7,151 matches
-
, INIMĂ ȘI LITERATURĂ, revistă socială și literară apărută săptămânal, ca supliment al „Gazetei de Transilvania”, la Brașov între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865. Din ianuarie 1837, I. Barac, ajutat de tipograful și editorul brașovean J. Gött, scoate „Foaia duminecii”, periodic în care se publică literatură moralizatoare și articole de popularizare din
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
așa cum o mărturisește și denumirea, avea, în bună măsură, ca model, publicația germană „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”, care se tipărea atunci la Brașov, în editura aceluiași J. Gött. Dar principala sursă de inspirație a redactorului, atât în ceea ce privește caracterul gazetei politice pe care o conducea („Gazeta de Transilvania”), cât și în privința celei literare, erau periodicele din Muntenia ( „Curierul românesc”) și Moldova („Albina românească”), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. Heliade-Rădulescu și al lui Gh. Asachi, articole
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
în bună măsură, ca model, publicația germană „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”, care se tipărea atunci la Brașov, în editura aceluiași J. Gött. Dar principala sursă de inspirație a redactorului, atât în ceea ce privește caracterul gazetei politice pe care o conducea („Gazeta de Transilvania”), cât și în privința celei literare, erau periodicele din Muntenia ( „Curierul românesc”) și Moldova („Albina românească”), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. Heliade-Rădulescu și al lui Gh. Asachi, articole și scrieri beletristice. La redactarea revistei
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
La redactarea revistei din Brașov, alături de inițiatorul ei, au participat Andrei Mureșanu (1838-13 februarie 1850) și Iacob Mureșianu. Cel de-al doilea va fi, începând cu 9 septembrie 1850, singurul redactor al F. pentru m., i. și l. și al „Gazetei de Transilvania”, deoarece autoritățile vor impune schimbarea lui Barițiu din funcția de redactor, ca o sancțiune pentru atitudinea lui în timpul evenimentelor din anii 1848-1849. Între 7 martie și 5 decembrie 1849, F. pentru m., i. și l. a fost obligată
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
în timpul evenimentelor din anii 1848-1849. Între 7 martie și 5 decembrie 1849, F. pentru m., i. și l. a fost obligată să-și întrerupă apariția; o altă întrerupere a urmat în 1850 (13 februarie - 9 septembrie), când revista, ca și „Gazeta de Transilvania”, a fost suspendată de autoritățile habsburgice. În anii 1856 și 1857, din cauza greutăților materiale, se scot numere duble, la intervale neregulate de timp sau chiar se oprește tipărirea (14 august 1856 - 6 martie 1857). După o perioadă de
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
renunță, din februarie 1865, să mai scoată periodicul, care intra atunci în al douăzeci și șaptelea an de existență. În foile volante care premerg editării acestei publicații sau însoțesc unele numere, în articolele-program, dintre care multe, comune, sunt tipărite în „Gazeta de Transilvania”, și în scrisorile către cititori, Barițiu discută mereu, cu lărgimea de informație și profunzimea ce-i caracterizează întreaga activitate, menirea celor două foi ale sale și, mai ales, rostul celei literare în cadrul situației generale din Transilvania și în raport cu
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
literară”. De fiecare dată când revine asupra chestiunii, registrul nuanțelor se îmbogățește, caracterul programului său publicistic devenind, pe măsură ce experiența de redactor și autor sporește, tot mai cuprinzător și mai variat. Inițial, Barițiu, sfătuit și de Gött, se gândea la o gazetă cu materiale pentru „inima și mintea” cititorului transilvănean, după modelul revistelor germane. Se adaugă, apoi, acestei direcții de divertisment și informare, care nu va fi nicicând părăsită, ideea prețioasă că foaia trebuie să sprijine activitatea literară a românilor prin publicarea
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
trimiteau versuri că, din cauza numărului limitat de pagini, nu poate să includă decât o singură poezie într-un număr. S-a făcut loc însă și literaturilor străine, din care se traduce mult. Uneori, articole de atitudine socială trec din paginile „Gazetei de Transilvania” în acelea ale suplimentului său literar. F. pentru m., i. și l. completează astfel acțiunea politică și socială a „Gazetei de Transilvania”. Ideile politice capătă putere de circulație mai ales în rândurile burgheziei românești din Transilvania, pentru care
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
loc însă și literaturilor străine, din care se traduce mult. Uneori, articole de atitudine socială trec din paginile „Gazetei de Transilvania” în acelea ale suplimentului său literar. F. pentru m., i. și l. completează astfel acțiunea politică și socială a „Gazetei de Transilvania”. Ideile politice capătă putere de circulație mai ales în rândurile burgheziei românești din Transilvania, pentru care erau scrise, în primul rând, foile lui Barițiu. Revista a susținut necesitatea ridicării culturale a poporului, ca un prim pas spre realizarea
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
