7,075 matches
-
în paginile de factură poetică în care capacitatea reală de sugestie, de proiectare a ficțiunii pe o pânză neclară nu întâlnește limbajul tehnico-științific strident și prețios, folosit frecvent de G. cu efecte de ilaritate involuntare. Aporisticon, subintitulat Glosar de civilizații imaginare, este compus din texte scurte care, sub pretextul unor povești vagi sau absente, execută adevărate exerciții compoziționale. Se remarcă Fenotipul de ceață și picăturile de nimic, narațiune despre o jucărie de serie mare, capabilă să capteze imaginea miniaturală a unei
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
proaspăt înființata Securitate comunistă pentru simplul fapt de a fi români refugiați din Basarabia, proiectează opera la dimensiunile unui bildungsroman: romanul unei formări intense și zbuciumate, în care istoria nefericirii unei familii se confundă cu istoria nefericirii unei țări. Limanul imaginar al tuturor acestor vicisitudini, locul amniotic-izbăvitor, ferit de tirania și anxietățile istoriei-tăvălug, este „calidorul”, veranda sau prispa casei părintești din Mana, satul copilăriei scriitorului. Roman liric, în care amintirile copilului se ancorează în istorie prin apelul la memoria adulților, Din
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
unor interese de partid, nuanța lor populistă apropiindu-le de stânga politică. Proza de ficțiune a lui C. stă mărturie pentru cunoașterea, analiza și utilizarea celor mai influente modalități de constituire a unui text literar modern. Autorul inventează un spațiu imaginar, comuna Vintileasa, populat cu indivizi care au un comportament „sucit”, în genul suciților din prozele lui Nicolae Velea și D.R. Popescu, de succes în momentul debutului lui C., indivizi cărora li se întâmplă în modul cel mai firesc tot felul
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu disciplinar ne oferă oportunitatea urmăririi influențelor externe, a modului în care canoanele științifice „centrale” sunt replicate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spațiilor naționale reale, „autentice”, se multiplică. Acesta ar fi, fără nici o pretenție de exhaustivitate și, recunoaștem, fără adâncirea pe care acest subiect l-ar merita, contextul instituțional și cultural mai larg în care are loc, în România interbelică, procesul de „imaginare” a națiunii și a culturii naționale într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în spațiul reprezentativității și al legitimității științifice. Spațiul antropogeografiei, al geopoliticii, nu este unul omogen, datorită faptului că numeroase opoziții și contradicții apar în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează pe alții (Conform multor studii ale teoriei relativitățiiă intrând în contact cu eroii ideali ai istoriei, cu cei imaginari, de mit sau roman și e capabil să se caracterizeze și pe sine din perspectivă autobiografică și să se evalueze moral (teoria celor cinci mari factori se bazează pe valențele cararcterizante ale limbajuluiă. Individul uman, persoana umană se mai dimensionează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în poziția de persoană a III-a, în poziția de „el”, față de comunicarea între „eu” și „tu”. Pe aceeași cale, subiectul, cu psihismul său conștient - plasat în perspectiva persoanei I - intră în contact cu eroi ideali, cei ai istoriei, cei imaginari, de mit sau roman. Ei fac parte din arhetipurile lui Jung, dar, în prezent, sunt studiați prin prisma teoriei relative a persoanei. Existența umană se dimensionează și prin norme sociale și valori. Instituțiile social-culturale funcționează supraindividual, structurate prin sisteme ierarhice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihanaliza a mai introdus-o și pe cea conștient - preconștient - inconștient. La originile inconștientului stă, în viziunea lui FREUD, pe lângă pulsiunile instinctive, și un important material psihic care este „refulat”, în sensul că trăirile respective (ca pulsiuni, intenții, afect, reprezentare, imaginare, tendințe de acțiuneă nu sunt acceptate de superego, fiind blocate la limita conștiinței, unde se mențin în tensiune, creând anxietate și descărcându-se pe căi laterale, „surogat”, fapt ce conduce la simptome nevrotice. Concepția psihanalizei cu privire la omul individual e deosebit de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau controla. O etapă importantă este cea în care apar și se consolidează relațiile interpersonale intense din perioada preadolescenței. De-a lungul ontogenezei, relațiile cu ființele reale sunt dublate de relația cu imaginile reprezentate ale acestora sau chiar cu ființe imaginare, dar relația formatoare este cea concretă, dinamizantă și motivantă; în cursul vieții adulte, câmpul relațiilor interpersonale este cel în care se desfășoară esențialul existenței individului, între relațiile intime și cele publice. Existența personală nu s-ar organiza prin instanțe generice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
