50,991 matches
-
că... Comică e și apariția adjectivului personal ca amplificator al formulei de atenuare și limitare conversaționale părerea mea, clișeu mult ironizat, cu ani în urmă, de revista Academia Cațavencu. Am întâlnit formula, recent, într-o declarație politică televizată, abundând în formule evazive și insinuări avansate cu prudență: „Cred că este un caz destul de complicat, punctul meu de vedere personal, și cred că se va analiza (...); este un caz destul de deosebit și cu consecințe internaționale, dar și cu interese internaționale, părerea mea
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
vedere subiectiv indicat de personal intră explicit într-o relație cu o ipostază colectivă: „Eu personal, și colegii mei, suntem solidari cu orice fel de jurnalist care este supus unei acțiuni juridico-politice” (jurnalul.ro). Unii își mai amintesc, poate, de formula fixă a discursurilor lui Ceaușescu, prin care adresarea ar fi urmat să capete o notă ceva mai puțin oficială: „în numele meu personal și al întregului Comitet Central, vă urez...”. Personal nu e un cuvânt vechi în limbă; primele sale atestări
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
în dicționarul român-francez al lui Damé (1893), utilizarea adverbială (corespunzând fr. personnellement) e ilustrată de exemplul „Personal nu-l cunosc”. Valori similare aveau în epocă și unele construcții cu substantivul persoană; în dicționarul lui Laurian și Massim (1876) sunt înregistrate formulele „persoana mea = eu însumi”; „e el în persoană”; „a merge în persoană” etc. Componenta pleonastică a construcțiilor este subliniată ironic prin dublarea cu un cvasi-sinonim, în formula colocvială propriu și personal: „de azi am blogu’ meu propriu și personal” (cabronoficial
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
construcții cu substantivul persoană; în dicționarul lui Laurian și Massim (1876) sunt înregistrate formulele „persoana mea = eu însumi”; „e el în persoană”; „a merge în persoană” etc. Componenta pleonastică a construcțiilor este subliniată ironic prin dublarea cu un cvasi-sinonim, în formula colocvială propriu și personal: „de azi am blogu’ meu propriu și personal” (cabronoficial.ro), „budinca proprie și personală” (fatacuportocale.ro) etc.
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
scurs și ultima suflare de viață, paginile adunîndu-se în pereții funerari ai mormîntului lui Sperantia. Cele mai interesante fragmente sînt citatele din Sperantia, mici oaze de tresărire în duh, tonul prăbușindu-se de îndată ce exegetul ia cîrma comentariilor, sufocîndu-le sub inerția formulelor previzibile. Invariabil, interpretarea în marginea textului scade textul, acoperindu-l de patina unor șabloane fioroase, care te lecuiesc de dorința de a-ți rafina viața prin canoane filosofice. Sînt cărți care apar numai spre a mîngîia vanitatea autorilor lor, Filosofia
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
fond”, i-a răspuns Lellouche... “Acest comportament nu este demn de un stat al Uniunii Europene, și o repet, este un comportament al unei secături de stat”, a mai scris deputatul francez, potrivit Liberation. “Regret să vă spun că nicio formulă de politețe nu îmi vine în minte”, încheie acesta misiva.
Deputat francez: "România este o secătură de stat" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56046_a_57371]
-
prioritate Bucureștiului, asociindu-i însă imediat cealaltă capitală: Bucureștiul e prezentat ca târg vestit pentru boscărie, stosărie, coțcărie, matrapazlărie, rușfetărie, potlogărie, dar și Iașiul e „chiar de gemine cu Bucureștiul vostru” (Actul I, scena 2). Particularitățile regionale sunt destul de marcate: formulele de adresare și exclamație ale munteanului sunt nene, neneo, nenișorule, vere; ale moldoveanului - neică și neiculiță. Munteanul folosește intens perfectul simplu (luași, o tăiași, o pățirăm etc.) și formele analogice în -ră, pe care le va ironiza și Caragiale (s-
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
ibid.), „aoleo! ce dă mai fluturi!” (II, 6), „Aoleo! mi-a scăpatără pă dinainte!” (II, 7), „aoleo! ne-a pocnitără-n pălărie” (ibid.). Cele mai multe replici sunt colocviale, cu o prezență puternică a lexicului și a frazeologiei jocului de cărți, inclusiv a formulelor într- o franceză aproximativă (goană dă fante, mazu, paroli, chit a dublu, setleva, chensleva etc.). În limbajul unor profesioniști ai trișatului la joc, e normal ca unele dintre aceste formule să fi căpătat sensuri lărgite; e foarte posibil ca ele
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
a lexicului și a frazeologiei jocului de cărți, inclusiv a formulelor într- o franceză aproximativă (goană dă fante, mazu, paroli, chit a dublu, setleva, chensleva etc.). În limbajul unor profesioniști ai trișatului la joc, e normal ca unele dintre aceste formule să fi căpătat sensuri lărgite; e foarte posibil ca ele să fi fost cunoscute în epocă și publicului mai larg (într-o discuție despre zestre, la exclamația „buni patruzeci!”, celălalt răspunde automat „cu urma cinzeci...”, II, 6). Un fragment de
