7,834 matches
-
Între altele, desigur, manualele românești de istorie nu pomenesc nimic despre felul în care au câștigat femeile din lume și din propria țară drepturi civile și politice, ca și când acestea le-au fost făcute cadou prin bunăvoința de masă a bărbaților generoși și luminați. Sunt convinsă că în întreaga istorie patriarhală (adică istoria în care bărbații dețin monopolul resurselor politice, financiare, culturale), femeile au acționat ca să își facă și ele partea lor. Cea mai simplă și bătătorită cale este cea „feminină”: bărbații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dar de cinci ori mai mari decât ale celor active profesional; - Pe piața „matrimonială” (de fapt, mai ales de servicii sexuale), femeile au sâni mari, păr de obicei blond, sunt „fierbinți”, senzuale, rafinate, uneori sunt sadice sau supuse. Bărbații sunt „generoși” și „serioși” (plătesc și se țin de cuvânt); - VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri, fotbaliști, oameni de cultură. VIP-urile feminine sunt vedete: cântărețe, top-modele, sportive, prezentatoare, soții de politicieni în proporție egală cu politicienele; - Bărbații nu au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
unui capriciu. În unele raționamente este scînteietor, pe cînd în altele face greșeli ori se contrazice într-un mod cît se poate de stîngaci; impetuos pe alocuri în argumentarea declamatorie, devine apoi greoi și neînțeles. Este inspirat de un idealism generos și de o dragoste de libertate care merge pînă la exces. Autodidactul cu maniere de plebeu ajunge într-o zi în societatea "înaltă" a Parisului, dominată de plăceri și corupție; era timid și stîngaci, dar de o excepțională energie intelectuală
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
raportul cu marile sinusuri venoase, vene de drenaj voluminoase vizibile pe diferitele incidențe ale RMN, raportul cu girusurile sau șanțurile mai profunde din vecinătatea leziunii, sistemul ventricular). O serie de principii guvernează plasarea inciziei: − incizia trebuie să fie suficient de generoasă pentru a permite realizarea unei craniotomii ce va ține seama și de natura tumorii cerebrale; − ori de câte ori este posibil, incizia va fi amplasată în interiorul suprafeței de inserție a părului, evident din motive de ordin estetic; − incizia liniară este de preferat, chiar dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cea mai frecventă tumoră benignă a JCV fiind întâlnită în 70% din cazuri, predominantă la femei (2/3 din cazuri) și devine simptomatică în decada 4-6 de viață [5-7]. Datorită ratei de creștere lentă a acestor tumori și spațiului subarahnoidian generos de la acest nivel, cel mai adesea aceste tumori ajung la dimensiuni mari în momentul diagnosticului. Majoritatea sunt localizate strict intradural dar în 10% din cazuri poate exista extensie extradurală și extrem de rar sunt localizate în totalitate extradural. Meningeoamele intradurale sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ani în care omul devine absolut diferit de celelalte animale. Momentul de apariție al conștiinței de sine s-a declanșat și a durat câteva zeci de mii de ani. Nu s-ar zice că istoria și natura nu au fost generoase cu noi, oamenii. Apariția conștiinței de sine este și un proces de recunoaștere de sine, dar și o gândire firească, de recunoaștere dincolo de sine. Hegel pune accentul pe valori pe care omul le dezvoltă cu timpul și care se deosebesc
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
socializa, poate coopera. Cooperarea umană pe baza intereselor umane, având la bază morala umană, stă la baza civilizației umane. Adam Smith arată cel mai clar în Avuția Națiunilor cum brutarul sau măcelarul nu ne dau carne și pâine pentru că sunt generoși cu noi, ci pentru că au la rândul lor interese care trebuie satisfăcute într-o diviziune socială a muncii fără sfârșit. Émile Durkheim, în "Diviziunea muncii sociale"253 arată că "agentul moralizator al omului ca ființă socială este societatea"254. Tocmai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ne rămâne, "în rezervă", dacă am putea spune așa, lumea spirituală, colțul nostru de rai, posibilitatea retragerii, a fugii, șansa de a ne ascunde și de a spera la altceva. Omul este mai mult decât materie, iar Dumnezeu a fost generos cu noi când ne-a înzestrat cu mintea aceasta pătrunzătoare. De aceea, definim banii așa și numai așa, tocmai pentru a arăta, în mod explicit, și mulți dintre noi simt asta aproape zilnic, că nu întreaga noastră viață și întregul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