lipsit din nici un număr, ca și notele bibliografice, recenziile și chiar articolele ample dedicate cărților care se editau la Brașov, Iași și București. Acestei oglinzi a vieții intelectuale naționale i se adaugă comentarii atente privind ceea ce se publică în alte gazete și reviste sau rubrici în care se discută viața teatrală și artistică, învățământul etc. În acest fel, F. pentru m., i. și l. a atras (la fel cu celelalte mari periodice din prima jumătate a secolului al XIX-lea) contribuțiile
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
fragmentare din clasicii greci și latini (Homer, Ovidiu, Vergiliu, Cicero ș.a.). Se adaugă multe aforisme și maxime din Cicero, Voltaire, Chamfort, Pascal, Vauvenargues, Fénelon, Axel Oxenstiern, J. G. Fichte. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a „Gazetei de Transilvania”, F. pentru m., i. și l. a militat, concomitent cu „Dacia literară” sau „Propășirea”, pentru crearea unei literaturi originale, inspirată din tradițiile populare și istorice ale românilor. Totodată, a susținut consecvent ideea luminării prin cultură, a trezit interesul
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
cadru didactic la Catedra de limbi clasice a Facultății de Limbi Romanice și Clasice a Universității din București, unde și-a dat și doctoratul în literatura elină (1970). Colaborează la „Limba română”, „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Gazeta literară”, „Analele Universității București”, „Luceafărul” ș.a. Editor cu o solidă pregătire filologică, F. s-a dedicat, începând cu anii ’60, studierii și apoi editării operei corifeilor Școlii Ardelene, dovedind că este perfect orientat în dificilele probleme textologice. „Editorul este ținut
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
între anii 1940 și 1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat la multe dintre revistele și ziarele din primele decenii postbelice: „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, ‚Munca”, „Orizont”, „Presa noastră”, „Scânteia tineretului”, „Urzica”, „Viața militară”, „Viața românească” ș.a. Debutează în 1940 la „Convorbiri literare”, cu tălmăciri din poezia germană, în același an apărându-i placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Studenților din România. Profesor de limba română la diverse școli din București, a deținut o catedră la Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1955) și a funcționat ca lector universitar de estetică și teoria literaturii. A fost redactor la „Viața românească”, „Gazeta literară”, secretar al Uniunii Scriitorilor (1956-1960), redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (devenită Editura pentru Literatură), iar din 1970 până la sfârșitul vieții (survenit la cutremurul din 1977), redactor-șef la Editura Cartea Românească. A colaborat la
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
1956-1960), redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (devenită Editura pentru Literatură), iar din 1970 până la sfârșitul vieții (survenit la cutremurul din 1977), redactor-șef la Editura Cartea Românească. A colaborat la „Academia”, „Studentul român”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Steaua” ș.a. A semnat și cu pseudonimele Aura Grui, Mihai Moldovan, Mihail Băișeanu, Dorina Grădinaru, Manuela Opriș, Gabriela Mocanu, Saadi Firuz, Dan A. Șoimu, Dana Șoimu, S. Tih., N. T. Sava. Editorial, G. debutează ca poet, cu
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
în filologie, cu teza Opera literară a lui Lucian Blaga, publicată în 1976. Între 1963 și 1965 a fost lector la Universitatea „Humboldt” din Berlin, iar între 1975 și 1978, la Universitatea din Graz (Austria). Debutează încă din studenție la „Gazeta literară” (1960), cu un articol despre teatrul lui Horia Lovinescu. Colaborează la „Contemporanul”, „Teatrul”, „Caiete critice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „Viața românească”, „Analele Universității București” ș.a. În 1969 publică primul volum, studiul Anton Pann. După un lung
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Odată cu relativa liberalizare din deceniul șapte, scriitorul începe să intre în conul de umbră al uitării, deși publică lucrări de valoare și se distanțează tacit de compromisurile făcute anterior. Dintre publicațiile la care a colaborat mai pot fi amintite „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”. G. ilustrează cazul scriitorului de real talent care își trădează vocația, abandonându-și scrisul unor interese dogmatice, extraliterare. Dincolo de ușurința cu care a răspuns comandamentelor perioadei, apropiindu-se totuși într-o mai mare măsură decât alți scribi
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
pentru critică literară. Susținându-și examenul de capacitate, este numit profesor în învățământul secundar la Brăila (unde va funcționa până la pensionare, în 1963). Continuă să publice, preocupat mai ales de traduceri și de istoria literară, în „Milcovia”, „Foaia învățătorului”, „Tribuna”, „Gazeta cărților”, „Extemporal”, „Universul”, „Orizonturi”, „Încercări literare”, „Luceafărul literar”, „Unirea”. Unele contribuții, Romanul popular „Filerot și Antusa” în redacțiunea lui Radu S. Câmpiniu, cu date nouă biografice despre Câmpiniu, C. Sandu-Aldea. Viața și opera lui, sunt trase în broșuri (1936 și
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
duelul epigramistic (Mircea Ionescu-Quintus, Leonida Secrețeanu, Costin Monea) și instituie un concurs de poezie, premiat cu editarea cărții câștigătoare. Este marcată împlinirea a cincizeci de ani de la moartea lui Petre Ispirescu (1938) și a o sută de ani de la apariția „Gazetei de Transilvania” (1938). C.H.