progres, deci nici finalitate. Teoria postulează rolul dominant al self-ului, care este activ, gândește, simte, planifică, dar în funcție de un anumit moment sau context existențial. În acest fel, prezentul reconstruiește trecutul, care își pierde legătura cu realitatea fiind un construct imaginar. Gândurile noastre sunt condiționate de nevoile noastre, iar acestea devin funcții ale minții noastre. Ca urmare, dezvoltarea personalității nu e unidirecțională - ca în cele trei variante ale teoriei organismice -, ci complexă, multidirecțională, în funcție de nevoi și de context. Ne dezvoltăm personalitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al prezentului trăit (legat de context și de mediul socială în raport cu trecutul. Autopercepția favorabilă a unui individ în prezent - inclusiv corespunzător raporturilor cu diverse forme de autoritate - induce și relatări pozitive asupra trecutului personal (Darrow, 1970Ă. Acesta rămâne o structură imaginară și pentru că e foarte greu de stabilit în ce măsură evenimentele de viață au fost trăite cu adevărat (Ford și Lerner, 1992Ă. Studiile asupraatașamentului, privit ca factor prosocial și relațional major, arată că nu există o relație directă a nivelului acestuia de la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interpersonale, a imaginii de sine și afectelor și impulsivitate marcată, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, fiind indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant. 2Ă un pattern de relații interpersonale intense și instabile, caracterizat prin alternare între extremele de idealizare și devalorizare; 3Ă perturbare de identitate: imagine de sine sau conștiință de sine marcat și persistent instabilă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de sine instabilă sau distorsionată, asemănătoare, de altfel, percepției sensurilor propriei existențe și sentimentului cronic de vid interior; - ideația paranoidă tranzitorie și manifestările disociative severe legate de stres se asociază cu eforturile majore de evitare a unui abandon real sau imaginar care întrețin relații interpersonale intense dar instabile ce pot fi alternativ idealizate sau ignorate. Există o instabilitatea afectivă marcată cu episoade anxioase și disforice ce pot dura ore sau chiar câteva zile; - impulsivitatea manifestă în cel puțin două sectoare conectate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatie se asociază cu TP paranoică. Este mereu în opoziție și contrazice pe alții. Psihopatul vindicativ („malevolent”Ă. Este în permanență ostil și vindicativ, neîncrezător, combativ, cu intenția dominantă de a-și lua revanșa pentru un tratament nefavorabil, real sau imaginar. Are tendința de a se răzbuna, a distruge și pedepsi pe alții, de a-i brutaliza. Ține să controleze, să domine și e plin de resentimente. Nu are sentimentul vinovăției și remușcărilor fiind apropiat de TP paranoică și sadică. Psihopatul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și viziunile sintetice ale unui spațiu mintal deschis brusc către un vizionarism cosmic în emergență. În Haosmos (1992) - titlul reproduce imaginea-cheie a nenumărate poeme -, această deschidere vizionară se desfășoară mai amplu, printr-o „exploatare dez-mărginită” a lumii fizice, psihice și imaginare, poezia regăsind pe de o parte concretețea inițială, dar păstrând și deschiderea metafizică ulterioară. Motoul din Roland Barthes („Să nu mai dezvălui, să nu mai interpretez, ci să prefac conștiința însăși în drog și astfel prin ea să ating viziunea
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
de autenticitate, o modulare tot mai adecvată a tonului. Albastrele ninsori (1989) și Umbra rotitoarelor povești (1991) vădesc, sub aceste raporturi, un net câștig de calitate literară. Romanele scriitoarei pot fi situate, în poziții mereu ascendente, pe o scară valorică imaginară care ar duce de la formula prozei populare sentimental-„pilduitoare” la formula, de mare rafinament, care exaltă intimitatea, cotidianul prozaic și derizoriul, trimițând la semnificații esențiale descoperite îndărătul aparentei insignifianțe a momentului trăit. Cu mijloace și procedări deja acreditate drept caracteristice
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Stamate. Prozaismul căutat și etalat cu voluptate, enorma poftă ludică a acestei poezii (ca a întregii generații ’80, de altfel), prin care totul se dă peste cap și se transformă cu sadică manie speculară în contrariul său, compune deja geografia imaginară a lui C., cea care avea să dea cheia viziunilor din Visul (1989). Aici, Costache Conachi face casă bună cu John Lennon și „Wc-ul public din piața galați” - cu Vergiliu și Leonardo Da Vinci. Totul (1985) avea să însemne cvasiamurgul
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