niciodată, nu pentru că cineva ar fi greșit construcția, ci pentru că însuși proiectul a fost greșit, a fost o utopie 1127. De altfel, socialismul utopic francez stă alături de filosofia clasică germană și de economia politică engleză, la baza doctrinei marxiste. Ideile generoase despre egalitatea umană emise de Campanella (la începutul secolului al XVIII-lea), de către Gracchus Babeuf sau de către Revoluția Franceză, nu puteau oferi o lume mai dreaptă 1128 prin deposedarea omului de avere și de Dumnezeu. De altfel, socialismul a atacat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
civilizației și prosperității. Cifrele vorbesc de la sine despre modul în care românii își construiesc dușmanii, dar și despre minciunea, fățărnicia și aroganța care ne stăpânește. Mereu vinovat este "altul", eu sunt întotdeauna perfect, fără greșeală. Ne declarăm inteligenți, civilizați și generoși, dar construim, în același timp, o lume a tăcerii și atunci când ar trebui să fim solidari cu binele sau, dimpotrivă, geloziei și condamnării atunci când cineva de lângă noi reușește. Autorul citat concluzionează: "Astfel, putem să vorbim despre fenomenul disonanței sociale la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
încât să asigure ceea ce ei numesc "stabilitate economică". Acești intervenționiști ar avea dreptate dacă planurile lor de combatere a depresiunii ar viza abandonul complet al politiilor de expansiune a creditului, însă ei resping dinainte această idee. Ei urmăresc expansiunea din ce în ce mai generoasă a creditului și combaterea depresiunilor prin adoptarea de măsuri "contraciclice" speciale". L.W. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 599. 960 "În contextul acestor planuri, statul apare ca o zeitate, care este situată și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
E vorba despre Valeriu Cristea. Lucra la România literară și semnala fiecare povestioară a mea apărută. Și, foarte cinstit, de reacția lui mi-a fost cel mai mult frică. Prin urmare, nu m-am așteptat la o primire atât de generoasă din partea criticii, ci la cronicile obișnuite, politicoase, alb-negru, mai mult cenușii. Aveam apoi sentimentul că scriitura este „altceva”. Nu mai întâlnisem, cum ți-am spus, pe la noi acest mod de a scrie și chiar de a gândi. Am scris și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
al lor să nu știe limba părinților. Sora lui i-a promis că nepotul o să vină să vadă România. S-a pregătit în mod special. În mintea lui existau o Românie reală și o Românie de ieri. Era un om generos, care aprecia totuși multe lucruri ce se făceau. Mă plimbam cu el prin oraș și îmi spunea: „Uite, blocurile astea ridicate aici vor rezolva ceva din problema locuințelor”. Vreau să spun că nu era un ranchiunos, adică, dacă era vreun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
și că e absolut necesară o reevaluare critică a oricărei opere, indiferent de valoarea autorului. A.B.: Nu, rezervele mele sunt de ordin personal. N-aș vrea să fiu tocmai eu cel care să ating monumentele. C.Ș.: Era un generos? A.B.: Cu unii, da. Cu mine nu a fost. Sigur, doar nu-i eram simpatic. Probabil că nu-i plăcea cum scriu. Sau îi plăcea prea mult. Știu numai că nu am stabilit nici o relație, de nici un fel. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
acuzații, I.C. Brătianu simțea că este dator să explice ce anume îi făcuse între timp pe conservatori frecventabili. Explicația ușor de găsit era aceea a modificării de către cei din urmă a concepțiilor politice și plasarea lor pe "terenul național". Formula generoasă, identificată de Brătianu, acoperea de fapt acordul manifestat de conservatori pentru înlocuirea domnitorului cu un prinț străin 161. Atent la modul în care se raporta electoratul la el, I.C. Brătianu prezenta un adevărat apel la "înfrățirea spiritelor", insistând, spre surprinderea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sau de a accepta regulile impuse de cei autointitulați "patrioții"550. Dacă privim în ansamblu reacțiile care au loc acum față de toate aceste incidente, putem spune că asistăm la încercarea unei elite politice în formare de a creiona un cadru generos pentru toți cei care se revendică spiritual de la el, iar pe de altă parte se poate remarca de pe acum încercarea de punere în aplicare a unui proiect uniformizant, care vedea națiunea ca un ansamblu organic și patria ca un teritoriu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Cotul Donului. Mama celor doi feciori moare În anul 1999 și este Înmormântată la cimitirul Belu alături de feciorul Vladimir. Andrei Ciurunga Personalitate distinsă a poeziei basarabene, Andrei Ciuruga se inscrie În șirul valorilor naționale ilustrând candorile peisajului natal, noblețea inimilor generoase. Neintinat de indelungatele suplicii la care a fost supus ĭn temnițe, și lagăre, ĭn țarcul sărmei ghimpate, În intunericul concentranțional, nu s-a lăsat copleșit , intimidat, invins. El privește uneltele inchiziției ca “opere ale diavolului care nu a supus niciodată
