8,564 matches
-
pensiuni, pârtii de schi și linie de telecabină; BUȘTENI. - m. arh.: statuia „Ultima grenadă”, sculptor Dimitriu BÎrlad; - m. arh.: casa lui Cezar Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.: ruinele Vămii Prahovei; - muzeul memorial Cezar Petrescu (1892-1961); - etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.: Rezervație de arbori seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bediceanu, Casa Ioan Voiculescu, Casa Iancu Ceaușescu, Casa Alex. Negulescu, Casa Costică Peticilă, Casa Machedon, Casa În care a pictat pictorul Sava Honția; - m. arh.: Biserica fostului schit Vespezi cu turnul clopotniță; - m. m.: cruce de piatră - 1741; - etnografie și folclor: - cor țărănesc cu peste 100 coriști de Înaltă ținută artistică; - echipă de fluierași; - constructori de țitere. - popas turistic de la Cernica; - pensiuni turistice. SINAIA. - m. arh.: mănăstirea Sinaia - biserica veche, biserica Sf, Treime, chiliile, incinta veche, - m. arh.: Ansamblul Peleș (castelul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cascada (BÎlea Cascada), cabana BÎlea Lac; - linie de telecabină; - pensiuni turistice; - faună rară: capra neagră; - agricultori, cresctori de vite, forestieri etc. GURA RÎULUI. - m.arh.: bierica ortodoxă (sec. XVIII), pictată de Stan Zugravul (1774), unul din pictorii mănăstirii Hurezu; - etnografie și folclor: muzeu spătesc (colecție de pictură pe sticlă, mobilier, documente etc.), - centru artizanal (cusături, țesături), vatră etnografică și folclorică, formație de cor laureată; - lac de acumulare folosit pentru alimeantarea cu apă a Sibiului; - rezervație complexă - rezervația naturală Iezerele CÎndrelului (600 ha
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din 1851 o școală grănicerească unde a Început activitatea de Învățător Ioan Pop-Reteganul (1853-1905); - aici a scris Liviu Rebreanu o parte din romanele „Ion” și „Ciuleandra”. - Pensiunile turistice: Anca, Angela, Ileana. POIANA SIBIULUI. - m. arh.: biserica de lemn; - etnografie și folclor: - mari crescători de oi ( În jurul anului 1890 aici erau Între 150.000300.000 de oi); - muzeu sătesc - colecție etnografică cu piese de oierit, agricultură montană, produse ale diferitelor meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, textile, port popular etc.; - aici și-a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
construite Înainte de sec. XII; - m. arh.: biserica Cuvioasa Parascheva (1750) cu pictură original; - m. arh.: casa episcopilor; - m. m.: mausoleul Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria; - m. m.: casa memorială Octavian Goga, - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, centru artizanal (cojocărit și sculptură În lemn, covoare, carpete), tradiția mobilierului pictat; - Casa Barcianu - muzeu etnografic; - aici s-a născut Harie Mitrea (1842-1904) - medic și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și ziarist; - cabanele GÎtul Berbecului pe malul lacului și Valea Sadului. SADU. - prima hidrocentrală din România ce produce curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cerbul Carpatin, Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă tipică cu tot
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara); - m. arh.: Biserica Sf. Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos); - muzeu sătesc (local), expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică, formație de fluierași. BREZOI. - m. i
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Popescu Ciovină din Jiblea Veche; - m.m. cimitirul eroilor din primul război mondial de la Bolnița (mutat de la Jiblea); - rezervație naturală „Cozia Lotrișor” (21 000 ha); - muzeul „Limeșului Alutan”, frontiera romană de pe Olt (sistemul de fortificații), muzeu Încă În organizare; - etnografie și folclor: formație de dansuri și cor laureate; - festivalul interjudețean „CÎntecele Oltului”, luna august; - festivalul, concurs de interpretare muzică populară, folk, ușoară (iulie); - stațiune balneoclimaterică de interes național; - hoteluri: Orizont, Căciulata, Cozia, Oltul, Traian, Central, Casa Românească, Teilor și Blue River - vile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX, Bolnița, sec. XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră folclorică, - formație de fluierași. OLĂNEȘTI. - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1778-1789, cu pictură, În satul Cheia; - m. i. arh.: schitul Iezeru, construit Înainte de 1500, cu pictură din sec. al XVIII-lea; - m. i. arh.: schitul Bradul, cu pictură, Începutul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1820, cu pictură interioară și exterioară; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi” - Valea de case, cu pictură interioară și exterioară (1820); - m. arh.: biserica din satul Comarna, sec. XIX, cu pictură; - m. arh.: casa Turcă, Slănescu, Bădescu, sec. XIX; - etnografie și folclor: formație de dansuri populare și cor laureate, formație de fluierași; - stațiune balneoclimaterică de interes național; - 30 de izvoare de ape minerale; - hoteluri: Alice, Bitu, Elisabeta, Livadia, Nina, Olănești, Parâng, Premier, President, Podium, Select, Stogu, Suprem, Tisa; - vile: Aida, Ally, Ana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Titești; - m. arh.: biserica de lemn din satul Mălăceni, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica de la Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie și folclor: vatră folclorică, formație de fluierași. STOENEȘTI. