KorAP: Find »[drukola/base=infrastructură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...242 243 244 ...3595 >

89,872 matches

Corola-llms4eu/Law/258853

membri ai CC STI care au legătură cu temele respective și ar cuprinde și actori externi, atât din sectorul public, cât și din cel privat, care să își ofere competența și recomandările. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) este principala autoritate națională care răspunde de elaborarea de strategii în domeniul transporturilor, inclusiv al transporturilor rutier. MTI este implicat în elaborarea de politici și în elaborarea de strategii și reglementări specifice pentru dezvoltarea și armonizarea activităților de transport

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
similar cu sistemelor STI pe rețeaua națională de drumuri, prin furnizarea unor specificații comune pentru fiecare tip de proiect STI; r) Dezvoltarea și gestionarea programelor de instruire și formare a personalului; CNAIR prin Direcția Generală de Mentenanță și Monitorizare a Infrastructurii Rutiere și Direcția de Management al Traficului Unitatea de Operațiuni de Securitate CESTRIN Să asigure coordonarea de la nivel central al implementării proiectelor STI; Gestionarea și asigurarea finanțării în timp util pentru întreținerea STI și a activelor aferente; Dezvoltarea Punctului

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
Dezvoltarea Punctului Național de Acces; Înființarea Depozitului Național de Date Rutiere (National Data Warehouse); Evaluarea implementării proiectelor / programelor STI la nivel național, utilizând cadrul de evaluare EasyWay sau o metodă similară; Participarea activă la elaborarea și implementarea diferitelor proiecte de infrastructură (autostrăzi, drumuri expres etc.), pentru a asigura integrarea coerentă și eficientă a STI în cadrul proiectelor de infrastructură în timpul fazei de pregătire; Măsurarea realizării Indicatorilor Cheie de Performanţă (KPI) definiți; Monitorizarea performanței de implementare a STI, pe baza sistemelor

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
STI la nivel național, utilizând cadrul de evaluare EasyWay sau o metodă similară; Participarea activă la elaborarea și implementarea diferitelor proiecte de infrastructură (autostrăzi, drumuri expres etc.), pentru a asigura integrarea coerentă și eficientă a STI în cadrul proiectelor de infrastructură în timpul fazei de pregătire; Măsurarea realizării Indicatorilor Cheie de Performanţă (KPI) definiți; Monitorizarea performanței de implementare a STI, pe baza sistemelor de măsurare definite și a Indicatorilor Cheie de Performanţă stabiliți; Raportarea la MTI cu privire la implementarea politicii

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
tendințele pieței și nevoile viitoare. Aceste părți interesate includ, dar nu se limitează la: Inspectoratul General al Poliţiei Române (I.G.P.R.) – Direcția Rutieră; Agenția Spațială Română; Furnizorii STI; Asociații profesionale implicate în domeniul STI (de exemplu: ITS Romania, ARSC, Asociația Pro Infrastructură etc.) Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM); Altele. Părțile interesate cu privire la operarea STI Acest grup are rol în asistarea instituțiilor și organismelor de management și monitorizare STI

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
Departamentul pentru Situații de Urgență (D.S.U.) Altele. În plus, părțile interesate pot fi incluse în structura de guvernare a programelor STI, de ex. prin implicarea lor în Comitetul de Coordonare a Programelor STI. Implicațiile bugetare și sursele de finanțare Dezvoltarea infrastructurii care susține coridoarele europene de transport rutier este finanțată printr-o combinație de patru surse: (i) fondurile structurale UE (de coeziune/de dezvoltare regională), (ii) bugetul de stat, (iii) Mecanismul de conectare a Europei (CEF) și (iv) PNRR. În plus, este

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
programare 2014-2020, sectorul de transport a beneficiat în cadrul POIM de o alocare totală de 5,302 mld Euro fonduri europene și cofinanţare naţională. Pentru perioada de programare 2021-2027, România a luat decizia de a elabora un program operațional distinct dedicat infrastructurii de transport, cu o alocare financiară în creștere, de peste 8,368 mld Euro din care: 2,042 mld Euro FEDR 5,570 mld Euro FC 4,612 mld Euro BS MTI vizează dezvoltarea și modernizarea rețelei de drumuri, în scopul de a asigura

