14,680 matches
-
fiind considerat chiar ca ținând parțial de specificul național. H.-R. Patapievici, de pildă, comentează astfel: „Abia când privim spațiul mioritic ca anticameră a fenomenului Pitești, gravitatea chestiunii specificului național este cu adevărat pusă”. Patapievici vede În fenomenul Pitești un experiment de „inginerie socială”, pe care Îl proiectează, extinzându-l În timp, la scară națională: Fenomenul Pitești nu a Încetat În 1952, el a continuat prin mijloace sociale, nu penitenciar-sadice, până după 1989. Ceea ce numim azi „poporul român” este rezultatul experimentului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
experiment de „inginerie socială”, pe care Îl proiectează, extinzându-l În timp, la scară națională: Fenomenul Pitești nu a Încetat În 1952, el a continuat prin mijloace sociale, nu penitenciar-sadice, până după 1989. Ceea ce numim azi „poporul român” este rezultatul experimentului Pitești aplicat Întregii Românii de după 1946. Acest experiment de inginerie socială, din nefericire, a reușit. Nu Stalin & Caragiale sunt tutelarii, ci Țurcanu & Nicolski 2. Un alt analist, Florin Manolescu, vede În fenomenul Pitești „un plan diabolic - utopia Diavolului de a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
extinzându-l În timp, la scară națională: Fenomenul Pitești nu a Încetat În 1952, el a continuat prin mijloace sociale, nu penitenciar-sadice, până după 1989. Ceea ce numim azi „poporul român” este rezultatul experimentului Pitești aplicat Întregii Românii de după 1946. Acest experiment de inginerie socială, din nefericire, a reușit. Nu Stalin & Caragiale sunt tutelarii, ci Țurcanu & Nicolski 2. Un alt analist, Florin Manolescu, vede În fenomenul Pitești „un plan diabolic - utopia Diavolului de a-i atrage pe toți În infern 3. Reeducarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Comunist; după arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin tortură, devenind inițiatorul concret al acestui fenomen, În Închisoarea Pitești) a fi o metodă de șoc, consta În transformarea victimelor În călăi, ajungându-se la experimentul unor hibrizi, prin dezumanizare metodică: „De-a lungul experienței de la Pitești, categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată”4. Executorul acestui fenomen (conducând un lot de schingiuitori) a fost, cum spuneam, Eugen Țurcanu, un torționar machiavelic, care ajunsese
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fiind În ipostaza unor „purificatori” degenerați), Țurcanu a experimentat forme inovatoare de tortură fișate În dosarul macabru dispărut odată cu executarea autorului lor. Comparând fenomenul Pitești cu alte metode de reeducare, Banu Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
muncă: statul comunist român a Încercat această metodă nu pe deținuții de drept comun, ci pe deținuții politici anticomuniști. Psihologul Adrian Neculau consideră că Închisoarea Pitești a fost un „laborator experimental de psihologie aplicată, organizată după criterii științifice”, iar tema experimentului a fost „transformarea omului În contrariul său”9. În experimentul Pitești, susține Alina Mungiu, identificarea cu agresorul este exterioară, fiind vorba mai degrabă „de un simplu dresaj pe baza mecanismului reflexului condiționat decât de o completă persuasiune coercitivă”10. Experimentul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deținuții de drept comun, ci pe deținuții politici anticomuniști. Psihologul Adrian Neculau consideră că Închisoarea Pitești a fost un „laborator experimental de psihologie aplicată, organizată după criterii științifice”, iar tema experimentului a fost „transformarea omului În contrariul său”9. În experimentul Pitești, susține Alina Mungiu, identificarea cu agresorul este exterioară, fiind vorba mai degrabă „de un simplu dresaj pe baza mecanismului reflexului condiționat decât de o completă persuasiune coercitivă”10. Experimentul Pitești este traumatic, dar trauma poate fi depășită În timp
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
experimentului a fost „transformarea omului În contrariul său”9. În experimentul Pitești, susține Alina Mungiu, identificarea cu agresorul este exterioară, fiind vorba mai degrabă „de un simplu dresaj pe baza mecanismului reflexului condiționat decât de o completă persuasiune coercitivă”10. Experimentul Pitești este traumatic, dar trauma poate fi depășită În timp. Inițial, reeducarea a fost susținută din două puncte de vedere opuse, atât de „Cain”, cât și de „Abel”: unul clama reeducarea prin violență (Eugen Țurcanu), altul prin nonviolență și propagandă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conceptul de complex Țurcanu. Demascarea exterioară era dublată de cea interioară, utilă pentru statuarea noului homuncul propus de comunism - neo-omul -, iar reeducații erau supuși pavlovian unor teste fizico-morale, fiind folosiți drept cobai. Se Încerca astfel modificarea structurii umane printr-un experiment de fabricare aproape in vitro. Unii foști deținuți politici care au trecut prin reeducare consideră că schingiuirile aveau loc din „sadism abisal”, dar și din invidia față de cei care nu cedaseră și a căror rezistență Îi sfida pe cei care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