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XVIII; - m. arh.: biserica de lemn din satul Budurești, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1820), cu pictură interioară și exterioară; - m. i. și arh.: schitul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Botezătorul” (1820), cu pictură interioară și exterioară; - m. i. și arh.: schitul Igneabu, 1820, cu pictură, În satul Piscu Mare; - m. arh.: biserica de lemn din satul Popești, sf. sec. XVIII; - m. m.: monument al eroilor neamului; I - etnografie și folclor: port popular și confecționarea de costume, vatră folclorică. VOINEASA. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XIX, cu pictură, În satul Ciunget; - m. n.: cataractele Lotrului; - m.n.: rezervație de Jneapăn; - Stațiune balneoclimaterică de interes național; - hoteluri, vile, cabane (Obîrșia Lotrului), restaurante
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
occidentală a fost, în România lui Ceaușescu, unul dintre cele mai eficiente canale de sabotare a stupizeniei și formalismului comunist, ideologie criminală și stil de viață mincinos, artificial și nesărat. În timp ce tovarășii luați de la coada vacii și urbanizați forțat ascultau folclor nou și muzică ușoară (pentru că, în realitate, nici cei mai prostalani dintre activiști nu agreau cu adevărat muzica zisă "patriotică"), tinerii și oamenii liberi erau la curent cu ce se întâmpla cu adevărat în lumea liberă din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu Tănase erau, de aceea, savuroase când arta sa combinatorie era liberă și suverană, fără agende ascunse. Când Mambo Siria irumpea pe ecrane, umilind prin farmecul lor înțepător și textul vitriolant toată armata de vaci boite care hăuleau populăroase din folclorul nou, iar Dinescu improviza poetic texte cu "adrisant" politic, se crea acea efervescență a jocului pe care numai marii histrioni știu să o izvodească. Și care e rară! Când comentariul său nu a mai fost liber, oțetit fiind de ranchiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ne vom opri la universul tematic și motivic al creației lui Mihai Eminescu, având În vedere faptul că că gama lirică a marelui poet se impune prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deznodamânt nefericit, infiorător (tragic). Genul dramatic modern și-a diversificat speciile dramatice În așa măsură, Încât denumirile lor sugerează multitudinea posibilităților de a se exprima În acest domeniu creatorii. Astfel se cunosc: melodrama, tragicomedia, farsa, vodevilul, sceneta, monologul etc. În folclorul românesc au existat și manifestări dramatice cunoscute azi drept teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
macabrul, pitorescul, feericul, precum si specii literare necunoscute: drama romantică, meditația, poemul filozofic, nuvela istorică, psihologică, fantastică etc Noul current cultiva de asemenea sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare, minimalizând rolul rațiunii și lucidității. Romantismul pune accent pe inspirația pornită din tradiție, folclor si din trecutul istoric, surse considerate opuse unei realități contemporane, imediate de care era dezamagit creatorul. Scriitorul este preocupat de reflectarea În opera sa a specificul național ori de culoarea locală. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis (starea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
română. Punctul de pornire al acestui curent literar este anul 1840, când În revista „Dacia literară”, M. Kogălniceanu a publicat articolul „Introducție”. Acest articol impunea conceptul de specific național, prin cele trei surse de inspirație ale operelor literare: istoria națională, folclorul românesc și natura patriei. De asemenea, poporanismul și sămănătorismul, apărute la Începutul secolului al XX-lea, au Încercat să protejeze valorile tradiției românești, Însă au provocat reacții adverse, prin exagerarea ideei de autohtonism, idealizand realitatea. Scriitorii aparținând acestor ideologii au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exagerare, el este primul mare poet original, considerat pe drept, de M. Eminescu „rege al poeziei”. Autor al unor volume de poezii de inspirație populară, Vasile Alecsandri a autohtonizat poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de inspirație populară, Vasile Alecsandri a autohtonizat poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]