6,186 matches
-
aceștia. Întrebat ce părere are despre acordarea de drepturi cetățenești evreilor din Franța și Italia, Iorga a răspuns: Atunci cînd vor arăta aceeași dragoste față de poporul nostru ca și cea manifestată de evreii din Franța față de poporul francez și cel italian, vor obține drepturi cetățenești". El considera că evreii din România "cer totul și nu dau nimic în schimb", deși își dădea seama că situația aceasta era și din vina românilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: "Ei nu sînt doar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vor obține drepturi cetățenești". El considera că evreii din România "cer totul și nu dau nimic în schimb", deși își dădea seama că situația aceasta era și din vina românilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: "Ei nu sînt doar italieni de confesiune mozaică; ei nu cunosc nici o altă limbă, nici alte tradiții, nici alte veșminte decît cele italienești și nu au avut în trecut și nu au nici în prezent relații cu dușmanii Italiei"35. Nu poți să nu sesizezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al intrării ei în război. Mai multe variante de granițe au fost prezentate delegației române la Versailles. Cea franceză și cea engleză erau cele mai favorabile revendicărilor românilor, granițele propuse de americani erau mai puțin favorabile, iar demarcația propusă de italieni era cea mai defavorabilă 22. Dar, toate granițele trasate de toate Marile Puteri prevedeau ca întreaga Transilvanie (inclusiv Clujul și zona secuiască) să aparțină României. Diferendele care s-au ivit se refereau la cît de mult urma să se întindă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Corradini, înțelegem de ce Mussolini era încîntat de el. Corradini trebuie să fi fost de mare ajutor în mascarea goliciunii ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste în ideile lui Corradini: Să trăiești sub semnul primejdiei. Dacă o sută de italieni ar fi gata să moară pentru Italia, acest lucru i-ar da o nouă viață Italiei". Plus permanenta ridiculizare și disprețul lui față de sfințenia vieții omenești! Iorga detesta ideile lui Corradini. Iată ce scria el exact cu o săptămînă înainte de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un fel de "balcon la Marea Venețiană" (Marea Adriatică). Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga față de Italia, el a recunoscut întotdeauna că țărmul de est al Adriaticii este locuit de slavi și albanezi, care erau deosebit de nemulțumiți de pretențiile italienilor. A oferit în cartea sa cîteva mostre elocvente ale "zigzagurilor", naivității și visurilor sale. Îi sfătuia pe albanezi ca, "dată fiind lipsa populației, să se inspire din vitalitatea aromânilor vecini cu ei" și "să opteze pentru protectoratul Italiei", care nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Statele Unite și spera într-o aliniere a Italiei în lupta împotriva Germaniei naziste. Aceasta era și poziția cîtorva oameni de stat occidentali. În încercarea de făurire a unei alianțe cu Italia nu trebuie să uităm să ținem seama de slăbiciunea italienilor și de faptul că nu ofereau garanții. Pe vremea lui Mussolini, paradele fasciste prezentau Italia ca fiind un fel de supraputere. Mussolini făcea mare zarvă pe scena internațională. El era un "teatru plutitor" (ceea ce francezii numesc "vedetă"), cu șaradele, atitudinile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezolva problema Spaniei. Mussolini declanșase între timp un război de jefuire și cucerire a Etiopiei. Ar fi interesant să urmărim evoluția poziției lui Iorga naționalistul și anticolonialistul, care adoptase la început o atitudine politicoasă, dar lipsită de echivoc împotriva ambițiilor italienilor. Așa cum explica el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regreta fiecare picătură de sînge vărsată zadarnic în Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. După invazia italiană, atunci cînd Ungaria s-a aliniat poziției Italiei, Iorga a făcut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era principalul orator, iar dscursurile lui începeau întotdeauna cu "Trăiască Italia!" Nici un gînd acordat autodeterminării etiopienilor, dar o mulțime de vorbărie despre "misiunea civilizatoare" a Italiei și despre "barbarismul etiopienilor", în schimb. Iorga omitea să menționeze metodele de luptă ale italienilor, folosirea gazelor toxice și faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresată tatălui său, în care descria bombardarea etiopienilor lipsiți de apărare: "pe care bombele mele îi deschideau ca pe niște flori". Iorga a luat atitudine chiar și împotriva Franței și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