inadecvată) și chiar de făpturi „spurcate” (termenul Îi aparține lui Marcel Petrișor). Nu toți mărturisitorii reeducării de la Pitești acceptă distingerea celor patru etape. Nicu Ioniță 18, de pildă, vorbește despre trei etape, după cum urmează: etapa Întâi era legată de pregătirea experimentului (alcătuirea echipelor de informatori, studierea viitoarelor victime); etapa a doua consta În demascarea propriu-zisă (completarea anchetei efectuate de Securitate, aplicarea tehnicii de „spălare a creierului” și recompunerea altei personalități a victimei); etapa a treia consta În intrarea fostei victime În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ultimul În cazul reeducatorilor redeveniți victime); cel mai des apare numele lui Iov, dar observația pe care o face Marcel Petrișor este aceea că, dacă Diavolul s-a atins doar de trupul lui Iov, În privința celor care au trecut prin experimentul de la Pitești Diavolul s-a atins și de sufletul lor, pe acesta mutilându-l mai grav21. De altfel, Marcel Petrișor va ridica problema fenomenului Pitești la un nivel etic absolut, problematizînd astfel: de ce ispășesc mai ales nevinovații? și: trebuie considerată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Christi, deși silită și grotescă. Alte texte amintesc scene de Împărtășanie cu excremente și chiar crucificări ori „botezul” În latrină, căci exista o directivă a pregătirii liturghiei negre mai ales de Paște, printr-un ceremonial obscen 31. Punctul maxim al experimentului de la Pitești Îl constituie tortura Între victime sau „tortura prin noi Înșine”, cum o numește Bordeianu („Întretortura”, cum o definește Paul Goma): torționarii aleși dintre fostele victime torturau fără să vrea (atunci când nu era vorba de sadici), ca niște mecanisme
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care trebuie redat de victime și călăi, și nu de colecționari de atrocități. Fenomenul Pitești trebuie scris afectiv, și nu științific, se pretinde. Deși Înțeleg teama de răstălmăcire și de stigmatizare de care dau dovadă aceste voci, referindu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și nu științific, se pretinde. Deși Înțeleg teama de răstălmăcire și de stigmatizare de care dau dovadă aceste voci, referindu-se la cei care nu au trecut prin reeducare, dar au scris despre ea și au judecat-o, consider că experimentul Pitești este o realitate istorică aplicată care trebuie mărturisită de martori, dar care poate fi comentată mai ales de istorici, psihologi și politologi. Mihai Rădulescu, fost deținut politic, obsedat de traumele produse de universul concentraționar, a avut inițiativa de a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o a treia secțiune, de analiștii la rece ai fenomenului Pitești. Cartea dă seamă de fapt despre obsesia reprezentată În mentalul românesc de experiența reeducării prin tortură și despre nevoia depozițională și testamentară În legătură cu ororile reeducării. Încercarea de a prelungi experimentul de la Pitești și În alte Închisori eșuează (deși fenomenul este testat la Gherla mai ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-numitele „Nopți ale Sfântului Bartolomeu”, dar și În alte spații de detenție), chiar dacă, pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și că Țurcanu Însuși a fost instruit anume pentru demascări de către Înalte autorități comuniste (Alexandru Nicolski este indicat adesea ca unul din personajele-cheie). Declarațiile reeducatorilor anchetați sunt În mod flagrant dirijate de anchetatori, doar astfel fiind posibilă amendarea oficială a experimentului de la Pitești drept un prilej de antrenare a unor spioni legionari intrași extrapenitenciari sau Încercarea de acreditare a ideii că reeducarea era o probă de călire a legionarilor vizând un antrenament terorist pentru rezistența În munți, iar marxizarea lor o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reeducatorii comuniști. Oricum am privi astăzi lucrurile, mai implicat sau mai detașat, datorită trecerii timpului, fenomenul Pitești rămâne de o unicitate abominabilă. În opinia mea, problema fenomenului Pitești rămâne În continuare ambiguă și deschisă interpretărilor, iar mutația produsă de acest experiment este una teologică, marcând, așa cum susține D. Bacu44, trecerea de la om ca o creație divină la om ca divinitate creatoare infernală. Unii dintre cercetătorii fenomenului Pitești și chiar dintre mărturisitori au constatat extinderea lui la nivelul Întregii societăți românești, remodelarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și să plângă. Puterea anchetatorului, care dispunea total de cei anchetați, se făcea Însă simțită foarte intens asupra corpurilor acestora. Bătăile deveniseră deseori atât de regizate, Încât una dintre victime presupune chiar că securiștii ar fi Încercat să facă niște experimente, „să Înțeleagă și ei ce văd prin filme”9. Unii erau forțați să se Întindă pentru a semna declarația și, În acel moment, erau loviți În zona ficatului. Alții erau siliți să stea Într-un picior, păziți de câini-lupi, sau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
