KorAP: Find »[drukola/base=fundament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...242 243 244 ...304 >

7,586 matches

Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

p. 18) Un al doilea obiect al antropologiei structurale îl constituie mitul. Mitul este și el un limbaj, dar un limbaj constituit pe seama altui limbaj, care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care sensul reușește să decoleze de pe fundamentul lingvistic de pe care a pornit. Miturile sunt unul din ocupanții majori și polari ai câmpului studiilor structurale "care include patru familii de ocupanți majori, care sunt ființele matematice, limbile naturale, operele muzicale și miturile. Entitățile matematice constă în structuri în

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și el un sistem semnificant de tipul limbajului. între mit și ritual există o corespondență ordonată, dar nu în sensul în care s-a crezut, că fie mitul este proiecția ideologică a unui ritual, destinat să-i servească acestuia de fundament, fie ritualul este un fel de ilustrare a mitului sub formă de tablouri în acțiune. Mitul și ritualul au finalități opuse: ceea ce o societate o spune sub forma mitului, cea vecină o spune sub forma ritualului și invers. Raportul dintre

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
data aceasta, ordinea nu mai trimite la un text universal interpretabil, ci la o mathesis universalis atât a cantității, cât și a calității, astfel că domenii unde nu există nici mecanisme, nici matematizare pot foarte bine să apară pe acest fundament: gramatica generală, istoria naturală, "analiza bogățiilor" (economia). Epistema clasică a secolului al XVII-lea se poate defini cel mai general prin sistemul unui mathesis, al unei taxonomii și al unei analize genetice. Științele poartă în ele proiectul unei puneri în

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
doar după ce în prealabil a explicitat și interpretat semnele. Hermeneutica a fost definită astfel teoria interpretării comprehensive, a inteipretării care conduce la înțelegere. O dată cu 81 Heidegger însă, întreprinderea hermeneutică este refundamentată, căci comprehensiunea nu mai este urmarea exegezei, ci este fundamentul oricărei interpretări sau explicitări. Comprehensiunea este modul de a ființa al interpretului (Dasein), fenomenul general uman cel mai important, pentru că nu este un simplu proces de gândire, ci implică sentimentul, voința etc, pe scurt întreaga viață umană. Nici între conceptele

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
final, o neagă. în relația omului cu lumea, intervine atenția îngrijorată față de lucruri și față de ceilalți. Omul riscă astfel să se piardă printre oameni și lucruri, să-și piardă eul autentic. înstrăinat de sine însuși, el este înstrăinat și de fundamentul său. De acea, el nu stăpânește fundurile pornind de la profunzimile Ființei, ci, devorat și aservit de ele, este lipsit de propria și libera sa desfășurare. Acoperit de către fiinduri, fondul Ființei îi rămâne obscur și abstract. încă mai mult este omul

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
abandonat în fața unor primejdii care ne amenință de pretutindeni și de nicăieri, cu singura certitudine de a nu mai fi. Sentimentul morții și angoasa care-l însoțește impulsionează trecerea de inautenticitate la autenticitate, stare în care omul este unit cu fundamentul său și îl trăiește . Neplăcutul sentiment al angoasei are la Heidegger un rol existențial deosebit: acela de a ne pune în contact cu neantul, pe fondul căruia se detașază tot ceea ce 115 este și în care tot ceea ce este este

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
atunci apare problema: în ce sens al cuvântului Ființă, cel care devine, cel aparent, gândirea și ceea ce trebuie să fie sunt ei fiinduri? Ființa, care prin intermediul celor patru opoziții părea să fie astfel circumscrisă, "trebuie transformată într-un cerc încercuitor", fundamentul oricărui fiind. Dar, din momentul când Ființa este lărgită până la punctul de a cuprinde și ceea ce părea să i se opună, ea încetează să mai poată fi definită. îmbrățișînd propriile opoziții, devenirea, aparența, gândirea și ceea ce ar trebui să fie

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
definită. îmbrățișînd propriile opoziții, devenirea, aparența, gândirea și ceea ce ar trebui să fie, Ființa se dispersează în multiplicitatea fiindurilor și ne scapă. Nouă nu ne mai rămân decât fiindurile, care, la rândul lor, devin ceva vag și vid. Ființa este fundamentul fiindului. Al doilea înțeles al ontologiei fundamentale rezidă în luminarea Ființei ca fundament al fiindului. Fondând fiindul, Ființa este însă ea însăși fără fond, este "abis fără fund", prăpastie (Ab-grund), cum spune Heidegger. Ființa însăși nu este ea însăși sau