muzicală, independentă de sens ori de forma impusă a expresiei: „Au înmorit drametice miloave/ sub racul catinat de niturași/ Atâția venizei de bori mărgași.../ Atâtea aene strămătând, estrave.” Limba spargă se situează în imediata prelungire a letrismului avangardist, așa cum personajele imaginare Banibal Bura, Cavalerul Sing, mizerabilul O. Kay în luptă cu junele All Right, descind din viziunile suprarealismului, ale cubismului, ale fanteziei sentimentale de tip Marc Chagall și din verva lingvistică de tip Jarry - Lautréamont - Morgenstern. Dintre simbolurile recurente ale universului
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Banibal Bura, Cavalerul Sing, mizerabilul O. Kay în luptă cu junele All Right, descind din viziunile suprarealismului, ale cubismului, ale fanteziei sentimentale de tip Marc Chagall și din verva lingvistică de tip Jarry - Lautréamont - Morgenstern. Dintre simbolurile recurente ale universului imaginar al poetei, marea, florile, copacii, vântul (din perioada sentimentală), animalele (cerber prognetas, madam Pisica, Turban motanul - din perioada hazardului muzical ca principiu creator) mărturisesc aceeași manieră de a se confesa la adăpostul unei măști, uneori consacrată prin literatura anterioară. În
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
imagine și metaforă, pastel colorat al trecerii de la vară la toamnă, în care totul se interiorizează, devenind peisaj sufletesc. Plopii de cronică, componentă independentă în ansamblul volumului, este o evocare a Tețcanilor lui George Enescu. Descripția transpune acum o geografie imaginară cu ecou de letopiseț, iar legenda capătă înțelesuri noi în grupajul închinat Meșterului Manole. Formal, poezia lui C. continuă să evolueze spre o severitate geometrică în Infranord (1981). Ciclul Înveșmântarea cu țărmul este un ecran, ce se vrea neutru, al
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
de Skinner, nu numai în manieră romanescă. Romanul lui Skinner, intitulat Walden Two (1948), merită de asemenea să fie citit în paralel cu Science and Human Behavior (1953), pentru a se face o comparație între sistemul științific și aplicarea sa imaginară într-o utopie experimentală. Controlul social al implicațiilor etice ale propunerilor lui Skinner a constituit subiectul polemicii dintre el și Carl Rogers (Rogers și Skinner, 1956). Judecata celui din urmă a fost aspră și trebuie moderată. Skinner este controversat - dar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
facilitarea retenției pe termen lung a comportamentului adecvat. În timpul expunerii la secvențe de stimuli, observatorii tind să codifice, să clasifice și să reorganizeze elementele în scheme mai familiare și mai ușor de reținut. Învățarea observațională implică două sisteme reprezentaționale - unul imaginar și unul verbal. După ce stimulii modelatori au fost codați în imagini sau cuvinte pentru reprezentarea memoriei, aceștia funcționează drept ghizi pentru refacerea și reproducerea răspunsurilor ulterioare. Formarea imaginativă se presupune că apare printr-un proces de condiționare senzorială. Aceasta constă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsurile perpetue ale observatorilor, care devin ulterior asociate și integrate central pe baza alăturării. În condițiile în care evenimentele stimulatoare sunt strâns legate, ca atunci când un nume este asociat cu o persoană dată, este imposibil să auzi numele fără experiența imaginară a caracteristicilor fizice ale acelei persoane (Bandura îl dădea ca exemplu sugestiv pe președintele Richard Nixon!). Cercetările indică faptul că, în cursul observării, fenomenele perceptuale tranzitorii produc o îndurare relativă, imagini de recuperare de secvențe modelate de comportament. Mai târziu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fizice ale acelei persoane (Bandura îl dădea ca exemplu sugestiv pe președintele Richard Nixon!). Cercetările indică faptul că, în cursul observării, fenomenele perceptuale tranzitorii produc o îndurare relativă, imagini de recuperare de secvențe modelate de comportament. Mai târziu, reinvestirea mediatorilor imaginari servește drept ghid pentru reproducerea de răspunsuri potrivite. Al doilea sistem reprezentațional, care probabil pledează pentru viteza notabilă a învățării observaționale și retenția pe termen lung a conținuturilor modelate de oameni, presupune codarea verbală a evenimentelor observate. Majoritatea proceselor cognitive
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
va deveni nota comună a cărților lui G.: aceea de portretist. Orice personaj, chiar episodic, prinde contur, fiind individualizat prin atitudine, gest sau limbaj. Alfa și Omega (1986) cuprinde povestiri fantastice (în maniera celor ale lui Mircea Eliade), unde planul imaginar se întrepătrunde cu cel real, lumea „aceasta” și „cealaltă” coexistând până într-atât încât protagoniștii nici măcar nu sesizează că au făcut „saltul dincolo” (Pelerinaj). După romanul Pomul vieții (1987), al cărui tipic este, după cum s-a remarcat, cel al policier
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]