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de indelungatele suplicii la care a fost supus ĭn temnițe, și lagăre, ĭn țarcul sărmei ghimpate, În intunericul concentranțional, nu s-a lăsat copleșit , intimidat, invins. El privește uneltele inchiziției ca “opere ale diavolului care nu a supus niciodată lucrarea generoasă a divinității”. Cele două perioade “acasă” și apoi În refugiu sunt identice ca inspirație și valoare poetică relevând astfel identiteatea celor două meleaguri. În ambele etape, sentimental național imprimă convingerea unității, și nu putem distinge regionalisme vădite. Din poezia inchisorii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
argumentat. Excesele țin și de personalitatea specială, actorială și auctorială. Nouă ne este drag, în toate ipostazele: boemul superior, însinguratul fertil, poetul esențializat, publicistul petardier, criticul incomod, memorialistul înțelept...Regret și acum că primarul nostru de la Iași, prozatorul Constantin Simirad, generosul demnitar nu a găsit soluția, acum câțiva ani, de a-i oferi scriitorului o casă pe măsură, în dealul Copoului moldav, pentru travaliu asiduu, în spiritul Junimii lui Titu Maiorescu și Vasile Pogor." Lucian Vasiliu, 2005 "Pentru cine e dispus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
probleme cardiace grave, Cezar Ivănescu nu trebuia operat. Incompetența, dezinteresul unor medici, în frunte cu Vasile Palade din Bacău, pot fi asociate unui gest criminal, având drept consecință plecarea prematură la cele veșnice a unui mare poet, a unui om generos, de o mare delicatețe sufletească, având proiecte culturale foarte importante. "Un pletos cu barbă și beat care îl înjura pe Ceaușescu. Era un exasperat. Prietenii lui, Țepeneag și Goma, înjurau la Europa Liberă. El înjura în Piața Romană. Atunci când l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ce spune Carmen Mihalache despre bărbați. Aproape că îți taie respirația: "Mie nu-mi plac egoiștii, infatuații imaturi și iresponsabili, nevricoșii, cei cu tardive crize de personalitate. Aștept de la un bărbat să respire o siguranță liniștită, să fie calm, cald, generos, sensibil, inteligent, relaxat, cu o bună dispoziție contagioasă, să fie, în chip firesc, curtenitor, oferindu-ți senzația de bine, de confort sufletesc". Domnilor, vă rog, corespunde cineva? Pentru ziua de azi, e prea mult idealism. Dar nu putem nega evidența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu penel sigur portrete, fizionomii de autori, distribuie atent, subtil, observațiile de natură morală. E în mare vervă stilistică atunci când zăbovește asupra unor scriitori confini". Sau: " Mereu calm, surâzător, elegant, curtenitor, afabil, echilibrat, cu un suflet de o mare delicatețe, generos și îndrăgostit de lumea de vise și iluzii a artei, Ștefan Oprea mi se pare neschimbat, anii neîndrăznind să aștearnă vreo umbră pe fața lui". Și exemplele de acest fel pot continua. După ce i-am citit trei cărți, din cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Laurențiu Ulici m-a angajat la revista "Luceafărul" ca secretar de redacție (meserie grea, la care nu mă pricepeam absolut deloc și pe care am învățat-o, din mers, de la Mircea Croitoru, un maestru al acelei profesii). La "Luceafărul", același generos Lurențiu Ulici mai adusese pe Cristian Popescu (redactor), Ioan Es. Pop și Daniel Bănulescu (corectori). La data cu pricina "dezertasem" deja în literatură de ani buni. Cuvântul acesta dezertor mie îmi place. Îi prețuiesc și-i respect pe "dezertori". Sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
spaima de gol, de viețuirea fără noimă, de adâncirea în prostie a oamenilor. Pentru Cehov, ,,sfânta sfinților" era viața. Nu murdarită, nu tăvălită în minciună și în stupida amăgire. Viața și firescul ei, trăită frumos, cu vocație, cu intensitate, altruist, generos, luată în stăpânire cu răspundere și pricepere, asta își dorea. Nepriceperea oamenilor de a-și trăi viața îl revoltă pe Cehov, dar el însuși este atât de ros de îndoieli. Mai ales când scrie și e nemulțumit, neîncrezator în talentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
feminin referitor la viitorul președinte; sau, alternativ, le-aș fi putut folosi pe ambele, ca în ,,Viitorul președinte, aflat sau aflată în preajma fotografilor, nu ar trebui niciodată să-și tragă câinele de urechi". M-am gândit că ar fi mai generos față de cititor să mă refer la ocupanții funcțiilor înalte după genul benficiarului astfel, mă voi referi la președinte prin ,,el" și la secretarul de stat prin ,,ea". O soluție imperfectă, dar, sper, acceptabilă. Cel mai banal tip de memorandum, cel
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]