KorAP: Find »[drukola/base=infractor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...242 243 244 ...250 >

6,226 matches

Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745

poate fi legat de hățișurile procedurale excesive și hilare pe care le reclamă învechitele coduri de procedură aflate încă în vigoare. Deoarece prezumția de nevinovăție este suverană, chichițele avocățești se îndreaptă, obraznic și tumoral, spre fleacuri procedurale, care fac ca infractori cu bani sau criminali șmecheri să fie lăsați în libertate pentru motive ridicole - că "sentința nu a fost comunicată corect", "că timbrul era căzut de pe cerere" sau că "ștampila a fost pusă invers", spre indignarea neputincioasă a oamenilor cinstiți. Cum

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
fie, mai plauzibil, datorită afilierii lor la grupuri infracționale influente care le dicteaza agenda și care îi obligă să construiască portițe în legi, potrivite pentru cei care își angajează un avocat dibaci, care știe, contra cost, cum să facă scăpați infractori evidenți. Mi-ar plăcea pe viitor să adâncesc această supoziție, de care nu mă îndoiesc, și cu probe căre să documenteze credibil că haosul legislativ a fost creat cu intenție în ultimii douăzecișicinci de ani tocmai pentru a crea breșele

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
Dacă ar face-o, și asta nu ar însemna nicidecum încălcarea statutului special al magistraților sau politicienilor, lucrurile s-ar mai regla și aerul ar fi mai respirabil într-o țară ce pare a fi mai curând interesată de drepturile infractorilor decât de interesele cetățenilor corecți. Nefiind aleși de comunitate, ca în țările civilizate, judecătorii nu dau seamă nimănui și, uneori, lasă impresia că pot, nestingheriți, să gireze abuzul și nedreptatea, în numele unui prea ușor obținut drept la inamovabilitate. Fie doar

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576

să pretindă că obiectul fusese depozitat acolo unde trebuia. Klockars analizează motivele care îl îndeamnă pe un ofițer cu o bună reputație să se poarte în acest fel. Ofițerul știa că pantoful era o probă reală și era convins că infractorul se făcea vinovat nu numai de acel viol, ci de încă alte patru, pe puțin. Mai mult, ofițerul considera că regulile de conservare intactă a dovezilor erau doar o problemă de tehnică, "o procedură a cărei încălcare nu ar fi

by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
vinovat nu numai de acel viol, ci de încă alte patru, pe puțin. Mai mult, ofițerul considera că regulile de conservare intactă a dovezilor erau doar o problemă de tehnică, "o procedură a cărei încălcare nu ar fi schimbat vinovăția infractorului". Falsificarea chitanței a avut scopul de a ascunde greșeala făcută de polițist. S-a întîmplat însă că nu a fost nevoie să aducă pantoful drept probă, iar verdictul nu s-a legat de acel obiect incriminatoriu. Astfel, acțiunea lui a

by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486

încarcerare, supraveghere, probațiune). Practicienii din justiția penală au recunoscut faptul că încarcerarea are șanse mici să rupă ciclul drogurilor și criminalității, penitenciarul reprezentând ultima alternativă, recomandată pentru amenințările grave la adresa ordinii publice. Confruntate cu sarcina instrumentării unui număr mare de infractori privind drogurile, multe jurisdicții din SUA au adoptat conceptul de instanță privind tratamentul persoanelor dependente de droguri, pentru a se rezolva mult mai eficient activitatea de soluționare a cazurilor privind abuzul de alcool sau alte droguri. Prima instanță de acest

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
înființată în 1989 la Miami, Florida, printr-un ordin administrativ al judecătorului Gerald Weatherington. Judecătorul asociat în administrarea și coordonarea elaborării și creării instanței (Miami Drug Court) a explicat motivul fundamental al înființării: „Punerea sub probațiune a tot mai mulți infractori perpetuează numai problema. Același om este arestat în mod repetat, până va sfârși în penitenciarul statal, care ar trebui să fie utilizat de infractorii violenți. Instanța privind tratamentul persoanelor dependente de droguri abordează problema frontal”. De la crearea primei instanțe la

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
Miami Drug Court) a explicat motivul fundamental al înființării: „Punerea sub probațiune a tot mai mulți infractori perpetuează numai problema. Același om este arestat în mod repetat, până va sfârși în penitenciarul statal, care ar trebui să fie utilizat de infractorii violenți. Instanța privind tratamentul persoanelor dependente de droguri abordează problema frontal”. De la crearea primei instanțe la Miami, jurisdicții de pe întreg teritoriul SUA au început să abordeze conceptul. Astfel, în 1996, peste 125 de instanțe de acest tip operau în 45

