122,821 matches
-
angajat într-o conversație electronică cu iubitul ei prezumtiv, impostor și transoceanic. Pe celelalte laturi ale mesei, stau bărbații: sicraN, ce crâmpoțește nervos pergamentul unde stă înscris Okurina, bătrânul al cărui străbunic dispare printr-o fereastră desenată pe cer deasupra liniei orizontului, tânărul ce a fost îndrăgostit de o fotografie, bărbatul vizitat de îngeri, urmat de cel rătăcit în rezervația cu creaturi fabuloase, în căutarea iubirii imposibile, și domnul însoțit mereu de "El"-ul său recalcitrant și obositor, etern și perpetuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
povestea plină de însuflețire legenda Iormorogului, ca și cum i-ar fi aparținut ei, și nici măcar ea nu mai putea distinge limbile vorbite de vecinii ei. Ies în grădină să-mi limpezesc mințile și privesc intens la soarele ce coboară lent sub linia orizontului. Un cadru fluid și cristalin de lumină, ca un hublou, se concretizează sub ochii mei și-și conturează tot mai clar marginile. El crește în dimensiuni și se apropie lent, obturând tot orizontul. Și prin structura fluidă și luminoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca să nu le fie furate, sorbite, așa cum tocmai pățise ea, da, e drept că aceasta se întâmplase demult! Un gând muzical fremăta în ea ca și cum cineva străin, aflat înlăuntrul ei, începuse un cântec. Un cântec căruia nu-i înțelegea sensul. Linia melodică nu semăna cu a niciuneia cunoscute, auzite, trăite, dansate, repetate, până la obsesie, învățate ca pe o rugăciune încât și mecanizarea, obsesia căutată nu semăna cu muzica din coșul pieptului. Își duse instinctiv mâna la pieptarul rochiei și doctorul îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acesta stâlci ordinea, curbând timpul ca pe o potcoavă, încât ultimii pacienți ajunseră cei dintâi în cabinetul oculistei. Până la miezul nopții, Mioara Alimentară așteptă ca sclerozata doctoriță să își facă pe calculator astrograma zilei pentru a ști exact interferența dintre linia mediană a inimii și elipsa lui Saturn în vederea consultului. Era ora 1433 a celei de-a doua zile și timp de 16 zile trecură prin fața plăpumăresei toate literele și cifrele din alfabetul și numerologia popoarelor lumii. Conjuncția orbitei lui Saturn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
active externe. Doctorul Talancă dispuse aplicarea metodei colorimetrice, determinându-se fotometric culoarea albastră a proteinelor injectate cu reactivul Weichselbaum: NaOH, 10% sodiu și potasiu 45 grame, hidroxid de sodiu, 30 grame, iodura de potasiu, 15 grame, apă distilată, 100 mililitri. Linia melodică era răgușită. Rezultatul: protrombina reziduală în mari cantități pe care femeile de serviciu nu mai pridideau să o care cu roaba pe drum către crematoriu, neuitând să își ascundă câteva kilograme în săculețele de celuloid legate în jurul burților și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
A scris, pe frunze, pe blana câinilor maidanezi, pe ziduri, cu grafitti, numele, strada, orașul, longitudinea, culoarea gardului, ora de vânt, clipele de filosofare ale berzei, poziția Lunii, numărul de pași până la camera ei, înălțimea pragului, mărimea pernelor, gândurile patului, linia monodică a torsului pisicii. Mamele deveniseră siameze, un trup cu două capete, patru mâini, patru picioare, două cozi, una de sirenă, cealaltă de iguană: o reptilă și o mutantă acvatică. Și, ca un făcut, și legumele se uniră pe tarabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care demult Arhimede o cuprinsese în numărul de aur 1,61803, unu fiind indivizibilul, iar celelalte cifre, codul numeric de la poarta Raiului. Mioara Alimentară înghiți și această pagină delicioasă de viață în clipa în care Povestitorul trasă cu creionul electronic liniile portative pentru viitoarea Introducere și rondo capriciosso, în La Major pentru vioară și orchestră de Camille Saint-Saëns, iar la acordul final al focului mistuitoarei simfonii, trenul de Arad cu plecare la ora 23:57 se opri obosit la ora 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