propriul lor stat. Instinctul lor de supraviețuire a devenit un veritabil instinct etnic, cultural și organic, ceva ce a căpătat ulterior numele de instinct național spontan. Și-au păstrat limba maternă (cea mai pregnantă expresie a oricărei culturi naționale). Mulți italieni și alți călători din Evul Mediu (așa cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se agățau românii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul că mulți țărani români analfabeți își botezau fiii cu nume
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iluziile legate de Wilson sau Beneš, de Liga Națiunilor sau de Titulescu trebuiau să dispară. Singura care conta era forța. Ungaria a cerut protectoratul asupra Ruteniei, ca și cum aceasta ar fi fost Siria sau Palestina 86. A urmat ocuparea Albaniei de către italieni. Iorga era foarte neliniștit, poate pentru că Mussolini își dezvăluise adevărata față chiar și pentru Iorga. Mai era și profunda simpatie a lui Iorga față de Albania și față de regele Zog, plus faptul că nu-i plăcea imaginea unei națiuni mici călcată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dus la Dictatul de la Viena. Românii nutreau iluzia că vor face "concesii minore". Iorga a propus un schimb de populații "de-a lungul granițelor viitoare". Delegației române i s-a arătat însă o hartă alcătuită de naziști și de fasciștii italieni în care Transilvania era tăiată în jumătate. Manoilescu, ministrul de Externe, a leșinat la vederea hărții. Ungaria primea 43.000 de kilometri pătrați cu o populație de 2.500.000 de locuitori. Majoritatea erau români, pentru că numeroși evrei fuseseră cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga îi atrăgea atenția lui Mussolini că o serie de călători italieni remarcaseră încă din Evul Mediu tenacitatea cu care se cramponau românii de limbă. Nicolae Iorga, Former Prime Minister of Romania to this Excellency Benito Mussolini, Head of the Italian Government, București, 1937 164 O rugăminte, "Epoca", 12 martie 1906 165 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p.132 166 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 32,1906, Documentele 59 și 63 167 Volumele 37, 38, 39
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Réponse aux conférences données a Cambridge par la Comte Bethlen, București, 1933 și Seconde réponse au Comte Bethlen, București, 1933 193 "Neamul românesc", 25 februarie 1934 194 Nicholas, Iorga, Former Prime Minister of Romania, to Benito Mussolini, Head of the Italian Government, București, 1937 195 Iorga s-a referit la aceasta, remarcînd că ungurii își imaginau bazinul carpatic ca pe "niște Cîmpii Elizee izolate", adăugînd că geografia nu trebuie să constituie un obstacol în calea autodeterminării naționale 196 Iorga, Lupta, științifică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
partizani Împotriva colaboraționiștilor și așa mai departe. După 1989 - prin depășirea unor vechi inhibiții -, s-a dovedit că este posibil să recunoști (cu riscul de a Întâmpina rezistență și negări virulente) prețul moral plătit pentru renașterea Europei. Polonezii, francezii, elvețienii, italienii, românii și alții sunt acum mult mai În măsură să știe - dacă doresc să știe - ce s-a Întâmplat cu adevărat În țara lor cu doar câteva decenii În urmă. Chiar și germanii Își revăd istoria primită de-a gata
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
olandezii (care pierduseră 219.000 de hectare inundate de nemți și rămăseseră În 1945 doar cu 40% dintre șoselele, canalele și căile ferate dinainte de război), danezii, norvegienii (care au pierdut 14% din capitalul național În cursul ocupației germane) și chiar italienii - nu Își dădeau seama cât de norocoși erau prin comparație. Adevăratele orori ale războiului avuseseră loc În Est. Naziștii Îi trataseră pe europenii din Vest cu oarecare respect, deși doar ca să-i poată exploata mai bine, iar occidentalii le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau risipiți În toată țara și În teritoriile anexate, formând În 1945 cel mai mare grup de persoane strămutate de naziști. Astfel, migrația economică forțată a fost principala experiență socială pentru mulți civili europeni, inclusiv pentru cei 280.000 de italieni mutați cu forța În Germania de foștii lor aliați, după ce Italia a capitulat În fața Aliaților, În septembrie 1943. Majoritatea lucrătorilor străini din Germania au fost aduși Împotriva voinței lor - dar nu toți. Unii dintre cei prinși În vârtejul eșecului german
