6,119 matches
-
sau pentru a fi transmise direct către un public căpătând astfel o formă bine definite, interviul devenind gen jurnalistic de sine stătător. Astfel putem reține că interviul rămâne o formă de comunicare interpersonala, în care prin dialogul între reporter și interlocutor se obțin informații pentru a fi transmise publicului. Reporterul are sarcina de a da o formă comunicabila acestor informații prin formularea coerentă a întrebărilor și obținerea unor răspunsuri pe măsură. Interviul în radio capătă alte conotații prin prezența efectivă a
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
un interviu pentru radio deoarece timpul alocat este mult mai limitat decât în presa scrisă, concizia fiind esentiala.In același timp el trebuie să se raporteze în permanență la publicul sau , să intuiască întrebările pe care le-ar pune publicul interlocutorului sau pentru că acesta oricum nu are această posibilitate.Publicul unui radio este mult mai numeros și mai eterogen decât cel al unui ziar. Un post de radio are un public țintă căruia i se adresează dar se știe că acesta
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
este emotive sau dezinvolt).Cunoaterea intervievatului este necesară pentru că fiecare om are anumite particularități și în funcție de acestea reporterul găsește mijloacele cele mai eficiente de abordare pentru a obtine toate informatiile.De multe ori este nevoie ce reporterul să ajungă la interlocutorul cel mai potrivit pentru tema aleasă, folosindu-se de prietenii comuni.El apelează la relațiile sale pentru a-I înlesni întrevederea cu interlocutorul sau-poate fi o personalitate la care se ajunge mai greu. După alegerea intervievatului reporterul poate să treacă
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
de abordare pentru a obtine toate informatiile.De multe ori este nevoie ce reporterul să ajungă la interlocutorul cel mai potrivit pentru tema aleasă, folosindu-se de prietenii comuni.El apelează la relațiile sale pentru a-I înlesni întrevederea cu interlocutorul sau-poate fi o personalitate la care se ajunge mai greu. După alegerea intervievatului reporterul poate să treacă în etapa următoare : pregătirea intrebarilor.Structurarea și ordonarea acestora vor da coerentă și consistentă materialului rezultat. Se face la o dată și un loc
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
introducerea materialului înregistrat în computer pentru montaj.Aceasta operație se numește în limbajul radiofonic ,fonotecare”. Fiind vorba de sunet și anumite tăieturi care sunt făcute mecanic sau digital apare clar că vor fi eliminate bâlbele și repetițiile pe care unii interlocutori le fac în expunerea ideilor sale .O mai mare atenție trebuie manifestată la eliminarea pauzelor care uneori sunt semnificative.Astfel, dacă va trebui să lăsăm la montaj o pauză care poate semnifică o ezitare a intervievatului, nu o vom elimina
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
de zi cu zi a unui reporter nu totdeauna se poate spune că rae mereu timpul necesar și poate să treacă prin toate etapele menționate până acum pentru a realize un interviu.De cele mai multe ori se întâmplă să întâlnească un interlocutor interesant căruia este și păcat s nu-I ia un interviu, fără să mai aibă timp pentru documentare și pregatire.In aceste condiții nu există o abordare standard, dar este bine ca reporterul să-și aleagă unghiul de abordare șiș
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
nu-I ia un interviu, fără să mai aibă timp pentru documentare și pregatire.In aceste condiții nu există o abordare standard, dar este bine ca reporterul să-și aleagă unghiul de abordare șiș a poarte o discuție prealabilă cu interlocutorul sau pentru a schița viitorul interviu.In timpul acestei discuții își notează în agendă întrebările posibile, după care începe înregistrarea interviului urmărind cu atenție spusele intervievatului și agatandu-se de răspunsurile acestuia.Exista însă și riscul că intervievatul să-I
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
fie folosită o intrebare închisă, dar numai pentru a face posibilă legătură cu o altă întrebare pe care reporterul urmează să o pună intervievatului. Întrebările de încălzire sunt puse de obicei de reporter la începutul unui interviu.Acestea pot ajuta interlocutorul să treacă de la starea anterioară, în care avea alte preocupări, în atmosferă interviului sau îl ajută să treacă peste starea de emotivitate create de nouă să postura.Intrebarile pot fi din orice domeniu și nu este necesar să fie introduce
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