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
câteva instanțe ce funcționează de câțiva ani au arătat că se înregistrează rezultate pozitive. Un exemplu în acest sens îl constituie rezultatele obținute de instanța din Miami. Din 1989 până în 1993, instanța din Miami a trimis peste 4 500 de infractori în tratamentul supravegheat de instanțe. În 1993, două treimi erau în tratament (1 270) sau îl terminaseră (1 700). Printre cei care au încheiat tratamentul, rata de rearestare după un an era mai mică de 3%, în comparație cu 30% pentru infractorii

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
infractori în tratamentul supravegheat de instanțe. În 1993, două treimi erau în tratament (1 270) sau îl terminaseră (1 700). Printre cei care au încheiat tratamentul, rata de rearestare după un an era mai mică de 3%, în comparație cu 30% pentru infractorii de același gen care nu au trecut prin această instanță. Roluri neconvenționale în tratamentul infractorilor consumatori de droguri promovate de justiția terapeutică Sistemele de administrare a justiției au fost paralizate de fluxul de cazuri privind infractorii consumatori de droguri, ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
sau îl terminaseră (1 700). Printre cei care au încheiat tratamentul, rata de rearestare după un an era mai mică de 3%, în comparație cu 30% pentru infractorii de același gen care nu au trecut prin această instanță. Roluri neconvenționale în tratamentul infractorilor consumatori de droguri promovate de justiția terapeutică Sistemele de administrare a justiției au fost paralizate de fluxul de cazuri privind infractorii consumatori de droguri, ceea ce a determinat diseminarea a două modele de intervenție în investigarea lor: - instanțele ce se focalizează

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
3%, în comparație cu 30% pentru infractorii de același gen care nu au trecut prin această instanță. Roluri neconvenționale în tratamentul infractorilor consumatori de droguri promovate de justiția terapeutică Sistemele de administrare a justiției au fost paralizate de fluxul de cazuri privind infractorii consumatori de droguri, ceea ce a determinat diseminarea a două modele de intervenție în investigarea lor: - instanțele ce se focalizează pe procedurile standard de sancționare și supraveghere în stare de libertate (Expedited Drug Case Management); - instanțele specializate în supravegherea tratamentului pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
consumatori de droguri, ceea ce a determinat diseminarea a două modele de intervenție în investigarea lor: - instanțele ce se focalizează pe procedurile standard de sancționare și supraveghere în stare de libertate (Expedited Drug Case Management); - instanțele specializate în supravegherea tratamentului pentru infractorii consumatori de droguri în scopul corectării comportamentului adictiv (Drug Treatment Courts). Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri funcționează având la bază principiul conform căruia abuzul de substanțe este o tulburare cronică, progresivă și recidivantă ce poate fi tratată cu

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
principiul conform căruia abuzul de substanțe este o tulburare cronică, progresivă și recidivantă ce poate fi tratată cu succes. Prin cooperarea instituțiilor locale de aplicare a legii, a organizațiilor comunitare privind tratamentul drogurilor și a sistemului instanțelor, anumite categorii de infractori consumatori de droguri au ocazia de a-și depăși comportamentul adictiv. Din punctul de vedere al problemei infractorilor consumatori de droguri, raportat la perspectiva medicală și terapeutică, abuzul de substanțe nu este privit ca un eșec moral, ci ca o

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
succes. Prin cooperarea instituțiilor locale de aplicare a legii, a organizațiilor comunitare privind tratamentul drogurilor și a sistemului instanțelor, anumite categorii de infractori consumatori de droguri au ocazia de a-și depăși comportamentul adictiv. Din punctul de vedere al problemei infractorilor consumatori de droguri, raportat la perspectiva medicală și terapeutică, abuzul de substanțe nu este privit ca un eșec moral, ci ca o condiție ce necesită remedii terapeutice. În opoziție cu paradigma tradițională a justiției penale, prin care abuzul de droguri

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
terapeutică, abuzul de substanțe nu este privit ca un eșec moral, ci ca o condiție ce necesită remedii terapeutice. În opoziție cu paradigma tradițională a justiției penale, prin care abuzul de droguri este privit ca o alegere liberă a unui infractor capabil să discearnă ceea ce este bine și rău, instanțele ce se ocupă de tratamentul persoanelor dependente de droguri s-a direcționat spre abordarea abuzului ca o „boală biopsihosocială”. Termenul biopsihosocial reliefează credința că factorii biologici, psihologici și sociali sunt strâns

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
necesar o problemă legată de droguri. Atunci când sistemul de justiție penală abordează abuzul de substanță ca o condiție ce necesită un răspuns terapeutic, instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă cel mai adecvat mijloc prin care sistemul gestionează adicția infractorului consumator de droguri. Printr-o abordare terapeutică a problemei abuzului de droguri, aceste instanțe se focalizează pe cauza biopsihosocială a utilizării repetate de droguri, dimensiune inexistentă în sistemul adversial al justiției tradiționale. În procesul din instanțele privind tratamentul persoanelor dependente