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se Întâmpla În 1945 era un exercițiu fără precedent de epurare etnică și transfer de populație, care dura de aproape un an. Parțial, era rezultatul unei separări etnice „voluntare”: evreii părăseau Polonia, unde erau nedoriți și chiar În primejdie, iar italienii preferau să plece din peninsula Istria decât să trăiască sub regimul iugoslav. Numeroase minorități etnice care colaboraseră cu forțele de ocupație (italienii În Iugoslavia, ungurii din nordul Transilvaniei, aflată sub stăpânire maghiară În timpul războiului și restituită apoi României, ucrainenii În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Parțial, era rezultatul unei separări etnice „voluntare”: evreii părăseau Polonia, unde erau nedoriți și chiar În primejdie, iar italienii preferau să plece din peninsula Istria decât să trăiască sub regimul iugoslav. Numeroase minorități etnice care colaboraseră cu forțele de ocupație (italienii În Iugoslavia, ungurii din nordul Transilvaniei, aflată sub stăpânire maghiară În timpul războiului și restituită apoi României, ucrainenii În vestul Uniunii Soivetice etc.) au fugit odată cu armata germană În retragere, pentru a scăpa de represalii din partea majorității locale sau a Armatei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
maghiare din Slovacia, la nord de Dunăre, pe un număr egal de slovaci din Ungaria. Alte transferuri de acest gen s-au realizat Între Polonia și Lituania și Între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică; În locul celor 600.000 de germani și italieni plecați din nordul Iugoslaviei au fost mutați 400.000 de oameni din sud. Ca peste tot, indivizii În chestiune nu au fost consultați. Dar cel mai mare grup afectat au fost germanii. Germanii din estul Europei ar fi fugit probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era acum aproape exclusiv cehă și slovacă: din cei 55.000 de evrei cehoslovaci care au supraviețuit războiului, numai 16.000 se mai aflau acolo În 1950. Diasporele tradiționale din Europa - grecii și turcii din sudul Balcanilor și din jurul Mării Negre, italienii din Dalmația, ungurii din Transilvania și din nordul Balcanilor, polonezii din Volhinia (Ucraina), Lituania și Bucovina, germanii de la Marea Baltică la Marea Neagră și de la Rin la Volga, evreii de pretutindeni - s-au Împuținat și au dispărut. Se născuse o Europă nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
refugiați germani. Pe naționalități, cel mai numeros grup provenea din Uniunea Sovietică - foștii prizonieri din lagăre și tabere de muncă silnică. Urmau 2 milioane de francezi (prizonieri de război, muncitori și deportați), 1,6 milioane de polonezi, 700.000 de italieni, 350.000 de cehi, peste 300.000 de olandezi, 300.000 de belgieni și mulți alții. Alimentele furnizate de UNRRA au salvat vieți mai ales În Iugoslavia: fără contribuția agenției, numărul deceselor În perioada 1945-1947 ar fi fost mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de muncă forțată); lor le-au urmat persoanele strămutate din Italia și, În cele din urmă, cetățenii statelor foste inamice. Germanii au fost lăsați pe loc, urmând să fie asimilați de comunitățile locale. Întoarcerea cetățenilor francezi, belgieni, olandezi, britanici sau italieni În țările lor de origine era relativ necomplicată, singurele impedimente fiind de ordin logistic: trebuia să se stabilească cine și unde are dreptul să meargă și să se găsească suficiente trenuri pentru a-i duce pe oameni acolo. La o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
meargă și să se găsească suficiente trenuri pentru a-i duce pe oameni acolo. La o lună de la capitularea Germaniei, din cei 1,2 milioane de francezi aflați acolo În mai 1945, numai 40.550 nu ajunseseră Încă În Franța. Italienii au trebuit să aștepte mai mult, ca foști inamici și pentru că guvernul italian nu avea un plan concret de repatriere a propriilor cetățeni. Dar s-au Întors toți Înainte de 1947. În Est Însă, existau două complicații majore. Unele persoane strămutate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
printr-un război mondial, ci și printr-o serie de războaie civile mai mici. Între 1934 și 1949, Europa a fost scena unei serii nemaivăzute de conflicte sângeroase, În interiorul granițelor statale. În multe cazuri, ocupația străină a germanilor, rușilor sau italienilor care a urmat a facilitat și a legitimat urmărirea obiectivelor politice și a antagonismelor de dinainte de război, cu mijloace noi și violente. Ocupanții nu erau neutri, desigur. În general, ei s-au alăturat unei facțiuni din statul ocupat, luptând Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Aliaților, nordul Italiei (zona ocupată de germani) era sfâșiat Între un regim-marionetă (Republica de la Salò a lui Mussolini) și o rezistență partizană mică, dar temerară, sprijinită de armatele aliate care Înaintau. Dar și aici, ceea ce părea un conflict Între majoritatea italienilor (cu vederi de dreapta) și o bandă izolată de teroriști criminali Înțeleși cu o putere străină a fost, de fapt, un autentic război civil, cu numeroși italieni implicați În ambele tabere Între 1943 și 1945. Fasciștii de la Salò erau, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]