6,343 matches
-
153). Câteodată Își fac apariția motive „machiavelice”: dacă nu rațiunea, atunci religia este cea care trebuie să Îl determine pe om să Își Îndeplinească datoria 2. Frica de un judecător puternic trebuie să Îi pedepsească pe cei neștiutori: așa se legitimează din punct de vedere filozofic interpretarea fulgerelor și cercetarea organelor (Seneca, Naturales quaestiones, 2, 42, 3). Alte mărturii lasă, dimpotrivă, să se Înțeleagă faptul că raportul dintre religie și morală s-a realizat numai pe puncte individuale și a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
departe de a se limita la nivelul unei practici materiale, permitea atingerea celor mai Înalte culmi ale divinului. Interferența profundă Între interese speculative, tensiuni etice și preocupări religioase caracterizează deci În profunzime mișcarea neoplatonică și, exceptând dimensiunea ei ideologică, Îi legitimează implicarea În problematica religioasă. Mari sectoare din acest curent de gândire se dovedesc interesate, din diferite motive, de „disciplina misterului”, fie pe planul metaforei, ca instrument de exprimare a procesului de dobândire a adevărului, articulat În trepte și momente succesive
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cauză. Despre zeii germanici Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja" vom discuta În alt capitol (cf. „Religia germanilor”); și aceștia sunt frați și trebuie menționat că, În cazul lor, asimetria este de ordin sexual: masculin și feminin. Materialul expus până acum legitimează reconstrucția la nivel indo-european a unui cuplu de zei, frați asimetrici, care prezidează funcția a treia, cu trăsăturile esențiale pe care le-am identificat În continuatorii lor istorici. 5. CLASELE SOCIALE ȘI SACERDOȚIUL ÎN LUMEA INDO-EUROPEANĂTC "5. CLASELE SOCIALE ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
antic Ullr; de fapt, din punct de vedere formal, singura alăturare satisfăcătoare este cu letonul velis „spirit (al unui mort)” și lituanianul Vélsxe "Véls", numele unui demon, deși, pe de altă parte, nu există În izvoarele noastre nimic care să legitimeze legarea lui Velesxe "Velesu"ú de lumea spiritelor și a demonilor. Așadar, este mult mai rezonabil să ne limităm la a vedea În Perenú și Velesxe "Velesu"ú un cuplu de zei suverani, unul peste oameni, celălalt peste animale. c
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Solomon ar trebui să fie și ea redimensionată pentru a corespunde realității istorice. Scopul acestui text este să demonstreze că la începutul regatului Israel exista un cult unic recunoscut de toate triburile. Și în acest caz, descrierea trecutului vrea să legitimeze o situație posterioară, aceea introdusă de reforma deuteronomică când, sub domnia regelui Iosia, în anul 622 î.C., cultul s-a centralizat la Ierusalim. Conform legii din Dt 12, sacrificiile puteau fi aduse doar pe altarul templului din Ierusalim. Celelalte
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
serie de războaie civile mai mici. Între 1934 și 1949, Europa a fost scena unei serii nemaivăzute de conflicte sângeroase, În interiorul granițelor statale. În multe cazuri, ocupația străină a germanilor, rușilor sau italienilor care a urmat a facilitat și a legitimat urmărirea obiectivelor politice și a antagonismelor de dinainte de război, cu mijloace noi și violente. Ocupanții nu erau neutri, desigur. În general, ei s-au alăturat unei facțiuni din statul ocupat, luptând Împotriva unui inamic comun. Astfel, o grupare politică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prin care Partidul Comunist a fost declarat o organizație criminală. Teoretic, legea incrimina milioane de foști membri de partid, Însă a avut un impact pur retoric, nefiind urmată de vreo acțiune concretă. Departe de a discredita comunismul și a-i legitima căderea, legea nu a făcut decât să accentueze detașarea sceptică a publicului vizat. La zece ani de la adoptare, sondajele de opinie arătau că unul din cinci alegători cehi era de partea Partidului Comunist (nereformat și perfect legal), ce rămânea, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adoptons le point de vue d'Itamar Even-Zohar, même și nous ne nous situons du côté des " Descriptive Translation Studies ". Selon cet auteur, la littérature comprend " [...] those literary norms and works (i.e., both models and texts) which are accepted aș legitimate by the dominant circles within a culture and whose conspicuous products are preserved by the community to become part of its historical heritage. " (" [...] leș normes et leș œuvres littéraires (par exemple, leș modèles et leș textes) qui șont considérés comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