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
dependente de droguri se utilizează efortul comun al participanților din sistemul de justiție penală care se percep unii pe alții ca fiind adversari într-un proces mediat de un arbitru neutru, detașat de problemă. Instanțele promovează recuperarea prin coordonarea răspunsului infractorilor dependenți de droguri. Realizarea acestui scop necesită o abordare în echipă, incluzând cooperarea și colaborarea judecătorilor, procurorilor, comisiei de apărare, autorităților de probațiune, ale altor categorii de personal din sistemul de sancționare, lanțul furnizorilor locali de servicii și aportul întregii

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
colaborare al practicienilor, reprezintă figura cea mai importantă, ce se focalizează pe înțelepciune și responsabilitate. De asemenea, el este împuternicit să se poziționeze dincolo de rolurile independente și obiective, dezvoltându-și noi expertize, devenind astfel un motivator foarte important al reabilitării infractorului; b) procurorul - îmbracă haina echipei terapeutice și conlucrează cu reprezentantul apărării pentru a alege eligibilitatea cazului, bazându-se pe criterii stabilite anterior (de exemplu, antecedentele de violență a acuzatului sau gradul de risc pentru ordinea publică). Procurorul are rolul important

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
3) Identificarea locurilor și mediilor propice consumului și traficului de droguri și evidențierea lor pe „hărți” ale zonelor de competență Termen de realizare: 2003 e.4) Organizarea de dispozitive fixe sau mobile în aceste locuri, cu misiunea de a descuraja infractorii și a proteja victimele Termen de evaluare: semestrial f) Creșterea încrederii cetățenilor în poliție, astfel încât ei să apeleze la ajutorul polițistului ori de câte ori au vreo problemă, știind că beneficiază de înțelegere și confidențialitate depline f.1) Organizarea de întâlniri interactive cu

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
transnaționale prin implicarea directă în activitățile ilicite de pe teritoriul României a unor organizații criminale ce acționează în mai multe state • Diversificarea modalităților de săvârșire a infracțiunilor, în special prin folosirea și achiziționarea de armament, respectiv prin apelarea la serviciile unor infractori profesioniști • Existența posibilităților de producere pe teritoriul României a drogurilor naturale și sintetice, precum și de cultivare ilegală de plante din care se extrag droguri • Implicarea în fapte de corupție a unor funcționari publici care au atribuții directe în activitatea de

[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

politice în Direcția Politică a Direcției Generale a Miliției, ea s-a îndreptat spre următoarele obiective: Creșterea conștiinței politice și întărirea combativității tuturor milițienilor, lupta pentru întărirea și consolidarea succesului reformei bănești, a campaniei însămânțărilor de primăvară și lupta împotriva infractorilor, care sabotează măsurile luate de Partid și Guvern. Ridicarea nivelului politic, ideologic și organizatoric al activității organelor politice, organizațiilor de partid și U.T.M., în scopul mobilizării efectivelor pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale, întăririi disciplinei de partid, militare și de stat

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
ridicării nivelului politic și cunoașterii temeinice a legilor și hotărârilor partidului și guvernului. Un rol de seamă în domeniul respectării legalității populare revine organelor de stat, funcționari și ceilalți cetățeni. Organele trebuie să dea dovadă de hotărâre și principialitate împotriva infractorilor. Nu au dreptul să treacă cu vederea încălcarea legilor, indiferent de persoană. La unele organe de stat se creează tendința de a emite dispozițiuni, în contrazicere cu legile și hotărârile guvernului și ale partidului. Organelor procuraturii le revine sarcina de

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
populare, să convingă masele că le vor examina situația în mod obiectiv. Organele procuraturii trebuie să vegheze asupra activității tuturor organelor care trebuie să dea dovadă de strictă obiectivitate, să fie trași la răspundere cei vinovați, să nu scape nici un infractor nepedepsit. Aceste sarcini revin și conducerii organizațiilor de stat și economice. Rolul deosebit revine și organelor locale ale puterii de stat, sfaturilor populare. Articolul 55 subliniază sarcinile sfaturilor populare în asigurarea respectării legilor și drepturilor cetățenilor. Lupta pentru întărirea legalității

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Miron Constantinescu: Ce număr de cetățeni au fost condamnați de către tribunalele de condamnări administrative, câți ani și până la ce limită de pedeapsă? Dacă ați avut pentru asta aprobarea Biroului Politic? Dacă în toamna trecută au fost cazuri de împușcări de infractori de drept comun în stradă, lăsați pe stradă, cine a făcut asta și pe ce bază legală? Tov. Cernea Radu: Tov. Drăghici a arătat aici că în Capitală au fost arestați 15.500 din care 3.500 s-au dovedit

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]