediu" în anul 1765, în Evanghelia tipărită la Blaj, nume care în traducere înseamnă "solul mediu". Denumirea actuală datează din 1926, deși încă mai există persoane vârstice care folosesc numele vechi al orașului. Localitățile care aparțin de Ulmeni reprezintă și ele vechi așezări umane cu atestări
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,02%). Pentru 2,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,32%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,09%). Pentru 2,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1889 comuna Balta Doamnei este oferită regelui Carol I, fiind una dintre cele 12 domenii ale Coroanei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, principalul proprietar era
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,58%). Pentru 1,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,62%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,75%). Pentru 1,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, a făcut parte din fostul județ Saac (Săcuieni). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bertea făcea parte din plaiul Vărbilău din județul Prahova, și era
Comuna Bertea, Prahova () [Corola-website/Science/301645_a_302974]
-
2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,63%). Pentru 2,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,09%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (4,77%) și adventiști de ziua a șaptea (1,61%). Pentru 2,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din harta patrimoniului cultural al județului Prahova, elaborat de Muzeul de Istorie și Arheologie al județului Prahova în 1974 rezulta
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,49%). Pentru 5,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,7%), dar există și minorități de penticostali (11,1%) și creștini după evanghelie (1,29%). Pentru 6,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Petricani, Târpești, Petricanii de Sus (Petricanii Agapiei
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
78%), cu o minoritate de romi (1,28%). Pentru 1,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,02%), dar există și minorități de penticostali (3,36%) și creștini după evanghelie (2,47%). Pentru 2,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Șirna era formată doar din satele Șirna și Varnița, fiind arondată plășii Târgșorul din județul Prahova. Comuna avea 890 de locuitori
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,45%). Pentru 4,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,07%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,23%). Pentru 4,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Loviștea a județului Argeș și era formată din satele Berendești, Bucșănești, Căpățâneni, Corbeni, Poenari și Turbura, având
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (76,12%), cu o minoritate de romi (21,24%). Pentru 2,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,51%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (6,66%). Pentru 2,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița al județului Muscel și era formată doar din satul de reședință, cu 1104 locuitori. În comună
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
în zidul curții Dima de la nr. 590, și alta din 1716 aflată pe dreapta șoselei spre Rucăr); crucea lui Coman Pârcălabul (1724) aflată pe șoseaua Târgoviștei în „Valea Năcii” în troiță nouă; cea de pe „Dealul Naca” în cimitirul creștin după evanghelie (1674); cea din zidul casei Dumitru Arsu; cea din centru din fața casei nr. 162 (ambele din 1632-1654); și cea de pe zidul de incintă al bisericii „Înălțarea Domnului”-Suseni (1665). În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,83%). Pentru 0,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,03%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,59%). Pentru 0,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, teritoriul ei, pe care este consemnat satul Dâmbovicioara, făcând parte din comuna Rucăr. Comuna s-a înființat în 1931
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
locuitorilor sunt români (72,78%), cu o minoritate de romi (25,35%). Pentru 1,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,06%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,7%) și penticostali (2,98%). Pentru 2,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau în județul Muscel, comunele Cetățenii din Deal, Cetățenii din Vale (în plaiul
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (70,62%), cu o minoritate de romi (27,39%). Pentru 1,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,1%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,76%). Pentru 1,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și era formată din satele Hârtiești și Lucieni, având în total 966 de
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
9%), cu o minoritate de romi (19,5%). Pentru 4,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,1%), dar există și minorități de penticostali (2,44%) și creștini după evanghelie (1,12%). Pentru 3,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râurile a județului Muscel și era formată din satele Mihăești, Valea Bradului, Geabelea și Furnicoși, având în
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
93,2%), cu o minoritate de romi (5%). Pentru 1,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,02%), dar există și minorități de evanghelici (3,63%) și creștini după evanghelie (1,23%). Pentru 1,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Pietroșani și Vărzăroaia, având 952 de locuitori, o
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,09%). Pentru 2,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,2%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (5,18%) și evanghelici (2,31%). Pentru 2,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cojocaru Natalia, Idor Mariana, Avram Lavinia, Grapa Carmen; M. Dumitrescu, Irina Nicoleta Dumitrescu (2006) Ghid practic de aplicații geografice, edit Detectiv București, ISBN 973-87583-8-6
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
în sobor la Nikeia. Dat-am la Bălnaca, 10 zile, iunie 1837. Întru stăpânirea mea la al 3-lea an stăpânind preoție, Nicolae paroh în Bălnaca în 4 noiembrie, anul 1793, prin protopopul Vadului Teodor Borșan. » 2.) Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie - tipărită în vremea lui Francisc al II-lea în tipografia lui Ioan Bart. « -Anul 1825 eu preot Coste Flore m-am preoțit, Hramul Sfinților Voivozi Mihail și Gavril care se află în satul Bălnaca.- Arătare cum s-au îndăluit sușigul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
fiecare primăvară, înainte de Paște, tinerii din sat, flăcăi și fete participau la repararea acoperișului și la ungerea cu humă a pereților, material care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit Logofătul Teodor Balș, stăpânul Darabanilor, Sfânta Evanghelie legată în alamă aurită și semnată de donator în anul 1857, care a fost apoi mutată în noua biserică de cărămidă, ctitorită în mijlocul satului. Legenda păstrată în sat spune că înainte de construcția bisericii noi, a fost măsurată umbra unui om
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]