condiție, cu toate că dispunea de un statut social avantajos -, se bucură de o notorietate din ce în ce mai mare, în ciuda asumării unei insolitări dureroase uneori, dar și a unei condiții excepționale, eroice. Annette Dorgerloh subliniază această diferență în receptarea singularității artistului ca trăsătură eroizantă, legitimând excepționalul experiențelor sale artistice. "Soarta, sau mai bine zis, mitul singuraticului și neînțelesului (artist) a achiziționat treptat o conotație pozitivă în imaginea artistului ca luptător și reformator, care primește o justificare tardivă. [...] El vrea să reprezinte un erou, a cărui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sugestie a profunzimii onirice în care este antrenat artistul, a introvertirii sale? Paciurea manifesta această retractilitate și discreție în fața lumii, puțin comunicativ și retras. Să fie această himeră, atât de diferită de toate celelalte, o încercare ermetică de a se legitima? Constantin Prodan explică himerele paciuriene printr-un fel de psihologie a frustrării, a recluziunii resemnate, lucide, în fața mediocrității contemporanilor: "se închide în sine însuși și dă drumul fanteziei în acea serie de "Himere", animale apocaliptice, în cari sunt poate concepțiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personajelor, un bătrân însoțit de un copil, probabil fiica sa, se detașează de contextul interpretativ al pitorescului melancolic sau idilic, marcând o izolare într-un cadru mai vast al sensibilității notației pe marginea unei scene. Spre deosebire de spațiul urban, spațiul silvan legitimează aici o notă intimistă și o ritualitate îndepărtată, ritualitate care ieșea în evidență la Böcklin, cu Pădurea sacră. Theodor Enescu sesizează o valorizare a formelor și a compoziției, generată de stările interioare: "Este vorba de accentuarea structurii formelor, de construirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și apare și primul catalog. În cazul imperiului Austro-Ungar și mai precis al Vienei, Academia de arte frumoase (Künstlerhaus) și Muzeul Austriac de Artă și Industrie cu Școala de Arte Aplicate, înființată în 1868, constituiau principalele organisme artistice menite să legitimeze orice mișcare în artele plastice. Secesiunea constituie, în parte, un rezultat al neînțelegerii între cercul de artiști mai vârstnici, care exercitau un control sever asupra prezenței publice a unui artist, și tinerii artiști cu vederi novatoare. Secesiunea debutează astfel ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator al clasei țărănești în istoria națională. Proiecte asupra dezvoltării sociale ca suport al identității culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Proiectul poporanist și țărănist al dezvoltării societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordare a tranziției postcomuniste. Și nu este deloc întâmplător că începuturile acestei noi abordări apar tocmai la nivelul instituțiilor internaționale însărcinate cu gestionarea - între altele - a tranziției postcomuniste (Stiglitz, 1999). Era necesară autoritatea unei instituții precum Banca Mondială pentru a legitima o astfel de schimbare de abordare. Este suficient de radicală pentru a o considera o schimbare de paradigmă. În esență, ea constă în înlocuirea paradigmei „îndepărtării de comunism” cu paradigma „binefacerilor capitalismului”, care impune ca măsură a tranziției postcomuniste capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1989, dificultățile inerente, costurile sociale ale reconstrucției, corupția și performanțele economice scăzute, mult mai vizibile prin prisma libertății presei și a circulației persoanelor, au contribuit la menținerea și formarea unor niveluri ridicate de neîncredere în instituțiile statului. Pentru a se legitima, dar și pentru a abate atenția cetățenilor de la problemele societății, regimurile comuniste au ales adesea discursuri cu tentă naționalistă, desconsiderând problemele minorităților sau defavorizând sistematic anumite grupuri etnice. Aceasta a contribuit la dezvoltarea unei culturi a neîncrederii în alte grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Acest fapt s-a răsfrânt direct asupra calității serviciilor medicale de care a beneficiat populația. Percepția personalului medical asupra condițiilor de muncă pe care le oferă sistemul și asupra statutului său social, cumulată cu insatisfacția față de salarizarea de nivel redus, legitimează, în opinia personalului medical, pretinderea unor extra-plăți pentru prestarea actului medical. Aceasta limitează accesul la servicii al populației sărace care percepe, la rândul ei, drept necesară/încetățenită plata suplimentară. Cheltuielile cu sănătatea publică drept procent din PIB au fost doar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