din primele momente da materialului și un oarecare dynamism. Întrebările de sprijin cu ajutorul cărora se cer anumite precizări, cum ar fi despre termenii de specialitate sau afirmații care trebuie să fie completate cu elemente suplimentare. Aceste întrebări îl ajută pe interlocutor să fie mai clar pentru a putea fi mai bine înțeles de public. Întrebările de relansare se pun atunci cand interlocutorul divaghează de la subiect. Întrebări de controversă și obiecție apar atunci când unele afirmații ale intervievatului intra în contradicție cu faptele cunoscute
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
fi despre termenii de specialitate sau afirmații care trebuie să fie completate cu elemente suplimentare. Aceste întrebări îl ajută pe interlocutor să fie mai clar pentru a putea fi mai bine înțeles de public. Întrebările de relansare se pun atunci cand interlocutorul divaghează de la subiect. Întrebări de controversă și obiecție apar atunci când unele afirmații ale intervievatului intra în contradicție cu faptele cunoscute de reporter. Întrebările agresive.Exista reporteri care cred că modul incisive, dur, de a formula întrebările este cel mai indicat
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
pentru că există unele întrebări care nu trebuie puse.Dintre acestea putem menționa următoarele: Întrebări care dovedesc lipsa documentarii.Sunt numeroase cazurile când reporterul pune o întrebare făcându-se că nu știe răspunsul, cu toate că în documentarea făcută sau discuția preliminară cu interlocutorul a aflat răspunsul. Dacă intervievatul știe că este și puțin regizat totul, publicul nu stie și îl percepe pe reporter ca fiind nepregătiți sufficient pentru interviu. Întrebări generale, vagi.Un interviu în care reporterul formulează întrebări cu care se pierde
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
pierde în generalități poate fi considerat că un material ratat.Intrebarile trebuie să fie concrete, urmarindu-se obținerea de elemente inedited; Întrebări la care se sugerează raspunsul.Acestea pot să conțină prin formularea lor defectuoasă chiar răspunsul convenabil dat de interlocutor, astfel încât nu se justifică. Nu trebuie puse mai multe întrebări intr-una.In aceste situații există riscul ca interlocutorul să răspundă conștient numai la întrebarea care are răspunsul convenabil pentru el, sau fără intenție să uite cealaltă întrebare. Întrebarea trebuie
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
elemente inedited; Întrebări la care se sugerează raspunsul.Acestea pot să conțină prin formularea lor defectuoasă chiar răspunsul convenabil dat de interlocutor, astfel încât nu se justifică. Nu trebuie puse mai multe întrebări intr-una.In aceste situații există riscul ca interlocutorul să răspundă conștient numai la întrebarea care are răspunsul convenabil pentru el, sau fără intenție să uite cealaltă întrebare. Întrebarea trebuie să aibă o formă jurnalistică, în sensul că nu seamănă cu întrebarea pusă de un anchetator, dar să nu
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
este uneori o mică sceneta în care actorii sunt cei doi care discută și interesul că această discuție să fie urmărită cu atenție este al amandurora. Ca argument în susținerea acestei afirmații ar fi reacția pe care o au unii interlocutori dup ace au terminat inregistrarea.Acestia apelează la reporter ,să mai vadă el ce scoate pe ici pe colo” pentru că materialul să iasă bine.Desigur că cel care manifestacel mai mare interes pentru că interviul să iasă bine este reporterul. Desigur
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
pe ici pe colo” pentru că materialul să iasă bine.Desigur că cel care manifestacel mai mare interes pentru că interviul să iasă bine este reporterul. Desigur că reporterlu își concepe înainte de realizarea unui interviu o schemă de desfășurare a discuției cu interlocutorul prin redactarea și ordonarea întrebărilor ce urmeaza sa le pună, dar trebuie să urmărească cu atenție ce spune interlocutorul șiș a se agațe în permanență de raspusurile lui. Trebuie să spunem că structurarea întrebărilor înainte de realizarea interviului este necesară, dar
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
să iasă bine este reporterul. Desigur că reporterlu își concepe înainte de realizarea unui interviu o schemă de desfășurare a discuției cu interlocutorul prin redactarea și ordonarea întrebărilor ce urmeaza sa le pună, dar trebuie să urmărească cu atenție ce spune interlocutorul șiș a se agațe în permanență de raspusurile lui. Trebuie să spunem că structurarea întrebărilor înainte de realizarea interviului este necesară, dar de multe ori se întâmplă că o parte din întrebări să nu mai poată fi folosite pentru că intervievatul a
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
este o specie de particulă cu funcția principală de a indica atitudinea afectivă, volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a organiza interacțiunea interlocutorilor (funcție pragmatică). În unele limbi, precum rusa, daneza, germana și olandeza, particulele modale ocupă un loc important în comunicarea orală. Alte limbi, bunăoară franceza, sunt mai sărace în asemenea elemente. Nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, particulele