tălpilor, a palmelor, a ficatului și a rinichilor, a testiculelor și, nu În ultimul rând, a capului. Unul dintre cei molestați astfel Își amintește că pielea capului i se făcuse ca un basc din pricina loviturilor. Asemenea celor Întâmplate În abominabilul experiment de la Pitești, de la Începutul anilor ’50, și În cazul muncitorilor brașoveni arestați au fost folosite victime ale torturii securiștilor pentru a lovi alte victime de-a lungul anchetelor ce au urmat revoltei. Unul dintre cei arestați se referă la acest
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă la o situație în care un animal comunică cu omul. Descrieți această situație și caracterizați-o punând în evidență trăsăturile sale specifice. Experimentele au demonstrat că maimuțele pot fi învățate să comunice cu oamenii. Prin ce se deosebește această formă de comunicare de comunicarea dintre doi oameni? Comentați următoarea afirmație: „Nu doar oamenii vorbesc, ci și anumite specii de papagali”. Observați următorul semn
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
condamnat un întreg popor. (18) utilizarea mizeriei materiale și morale, precum și a fricii, ca instrumente de menținere a puterii comuniste. Pretinzând că împlinește dezideratele marxismului, regimul a tratat o întreagă populație ca pe o masă de cobai supuși acestui absurd experiment de inginerie socială; (19) distrugerea reperelor morale ale societății românești și a valorilor ei de solidaritate, în lipsa cărora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii; (20) masacrarea cetățenilor revoltați, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, cu aprobarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doar doi-trei în limbile europene și nici unul în culturile africane reflectă un mod diferit de viață, de conceptualizare a realității, semnalează elementele relevante legate de construirea și perceperea realității în cultura respectivă (ipoteza determinismului lingvistic - B. Whorf); cu toate acestea, experimentele au demonstrat că și un locuitor de la ecuator poate percepe fenomenul zăpadă, îl descriere în manieră similară cu un eschimos, dar îl interiorizează diferit. Limba unui trib din Brazilia (piraha) conține doar trei cuvinte numeral (unu, doi, mulți), iar cercetările
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este strict orientat spre temă, în timp ce textul nonfocalizat deviază de la temă, orientându-se spre relația autor-cititor/ascultător. 2.4.1.4. Narativizarea Gestionarea temei privește în egală măsură emițătorul și receptorul. Într-un studiu din 1980, Deborah Tannen prezintă un experiment făcut cu scopul de a pune în evidență corelația dintre cultură și modul de receptare a textului. Două grupuri culturale diferite - greci și americani - au privit un film pentru a povesti ulterior ce au văzut. Subiecții greci și-au centrat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evenimentele și personajele. Subiecții americani s-au concentrat asupra conținutului filmului, fiind preocupați să prezinte cât mai obiectiv evenimentele. Autoarea a pus deci în evidență două tipuri culturale de narativizare (de înțelegere și redare a textului perceput). În același timp, experimentul a relevat două moduri culturale de înțelegere de către subiecți a sarcinii de lucru: grecii au formulat un răspuns personal, o interpretare subiectivă, în timp ce americanii au văzut sarcina de lucru mai degrabă ca pe un exercițiu de memorie și prezentare obiectivă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cel ce predică nu înțelege. Păstrează pentru tine gândurile și cuvintele. Netezește diferențele și iartă neînțelegerile. Umbrește-ți istețimea și simplifică-ți scopul. Cuvintele sofisticate și stilul înfrumusețat nu poartă în ele virtutea. Cel mai adeseori cuvintele aduc necazuri. Un experiment intercultural a scos la iveală date interesante în legătură cu perceperea competenței retorice în culturile occidentale și în cele orientale. În campaniile electorale, votanții occidentali apreciază argumentația și puterea de persuasiune a candidaților; votanții din Coreea au perceput lipsa competenței pragmatice a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]