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
eliminarea disparităților economice și crearea condițiilor pentru dezvoltarea economică. 6 Programul de dezvoltare a rețelei de drumuri este împărțit în două secțiuni principale: Proiecte aflate în prezent în execuție (inclusiv proiecte fazate); Proiecte planificate. MPGT Proiectele planificate pentru rețeaua de infrastructură rutieră au fost identificate în Master Planul General de Transport (MPGT), un document strategic cuprinzător, care justifică includerea acestora în cadrul POIM 2014-2020 și PO Transport 2021-2027 pentru a obține finanțare din fonduri structurale (Fondul de Coeziune și Fondul European

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
Systems); Panouri VMS (Panouri cu mesaje variabile) și sisteme WIM (cântărire dinamică); Servicii de informații multimodale; Servicii de informare asupra rutelor alternative; STI pentru îmbunătățirea procedurilor la punctele de trecere a frontierei, în vederea reducerii întârzierilor. Pe lângă proiectele de infrastructură propuse (autostrăzi, drumuri expres, modernizarea drumurilor naționale, reabilitarea drumurilor naționale), Master Planul prevede, de asemenea un set de măsuri de siguranță ce vizează punctele negre identificate, precum: schimbarea de la 4 benzi la 2 benzi rutiere la intrările în orașe

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
identificate, precum: schimbarea de la 4 benzi la 2 benzi rutiere la intrările în orașe / comune, separatoare mediane din plastic, treceri de pietoni semnalizate, lumini de drum, bariere "New Jersey", pasaje pietonale, benzi dedicate virajelor spre stânga etc. Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost dezvoltat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României, identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020. POIM este orientat spre obiectivele strategice Europa 2020, corelate cu Programul Național de Reforme și Recomandările

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
4 benzi la 2 benzi rutiere la intrările în orașe / comune, separatoare mediane din plastic, treceri de pietoni semnalizate, lumini de drum, bariere "New Jersey", pasaje pietonale, benzi dedicate virajelor spre stânga etc. Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost dezvoltat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României, identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020. POIM este orientat spre obiectivele strategice Europa 2020, corelate cu Programul Național de Reforme și Recomandările Specifice Fiecărei Țări, concentrându-se

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
corelate cu Programul Național de Reforme și Recomandările Specifice Fiecărei Țări, concentrându-se pe o dezvoltare durabilă prin promovarea unei economii eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea energiei verzi și promovarea modurilor de transport ecologice. POIM asigură finanțare pentru: infrastructura de transport, inclusiv proiecte cu componente STI, gestionarea riscurilor, adaptarea la schimbările climatice, eficiență energetică. În cadrul POIM 2014-2020, două Axe Prioritare au fost alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, mai precis: Axa Prioritară 1 (Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
energiei verzi și promovarea modurilor de transport ecologice. POIM asigură finanțare pentru: infrastructura de transport, inclusiv proiecte cu componente STI, gestionarea riscurilor, adaptarea la schimbările climatice, eficiență energetică. În cadrul POIM 2014-2020, două Axe Prioritare au fost alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, mai precis: Axa Prioritară 1 (Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a metroului), și Axa Prioritară 2 (Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal de calitate, durabil și eficient). Pentru aceste Axe Prioritare, au fost alocate fonduri

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
pe rețeaua Centrală TEN-T. La rândul său, în cadrul Axei Prioritare 2, primul obiectiv specific se referă la îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea transportului rutier pe rețeaua Extinsă TEN-T. Pentru ambele obiective, intervențiile care vizează investițiile materiale în dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul rețelei TEN-T va fi însoțită de activități de tip soft, integrate, pentru modernizarea rețelei în vederea asigurării serviciilor de transport de calitate. Ca atare, STI sunt prevazute pentru a fi incluse în toate proiectele care

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
2021. Întreaga investiție aferentă sistemului de taxare și control privind traficul autovehiculelor grele are scopul general de reducere a emisiilor de GHG, fiind vizată implementarea atât la nivel de politică fiscală și legislativă, cât și la nivel de dezvoltare a infrastructurii necesare. Astfel infrastructura menționată are rol de implementare a unui nou sistem electronic de taxare a vehiculelor poluante grele, conform principiului „poluatorul plătește”, care să genereze o diminuare a efectelor poluante, cu impact asupra îmbunătățirii calității vieții și sănătății. Totodată

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
aferentă sistemului de taxare și control privind traficul autovehiculelor grele are scopul general de reducere a emisiilor de GHG, fiind vizată implementarea atât la nivel de politică fiscală și legislativă, cât și la nivel de dezvoltare a infrastructurii necesare. Astfel infrastructura menționată are rol de implementare a unui nou sistem electronic de taxare a vehiculelor poluante grele, conform principiului „poluatorul plătește”, care să genereze o diminuare a efectelor poluante, cu impact asupra îmbunătățirii calității vieții și sănătății. Totodată, se urmărește atingerea