răcoarea solului îi priveau dezinteresați. Cărăbușii roșii conturau drumul deja conturat al pașilor celor ce trecuseră prin piață. Era un drum al naibii de întortocheat. Dar fiecare cărăbuș avea destinat un singur traseu și, precum gândurile care nu se ciocnesc, pauzele de linii aveau trasee clare și abateri calculate, nefiind posibilitatea vreunei coliziuni, oricât de deasă ar fi fost țesătura. Gândacii aveau o temă de făcut. Înregistrau, în complicata lor structură vie, clipele căzute din oameni, așa cum copacii își scutură frunza. Ei erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
altfel, era impulsul-trambulină al acestui perpetuum mobile, care era strigătul, urletul ambiguu, onomatopeea voluminoasă, sufixul voluptuos, silaba născătoare de silabe, sincopele, contrapunctele, alte urlete în andante, allegro sau staccato, urlete cu personalitate de legătură precum diezul într-o partitură, a liniei melodice care crea universul spațial al urletelor, simfonia reverberată în multisimfonism atemporal cu cea a veșniciei prin conștiența valorii ei de creator suprem, al frângerii cuvântului în gunoi-urlet. Urletele onomatopeice ale gunoierilor turbau prin mușcătura lor câinii, oamenii, cerul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Dincolo, figurația, echipele de tehnicieni, actorii din perioada următorilor 30 de ani, de turnare a filmelor românești (toate proaste) sub regia lui Sergiu Nicolaescu. Arhitectura caselor a fost desprinsă din peisaj, așezată pe șenile cu prova în vânt, paralelă cu linia de tramvai, cu direcția moarte. În ambele Oglinzi. Mioara aici, cu beldia de rufe în mână, părea un cavaler medieval cu lancea lui Don Quijote. Dincolo, Mama cu beldia în mână părea un Sancho Panza la turnir. Amândouă cocoțate pe acoperișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de ore, fondurile bănești erau calculate zidărește și strungărește, cu abacul, deși calculatoarele puneau piedică. O împărțire a proprietăților dura cât timpul de dispariție a izotopului radioactiv (10.000 de ani), iar viitorul era calculat să treacă prin Brăila, pe linia de centură... Un târg provincial de la marginea de Est a civilizației. Născuți în văgăunele județului, în satele uitate și de natură și de Capitală, părinții și-au trimis progeniturile la Brăila. Iar la Brăila ce-au făcut? Și-au adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lor în maieu și blugi bufanți, trotuarele din fața blocurilor. Vorbeau tare, pentru că auzul lor era deformat de spațiul zărilor bărăganice, aici educația milenară trebuia impusă prin deschiderea largă a ferestrelor către cunoașterea din spatele cărora izvora o altă cunoaștere, asurzitor, pe linia melodiilor populare cu versuri infantile, repetabile până la vomă din cauza condimentării lor cu parfumul înecăcios al grătarelor și stropite cu vinuri din soiul licențiat la Bruxelles: Metabisulfit, 100 pastile = 1.000 decalitri. Cu capetele uriașe de prea mult creier, mârlanii acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ale deșeurilor radioactive! Orașul-hibrid Brăila era în comă alcoolică din cauza înaltei ocupații, drink-ul lătrând la soare și la Lună. Beția era un câine bine ținut în lesă, dacă se bea în apartamente, în case, în biserici, în autobuze, pe liniile de tramvai, lângă grătare care salivau după clienți, în școli, sub pământ, în canalizări, pe schele, între cuvintele limbii române, copilul nu mai era mic, era little iar slujba devenise job, ce dracu', mai rezonant, mai cosmopolit! Ciumecul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