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
încifrat. Rostite încet, replicile acordului secret dintre cei doi coțcari sunt integral codificate, cu elemente provenite din limbajul colocvial comun, prin schimbare de sens. De fapt, par și mai codificate astăzi, când expresiile au ieșit din uz. Dialogul care cumulează formule argotic-familiare e următorul: „Pil, Pungescule, și pe urmă aport... - Oare? - Dă colb agiei pă sdreavăn. - Dă la mertepea? - Țeapăn...” (II, 7). Din fericire, toate elementele sale sunt cuprinse și explicate în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, DA/DLR), parțial și
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
a da colb are sensul „a da gata” (DA), „a distruge”, „a termina”. Cei doi se pregătesc să-l înșele la joc pe omul agiei (metonimic: agia) și să-l lase fără bani. Toate expresiile din finalul dialogului sunt simple formule de acord și de întărire: pe zdreavăn și țeapăn apar de mai multe ori în dialog, cu sens de intensificator („tare”, „complet”), ca și de la mertepea, expresie con- ținând un turcism și însemnând „cum trebuie, cum se cuvine”. Dincolo de bogăția
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
de Medicină Legală „Mina Minovici”, constituie mai mult pretextul pentru un tablou de epocă cu „caracterurile” ei. Ultimul film postdecembrist, Dulcea saună a morții (2003), după un scenariu semnat de Petre Sălcudeanu, autorul de romane polițiste, este construit în aceeași formulă exploratorie a periferiilor, de data aceasta cele carcerale. O întreagă umanitate delincvescentă se perindă prin fața camerei, iar regizorul are instinctul felinian al urâțeniei expresive, al contorsiunilor sufletești care gravează, precum aqua forte-le, un relief specific. Și aceste bolgii sunt
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
cu toate ale lui, cu istoria, cu societatea, cu morala, cu oamenii, cu prejudecățile, cu urile, cu fericirile lui. Noi avem o tradiție a romanului țărănesc, numai că romanul Martei Petreu este unul cu totul atipic, în măsura în care nu mai regăsim formula realist obiectivă aproape obligatorie la acest gen de carte, (...) este un roman personal, la persoana întâi, un roman psihologic, în care lucrurile sunt trăite și povestite dinăuntru și nu dinafară.” Despre volumul unelte de dormit de Ioan Es. Pop (Editura
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]
-
Cu tot scenariul pe care-l dezvoltă, cartea e în realitate materie intimă condensată. Dimensiunea epică, foarte coerentă altminteri, e numai un truc. Pe coperta a patra, Al. Cistelecan (printre altele, personaj, el însuși, al poemului) identifică exact ingredientele acestei formule cu rădăcini daliniene. Aș condensa explicația meticuloasă a criticului într-un singur cuvânt valiză. Suprarealirism. Dacă ar fi să urmărim numai pelicula, cartea tot ar fi de luat în seamă. Numai că, pe dedesubtul acestui pelicule, stau rezerve serioase de
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
și tratamentul de șoc aplicat unei tradiții care se mândrea să înglobeze toată moștenirea anterioară, genul și-a dovedit nu doar vitalitatea, ci și rezistența în timp. Avea și motive, deoarece părea destinat succesului irezistibil, de vreme ce înghițise, totalitar, aproape toate formulele care, în deceniile trecute, își dovediseră viabilitatea: de la cronica judiciară, la mystery story așa cum o ilustrase, de pildă, Allan Poe, la naturalismul american centrat pe studiul „brutei din noi” („the brute within”) și pe existența unui univers indiferent, determinist, ca
Fabrica de ficțiuni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5094_a_6419]
-
anterioare, când așa-numitele dime-novels invadaseră piața datorită unor editori precum Baedle & Adams ori Street & Smith. Aceștia din urmă s-au reprofilat, în 1915, promovând „genul pulp”, punând astfel bazele unei veritabile industrii care a permis cristalizarea și, ulterior, consolidarea formulei hard-boiled. Rolul revistei Black Mask este, în această direcție, primordial. Erin A. Smith detaliază strategiile de lectură, dar și strategiile de compoziție ale textelor scrise în acea perioadă, insistând asupra precarității intelectuale a consumatorilor, aceștia fiind în mare parte „persoane
Fabrica de ficțiuni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5094_a_6419]
-
Rodica Zafiu Se vorbește în ultima vreme despre „presa de monden” - categorie care pare să ocupe un loc bine definit între specialităț ile jurnalistice. Eticheta e menită să confere respectabilitate, înlocuind formule mai transparente, conotate peiorativ, de tipul presa de scandal sau de cancan, presa tabloidă etc.: „aduce vedetele din România față în față cu presa de monden care scrie despre ele” (vedeta.ro); „oferă săptămână de săptămână subiecte pentru presa de