revizuit de comisia ..., din ..., și clasat ... O. Zi Nr. ... III. Prezentarea evreilor la revizuire. 1. Evreii vor fi prezentați la revizuire cu delegați ai Cercurilor Teritoriale respective, călătorind pe C.F.R. în baza foilor de drum și a ordinelor de serviciu, legitimându-se cu livretul militar și buletinul de populație. 2. Prezentarea evreilor inapți la Consiliul Superior Consultativ al Armatei, se va face potrivit ordinelor speciale date de Marele Stat Major, în baza programului întocmit în acest scop de Direcțiunea Superioară Sanitară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din țară, a vorbit "în numele dreptului la unitate națională a României"22. La începerea forumului păcii, România era de fapt și de drept stat național unitar, constituit din teritoriile locuite dintotdeauna de români. Actele fundamentale, cu valoare de lege, care legitimau acest stat, reieșeau din Hotărîrile plebiscitare din martie, noiembrie și decembrie 1918, precum și din convențiile încheiate în august 1916 cu Antanta, pe baza cărora țara participase la războiul unității naționale. Deciziile de Unire erau acte cu caracter plebiscitar, emanate de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost, așadar, un proces de lungă durată și nicidecum o "deșteptare" sub forma unei revelații naționale. Facerea lui homo nationalis, în principatele române cât și aiurea, a presupus un efort susținut și investiții serioase din partea statului-națiune, care pentru a-și legitima ideologia fundațională, a fost nevoit să își populeze societățile pe care le încadra instituțional cu indivizi naționalizați. Identitatea națională este, așadar, produsul unui lung proces evolutiv, întins pe o perioadă ce poate cuprinde mai multe secole. Acest fapt se datorează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construcție a statelor-națiune au inclus, invariabil, în planurile de execuție cultivarea unei mitologii naționale. Cele două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței și cel al originii comune (Brown, 2000). Prezența lor în toate construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins opinia publică autohtonă, care a simțit că independența câștigată pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la revizuirea constituției în contra spiritului românesc. Obținerea independenței de stat a legitimat și prilejuit politic elevarea principatului România la rangul de regat, iar pe Carol la titul de rege (10 mai 1881). Monarhia devenea, astfel, cupola simbolică sub care avea să se desfășoare viața politică românească. În tot acest timp, soarta românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe fondul destrămării tot mai evidente a societății feudale bazată pe ranguri și stări și prefacerea acesteia într-o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formulă unitară a memoriei naționale românești, se califică pentru a fi etichetată drept o "revoluție mnemonică" (Rusu, 2011a). Este revoluția națională a memoriei colective, prin care noul stat unitar național s-a înzestrat cu o fundație istorică menită să îi legitimeze dreptul la existență politică. Chiar dacă multiple continuități se prelungesc din memoriile principatelor în memoria națională (originea predominant latină, teza continuității, spiritualitatea creștin-ortodoxă), transpunerea memoriilor provinciale în cadrul unic al memoriei naționale, la care se adaugă suprastructura monarhică, constituie o deplasare crucială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lupte naționale sterile", care sunt oricum cauze pierdute (Löwy, 1976, p. 86). Cel care a dat o soluție practică unei probleme teoretice aparent ireconciliabile a fost V.I. Lenin, prin a sa doctrină a dreptului la autodeterminare națională al popoarelor. Chiar dacă legitimează ideologic dreptul de separare politică a națiunilor oprimate de statele asupritoare și ordonă chiar declanșarea luptei împotriva asupririi naționale, "țelul socialismului" rămâne "nu numai lichidarea fărîmițării omenirii în state mici și a oricărui separatism al națiunilor, nu numai apropierea între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
enunțate de Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR ținut în noiembrie 1974. Conceptul s-a dovedit a avea un potențial enorm, fiind mulabil pe noua întorsătură ideologică operată dinspre sovietismul internaționalist înspre naționalismul socialist. Pentru a se legitima, regimul național-comunist a recurs la ideologia naționalistă, iar precursoratul românesc pe toate planurile susținut de protocronism a contribuit din plin la betonarea sistemului, compensând lipsurile structurale cu producții mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]