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Ființa se dispersează în multiplicitatea fiindurilor și ne scapă. Nouă nu ne mai rămân decât fiindurile, care, la rândul lor, devin ceva vag și vid. Ființa este fundamentul fiindului. Al doilea înțeles al ontologiei fundamentale rezidă în luminarea Ființei ca fundament al fiindului. Fondând fiindul, Ființa este însă ea însăși fără fond, este "abis fără fund", prăpastie (Ab-grund), cum spune Heidegger. Ființa însăși nu este ea însăși sau în ea însăși. Ființa nu are un fond distinct de sine, în care

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Ființa este însă ea însăși fără fond, este "abis fără fund", prăpastie (Ab-grund), cum spune Heidegger. Ființa însăși nu este ea însăși sau în ea însăși. Ființa nu are un fond distinct de sine, în care să-și aibă 118 fundamentul său, cum este cazul fiindului. Ea nu este nici propriul fond sau causa sui (cauză de sine), cum este cazul substanței. Ea este nefondată atât ca temei, cât și ca motiv. De aceea Ființa nu poate fi interpretată ca o

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
nu coincide cu hazardul, ci trimite la libertatea care guvernează tot. Ceva poate să fie sau să nu fie și în manifestarea Ființei în fiind se vădește nu necesitatea, ci libertatea jocului. Tot jocul, fără origine și fără limitări, era fundamentul și pentru filosofia lui Nietzsche. Jn raport cu omul, față de care este atât imanentă, cât și transcendentă, Ființa este destin. In destin, Ființa se desfășoară ca istorie, ceea ce desemnează timpul însuși ca orizont al ei. în definirea Ființei, jocul și

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
drept simple și adevărate propozițiile cunoașterii științifice. El vrea să ne arate că nici discursul științei nu scapă înrădăcinării în structura grijii (Sorge) Dasein-ului. Pentru că reprezentarea unui adevăr absolut pornește din refuzul fmitudinii congenitale a existenței noastre, iar căutarea unui fundament ultim și atemporal este o fugă iluzorie a omului din fața radicalei sale temporalități. Prin urmare, a căuta un adevăr ultim și universal înseamnă a construi înțelegerea pe modelul unei cunoașteri care nu poate fi niciodată realizată. Soluția existențială rezidă în

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462

pe baza unei vaste documentații primordiale, aflate În arhive românești, atât În România, cât și În Ucraina XE "Ucraina" - și, nu În mică măsură, a fost copiată și se află și În afara granițelor României. Iar autorul se sprijină pe acest fundament documentar atunci când Își formulează concluziile. Și, În final, concluzia care se trage ar fi aceea că pogromul de la Iași, care a precedat masacrele În masă comise de naziști după invadarea Uniunii Sovietice XE "Uniunea Sovietică" constituie, din multe puncte de

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

pe care încearcă să o instaureze prin teroare. A.V. Este firesc pentru un copil de 7-8-9 ani, când începe să citească, să fie încântat de poveștile lui Ion Creangă, așa cum și Dumneavoastră ați fost. Îl puteți considera unul dintre fundamentele evoluției ca scriitor? N.M. S-au amestecat multe în instruirea mea de cititor, dar a fost... A.V. ... o treaptă. N.M. Da, o treaptă timpurie. Eu nu prea am avut parte de povești. Nu mi s-au spus povești nici

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

cele arătate mai sus și colaborați pentru imediata executare a ordinului Domnului Mareșal. Raportați măsurile luate. Confirmați primirea"80. Ca urmare a ordinului primit, la începutul anului 1942 Guvernământul civil al Transnistriei a elaborat ordonanța nr. 35, ce a constituit fundamentul juridic al acțiunii de deportare al evreilor din municipiul Odessa și împrejurimi. Ordonanța prevedea în esență: 1) deportarea și plasarea evreilor în "regiunea de Nord a județului Oceacov și susul județului Berezovca", în localități ce urmau a fi stabilite de către

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

revine și cercetătorilor români, ținând cont însă că trebuie să convingă nu numai publicul român, ci și pe cel din afara țării, acolo unde se construiesc teoriile ce se pun în practica noilor aranjamente și strategii geo-politice și cognitive. Acestea constituie fundamentul proiectelor de globalizare mondială și favorizează atenția acordată spațiului și teritorialității în studiul identităților, dezbaterile și analiza critică a relațiilor de putere manifeste în discurs, împreună cu reprezentările și ierarhiile pe care le implică acestea în construirea și imaginarea cartografiilor polarizate