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
organizatorii, Academia muzicală clujeană, Filarmonica „Transilvania”. Este un festival extins pe durata unei săptămâni de concerte; acestora li s-au alăturat expunerile muzicologice orientate prioritar pe dinamica fenomenului componistic din partea de Est a continentului european. O dată la doi ani, în formula actuală, Festivalul și-a propus a oferi aspecte ale creației noastre drept imagine integrată vieții muzicale europeane; ... de azi, de ieri; ... de alaltăieri. „Cluj Modern” nu este, în mod absolut, un festival al noutăților de ultimă oră, ci unul al
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
publicului. Din 2011, Muzeul de Artă Modernă a mai fost deschis șapte zile din șapte în perioadele de vară, dar și în vacanțele de primăvară și de iarnă. Succesul acestei strategii i-a determinat pe reprezentanții instituției muzeale să extindă formulă pe toată durata anului. De la 1 iulie, si Muzeul Metropolitan /Met/, cel mai mare din New York, va adopta același program. Directorul muzeului, Thomas Campbell a declarat că, în 2012, s-a înregistrat un record în ceea ce privește numărul de vizitatori, acesta ajungând
Marile muzee din New York vor fi deschise în fiecare zi by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/56307_a_57632]
-
și inteligență în discuție nu numai sistemul juridic și legea morală, dar și normarea limbii, personajul principal intră prin birouri, vorbește la telefon, se întoarce acasă, intră în magazin etc. E surprinzătoare, în banalitatea acestor scene repetitive, mulțimea și varietatea formulelor de salut, adaptate cu maximă precizie la situația de comunicare. Termenul cel mai frecvent e chiar salut, formulă amicală rostită atât la întâlnire, cât și la despărțire. Între colegi (bărbați), Salut alternează cu Hai noroc, cu Noroc și Hai pa
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
prin birouri, vorbește la telefon, se întoarce acasă, intră în magazin etc. E surprinzătoare, în banalitatea acestor scene repetitive, mulțimea și varietatea formulelor de salut, adaptate cu maximă precizie la situația de comunicare. Termenul cel mai frecvent e chiar salut, formulă amicală rostită atât la întâlnire, cât și la despărțire. Între colegi (bărbați), Salut alternează cu Hai noroc, cu Noroc și Hai pa. Într-o relație asimetrică (provocată de ierarhie, foarte probabil și de diferențele de vârstă), Salut e formula rezervată
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
salut, formulă amicală rostită atât la întâlnire, cât și la despărțire. Între colegi (bărbați), Salut alternează cu Hai noroc, cu Noroc și Hai pa. Într-o relație asimetrică (provocată de ierarhie, foarte probabil și de diferențele de vârstă), Salut e formula rezervată superiorului, în timp ce subordonatul recurge la o formă neutră, standard, de exemplu Bună dimineața. Intrat în biroul procurorului, tânărul polițist salută cu Bună dimineața și i se răspunde cu un binevoitor Salut, Cristi (prezența numelor, la întâlnire, fiind o notă
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
liceanului informator cu polițistul, primul salută cu Bună seara, iar al doilea răspunde printr- un Salut; când se despart, schimbul de replici e similar: La revedere - Salut. Unei funcționare colegii bărbați îi adresează, la sosire și la plecare din încăpere, formula Sărumâna. Când e mai tânără și întro relație mai amicală cu colegii de generație, femeia e salutată și cu Bună (salut pe care personajul îl folosește la telefon, de două ori: Bună, Gina; Bună, Dana). O femeie - care folosește mai
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
magazin, schimbul de saluturi dintre cumpărător și vânzătoare e neutru: Bună-ziua - Bună- ziua. În instituție, șeful e salutat ierarhic și militar - Trăiți, dom’comandant, Să trăiți. Singura situație mai puțin firească apare în momentul întoarcerii acasă a soțului, care rostește formula cam seacă Bună seara (la care soția răspunde cu Bună); continuarea dialogului rarefiat dintre soți pare totuș i să indice că nota de răceală și distanță din salut nu e chiar întâmplă toare. Am avut ocazia să urmăresc o versiune
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
cu Bună); continuarea dialogului rarefiat dintre soți pare totuș i să indice că nota de răceală și distanță din salut nu e chiar întâmplă toare. Am avut ocazia să urmăresc o versiune a filmului cu subtitrări în spaniolă: aproape toate formulele de salut fuseseră traduse prin hola. Fără a deduce o diferență culturală majoră din ceea ce poate fi doar simplificarea inerentă unei traduceri, merită enumerate formulele utilizate în dialogurile românești, care alcătuiesc o listă impresionantă: bună dimineața, ‘neața, bună ziua, bună seara
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]