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
agreate la nivel european. În corelare cu această investiție, se vor asigura măsuri ca celelalte moduri de transport, în special cel feroviar, să devină mai competitiv și atractiv, în special în ceea ce privește transportul de marfă. Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.85 mil.Euro, din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil.Euro. Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) 2021-2027 Din anul 2021,este în vigoare REGULAMENTUL (UE) 2021/1153 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 ce stabilește regulile de acordare a sprijinului financiar UE, prioritățile de finanțare și procentele orientative ale cofinanțării de către CE pentru fiecare tip de infrastructură. Acesta include, de asemenea, o listă pre-definită de proiecte (Anexa I), în care vor fi plasate o parte mare din totalul de fonduri alocate. În cadrul CEF, 25,8 miliarde de euro au fost puse la dispoziție din bugetul UE 2021-2027

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
Regulamentul (UE) 2021/1153 Al Parlamentului European Și Al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014. 7 Buget de stat În cazul proiectelor de infrastructură finanțate prin fonduri europene, cofinanțarea trebuie să fie asigurată de la bugetul de stat, cu rate variind de la 85% la 15%, așa cum sunt prezentate în secțiunile de mai sus. În plus, activitățile de întreținere a rețelei naționale de

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
Sprijinirea comerțului transfrontalier și intern, mobilității forței de muncă, al călătoriei inofensive pentru mediu, integrării sociale și dezvoltării regionale. 7 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R1153&qid=1655382058900&from=en BEI sprijină o gamă de proiecte la nivelul întregului sector de transport, cum ar fi construcția, extinderea sau reabilitarea infrastructurii de transport, investiții în căi ferate, rețele feroviare ușoare, sistemele de metrou și de tramvai, promovarea rețelelor pietonale și pentru biciclete, dar, de asemenea, dezvoltarea unor sisteme inteligente de informare și de gestionare a traficului. În 2019, BEI a investit

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
de informare și de gestionare a traficului. În 2019, BEI a investit un total de 10,5 miliarde EUR în 81 de proiecte noi de transport, printr-o gamă largă de produse, care pot fi accesate fie pentru implementarea efectivă a infrastructurii, fie pentru activități de cercetare și dezvoltare. De asemenea, BEI finanțează proiectele care respectă criteriile de aliniere la Acordul de la Paris și care sprijină tranziția verde către un sistem nou de transport durabil, care să fie ecologic, eficient, accesibil

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
legislației în vigoare. În acest sens, au fost analizate principalele acte normative care formează acest cadru juridic și care pot necesita modificări sau actualizări. Tabelul 4. Legislație națională Nr. Legislație națională 1 Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată cu modificările și completările ulterioare 2 Lege nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, cu modificările și completările ulterioare 3 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
Strategia Națională de Transport Intermodal 2020”, adoptată în 2011, își propune STI ca tehnologii-cheie pentru implementarea platformelor multi-modale și a serviciilor pentru transport intermodal de marfă; „Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2022-2030”, elaborată în 2022 prevede crearea unei infrastructuri rutiere mai sigure, de asemenea, prin introducerea pe scară largă și utilizare a STI; Ordonanța Guvernului nr. 7/2012 care transpune Directiva STI (2010 / 40 / UE) în legislația națională. Strategia STI va oferi administratorilor de infrastructură rutieră din România cadrul strategic

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
în 2022 prevede crearea unei infrastructuri rutiere mai sigure, de asemenea, prin introducerea pe scară largă și utilizare a STI; Ordonanța Guvernului nr. 7/2012 care transpune Directiva STI (2010 / 40 / UE) în legislația națională. Strategia STI va oferi administratorilor de infrastructură rutieră din România cadrul strategic și referința pentru implementarea STI pe rețeaua națională de drumuri, sprijinind procesul de planificare a investițiilor în STI în România prin: asigurarea unui cadru strategic de dezvoltare a domeniului STI pe rețeaua națională de drumuri

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]
strategic de dezvoltare a domeniului STI pe rețeaua națională de drumuri urbane și interurbane, recomandări cu privire la sursele de finanțare precum și direcțiile principale de acțiune. Expertiza autorităților de transport din România și a CNAIR în contractarea proiectelor de infrastructură finanțate din fondurilor europene a crescut (Programul Operațional Sectorial de Transport POS-T fiind unul dintre cele mai importante programe și POR pentru componenta urbană). Acest lucru, împreună cu progresele la nivel strategic, în special prin elaborarea Master Planului General de

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/258853]