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
cartografiei culturale, filosofice, mentale. De asemenea, acestea repun în drept geopolitica atât în cadrul geografiei politice cât și al relațiilor internaționale și contribuie la afirmarea abordărilor culturale în științele politice americane (verzi Huntington și teoria "ciocnirii civilizațiilor"). Geografia simbolică oferă un fundament conceptual și metodologic important în analiza culturală și academică a comunităților și a spațiilor locuite de acestea, fie reale, fie imaginate sau inventate. Într-o accepțiune simplificată, geografia simbolică recunoaște existența unei departajări imaginare a lumii, dincolo de separarea spațială fizică

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
mai degrabă decât pofta de putere toate acestea au introdus în politica internațională un factor nou și mai neliniștitor decât ar fi putut să fie simpla agresivitate"201. Deși Hannah Arendt se referă aici la sisteme ideologice ce au oferit fundamentul unor regimuri totalitare, alături de nazism este vizat stalinismul, și nu marxismul ca atare. Lucrările academice, tratatele de istorie, literatura sau media din Apus nu au atacat astfel fundamentul ideologic al comunismului, ci au înfierat, au stigmatizat și ridiculizat chiar, țările

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Deși Hannah Arendt se referă aici la sisteme ideologice ce au oferit fundamentul unor regimuri totalitare, alături de nazism este vizat stalinismul, și nu marxismul ca atare. Lucrările academice, tratatele de istorie, literatura sau media din Apus nu au atacat astfel fundamentul ideologic al comunismului, ci au înfierat, au stigmatizat și ridiculizat chiar, țările din Europa de Est sau Balcanii pentru că s-au aflat acolo, dincolo, în neputință, agonie și supunere. Ar mai fi și compromis acestea ideile nobile ale comunismului pentru că, și-au

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Seria Studii culturale (selectiv): • Cultura media, Douglas Kellner • Cultură, identitate și politică, Ernest Gellner • Cultură și societate, Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman • Curs de mediologie generală, Régis Debray • Darurile Zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță • Efectul de bumerang, Adina Ciugureanu • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu În curs de apariție Artă

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
of culture. Pragmatic Essays after Dewey, State University of New York, New York, 1993, pp. 1-6. 181 Vezi I. Wallerstein, The Capitalist World Economy, Cambridge University Press, Cambridge, 1979. 182 Ideile antropo-geografice (teorii socio-biologice de naturalizare a diferenței, care au servit drept fundament ideologic pentru justificarea expansiunii euro-americane între 1870 și 1914) și-au găsit cea mai convingătoare expresie în domenii precum geografia politică în lumea anglo-americană și geopolitica în Germania: teorii precum cea după care cine controlează inima Eurasiei centrale controlează lumea

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

discuta despre dispariția capitalismului înseamnă a discuta despre sfârșitul lumii pe care o cunoaștem. Se poate înlocui o construcție socială atât de complexă, într-un termen atât de rapid? Ce se află la baza lumii în care trăim, care sunt fundamentele sale? Există cumva și un fundament cultural? Cât este de solidă această bază culturală a sa? Nu cumva mai întâi ar trebui schimbată baza culturală, și numai după aceea să putem vorbi despre o nouă lume? Cu ce am putea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
discuta despre sfârșitul lumii pe care o cunoaștem. Se poate înlocui o construcție socială atât de complexă, într-un termen atât de rapid? Ce se află la baza lumii în care trăim, care sunt fundamentele sale? Există cumva și un fundament cultural? Cât este de solidă această bază culturală a sa? Nu cumva mai întâi ar trebui schimbată baza culturală, și numai după aceea să putem vorbi despre o nouă lume? Cu ce am putea înlocui această lume? Chiar există ceva

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
chiar practice, fantasmagorice. O asemenea judecată s-ar baza pe un tipar valabil în cazul socialismului, dar invalid în cazul capitalismului. Capitalismul a fost în permanență mai degrabă o lume a judecăților practice decât a teoriilor excesive și lipsite de fundament. Capitalismul este o lume a finalităților și a efectelor așteptate. Niciodată nu a fost o lume a rețetei pe care cineva trebuia s-o respecte, iar altcineva trebuia să vegheze la respectarea ei. Poate tocmai din această cauză cei care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lume logică și predictibilă, pentru că în esențele sale omul este o ființă logică și predictibilă, înzestrată cu rațiune, sau cu capacitatea de a distinge binele de rău și de a se bate pentru impunerea binelui. Este bine să înțelegem aceste fundamente ale gândirii și acțiunii umane pentru că numai așa vom înțelege efortul de construcție socială și, până la urmă, efortul uman de schimbare a lumii în care trăim. Folosim, azi, matematica în științele sociale, dar și în fizică, tocmai pentru că matematica poate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]