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
Inelare" prin dorința de a rezolva aceste probleme tehnice. Elementul central al acțiunii îl reprezintă instabilitatea Lumii Inelare. "Ultimul", fost conducător al Păpușarilor, îi răpește pe omul Louis Wu (care a devenit un cablat) și kzin-ul Chmeee (cunoscut anterior ca "Interlocutorul Animalelor"), care făcuseră parte din expediția pe Lumea Inelară prezentată în primul roman. Ultimul speră să obțină tehnologia Lumii Inelare pentru a redeveni conducător. De-a lungul romanului, Louis și Chmeee explorează Lumea Inelară pentru a afla unde au construit
Inginerii Lumii Inelare () [Corola-website/Science/322538_a_323867]
-
lor. Comunicarea verbală necesită, de asemenea, limbajul corpului pentru a arăta că persoana cu care vorbim ascultă ceea ce vorbim. Aceste semnale pot consta în contactul cu ochii și înclinarea capului pentru a arăta că înțelegem ce a vrut să spună interlocutorul. Alte exemple ar include: căscatul (somnolența) arată lipsă de interes pentru subiectul conversației. Artiștii de pantomimă utilizează aceste tehnici de a comunica spectacole întregi fără a spune niciun cuvânt. Expresiile fizice cum ar fi legănarea mâinii în semn de salut
Limbajul trupului () [Corola-website/Science/328880_a_330209]
-
persoană este neliniștită sau neatentă, chiar și în timp ce se uită la tine direct, s-ar putea indica faptul că atenția este în altă parte. De asemenea, există trei zone standard care poziționează o persoană în funcție de stările contactului vizual: Neîncrederea în interlocutor este adesea indicată de evitarea privirii, sau prin atingerea cu privirea a urechilor sau a bărbiei. Atunci când o persoană nu este convinsă de ceea ce spune cineva este, atenția sa este invariabilă, iar ochii privesc la o distanță mai mare. Plictiseala
Limbajul trupului () [Corola-website/Science/328880_a_330209]
-
care a început s-o învârtească deasupra capului și l-a amenințat pe Melas că va fi dus în altă parte decât i s-a spus la început. Latimer a ridicat geamurile trăsurii, iar acestea erau acoperite de hârtie pentru ca interlocutorul său să nu poată vedea unde era dus. Surprins și speriat de această întorsătură de situație, interpretul nu a putut opune nicio rezistență. Sosit la destinație după aproape două ore de mers, Melas a fost împins într-o casă, unde
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
contrar. Profitând de faptul că cei doi răufăcători nu înțelegeau niciun cuvânt în limba greacă, interpretul a început să adauge pe lângă întrebările celor doi oameni și propriile sale întrebări, pentru a afla identitatea omului cu fața bandajată și povestea sa. Interlocutorul său i-a explicat că se numea Paul Kratides și venise de la Atena cu trei săptămâni înainte, dar a fost sechestrat împotriva voinței sale în acea casă și lăsat înfometat. Explicațiile sale au fost stopate brusc de apariția unei femei
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
unei broșuri religioase, de exemplu) b) sfat sau ordin în urma căruia va rezulta fie cîștig material, fie cîștig moral (etic, religios, social) pentru primitorul sfatului. Partea a doua exprimă sau subînțelege o generalitate care se presupune a fi înțeleasă de interlocutor. Argumentul nu e niciodată o demonstrație, sau dovadă, și nu e niciodată complet. 1 Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă altfel vă amendează. 2. Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă viteza ridicată e periculoasă. Primul argument e economic (a plăti amende e
Teoria argumentării () [Corola-website/Science/323291_a_324620]
-
pe moarte, Holmes îi cere lui Smith să-i dea un pahar de apă și să mărească lumina lămpii cu gaz. El îi cere apoi un chibrit și o țigară, dar de data aceasta cu o voce normală, spre stupefacția interlocutorului său și a doctorului Watson care rămâne ascuns. Inspectorul Morton intră atunci în cameră: mărirea flacării de la lampa cu gaz era semnalul convenit de Holmes cu inspectorul pentru ca acesta din urmă să intre în cameră. Morton îl arestrează imediat pe
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
planeta este vizitată de un tânăr telepat. Încântați de capacitatea lui, exilații încep să se lupte pentru a stabili cine va petrece mai mult timp cu vizitatorul, bucurându-se de paradisul iluzoriu pe care acesta îl poate forma în mintea interlocutorului. Tânărul este ucis în timpul încăierării, iar evadarea pe care o promitea este pierdută pentru totdeauna. Un marțian se lasă cu greu convins să se alăture armatei în scopul invadării Pământului. Sosind la destinație, armata marțiană găsește un loc pașnic, ai
Omul ilustrat () [Corola-website/Science/326833_a_328162]