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
du Seuil îi publică o ediție prescurtată din Cronica de familie sub titlul Les Boyards, tradusă de Constantin Borănescu-Lahovary și Mariana Vitoreanu (transpunerea este revăzută de Frédéric Mars). În 1957, apare volumul Noi și neobarbarii (eseuri și articole publicate în „Gazeta literară” și „Contemporanul”). Divorțează de Henriette Yvonne Stahl. Începe să scrie o continuare a Cronicii de familie sub forma unei Colecții de Biografii, Autobiografii și Memorii Contemporane; primele texte apar în „Steaua” din 1958. Un proiect epic vast pe care
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
, Aurel (5.VII.1929, Turnu Măgurele), prozator. Absolvent, în 1953, al Academiei de Științe Economice din Leningrad, în 1967 își ia doctoratul în economie; funcționează apoi ca economist, iar în perioada 1969-1974 ca redactor-șef al „Gazetei finanțelor”. Debutează publicistic în „Tribuna” (1963). Încă de la început, D. se dovedește un prozator preocupat de probleme sociale contemporane, descriind conflicte ce pot lua naștere într-o colectivitate dominată de lașitate și conformism. Primul volum, Miss ’65 (1967), alcătuit din
DEBOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
ale timpului și într-o perioadă când poporul își păstra încă arta lui orală, Creangă aduce prospețimea sufletului artistic popular, a cântecului și zicalei, valorificându-le și păstrându-le în putere și pentru epocile de decădere când școala, cartea și gazeta scad spontaneitatea și ofilesc memoria poetului anonim. Astfel putem avea viu în literatura noastră cultă sufletul strămoșilor noștri din veac. MIHAIL SADOVEANU În Creangă trăiesc credințele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului, cum s-au format în mii
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
de la 5 ianuarie până la 27 decembrie 1892. Director a fost Al. Radovici, iar prim-redactor, Anton Bacalbașa. Nu trebuie pierdut din vedere nici rolul avut de C. Dobrogeanu-Gherea (care locuia atunci la Ploiești) în stabilirea țelurilor politice și literare ale gazetei. Mai puțin preocupată de dezbaterile ideologice propriu-zise, D. s. a publicat articole de popularizare a ideologiei marxiste, a principalelor teze ale socialismului, scrise, cele mai multe, de A. Bacalbașa, și a susținut poziția lui Dobrogeanu-Gherea în polemica purtată cu Titu Maiorescu. Gazeta
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]
-
gazetei. Mai puțin preocupată de dezbaterile ideologice propriu-zise, D. s. a publicat articole de popularizare a ideologiei marxiste, a principalelor teze ale socialismului, scrise, cele mai multe, de A. Bacalbașa, și a susținut poziția lui Dobrogeanu-Gherea în polemica purtată cu Titu Maiorescu. Gazeta urmărea viața politică din întreaga țară. C. Dobrogeanu-Gherea a colaborat la publicația lui Bacalbașa cu mai multe articole politice. Chestiunea țărănească, propaganda șovină, morala burgheză sunt, de asemenea, teme dezbătute în paginile periodicului socialist. Partea literară a gazetei era subordonată
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]