job, ce dracu', mai rezonant, mai cosmopolit! Ciumecul nu mai ascultă la radioul cu tranzistori, ci la telefonul mobil, marfă care se vindea la kilogram, cu care se și imortaliza pe scuter sau ATV. Pe poze se imprima, desigur, și linia melodică a manelelor. În Dicționarul limbii române, apăruseră noi cuvinte care impuneau limpezimii fonetice, linia melodică a cuvintelor hibridate cu americanisme, întărind astfel cosmopolitismul mârlanului care, obligat de evoluție să aibă circumvoluțiuni, se străduia să le niveleze pentru a patina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ci la telefonul mobil, marfă care se vindea la kilogram, cu care se și imortaliza pe scuter sau ATV. Pe poze se imprima, desigur, și linia melodică a manelelor. În Dicționarul limbii române, apăruseră noi cuvinte care impuneau limpezimii fonetice, linia melodică a cuvintelor hibridate cu americanisme, întărind astfel cosmopolitismul mârlanului care, obligat de evoluție să aibă circumvoluțiuni, se străduia să le niveleze pentru a patina în voie noua limbă... Adevărul era că fiecăruia prea puțin îi păsa de fiecare... Tradițional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ceilalți. Dar de unde știi, mă? Știu și basta. Dar de tine știi? Cargobot ieși adus de umeri pe ușa scundă, atingând cu creștetul firma pe care scria Café-Bar și se îndreptă preocupat de ceva, spre părculeț. Porni ca teleghidat spre linia de tramvai și când, legănat pe valurile șinelor, vagonul se opri, Cargobot se urcă foarte sigur pe el, cu ochii strălucind ciudat. Ăsta-i beat, duhnește de la o poștă! se strădui o gospodină cu patru sacoșe burdușite în mâini, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-se reciproc. Am să mă gândesc, Mioara, și am să supun la vot cu Bau, Ghiborț, Cargobot și Leana. Dar Leana! zise Mioara. Întrebarea i se opri pe buze, pentru că Leana se plimba îmbrăcată hibrid ca în viață, femeiește-bărbătește pe linia ferată, adunând păcatele căzute din trenuri într-o sticlă pe care o dădea pe gât după ce-i făcea plinul. Vie, dar altfel! Leana aștepta răbdătoare să o calce alt tren, apoi altul și altul. Avea ce bea până la sfârșitul morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se poate de repede, pentru că nisipurile mișcătoare puteau înghiți, cât ai zice π, nu numai păsările de fier, ci și păsările cerului, care ciuguleau alături de cei ce lopătau grâul în hambarele avioanelor. Și se făcuse din ordinul Ministrului Naturii o linie specială de tren de la Brăila spre restul lumii și, pentru că nu era de ajuns, s-a mai construit o cale ferată spre Dunăre și încă una spre Siret, un tren trecea prin curtea noastră, un altul pe lângă școală și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
specială de tren de la Brăila spre restul lumii și, pentru că nu era de ajuns, s-a mai construit o cale ferată spre Dunăre și încă una spre Siret, un tren trecea prin curtea noastră, un altul pe lângă școală și o linie chiar pe sub Lună, spre est, dincotro veniseră Edecarii cu Zagna, acum un relief inegal de munți de grâu, părinții noștri făceau cărări de la o casă la alta, spre Dunăre și gară. Președintele țării ordonă înființarea unui Minister al grâului, subordonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-și așteptau rândul cuminți, înșirate unele în spatele celorlalte, tocmai de la izvoare. * * * Î ncerc să mă reclădesc din țesălatul cailor asudați, din nări ies aburi, din carnea tremurândă, lacrimi de sudoare, din copite, neliniștea trepidațiilor, pocnetul genunchilor fragili, tibia de balerină, linia fină a botului alungit după depărtări, adulmecând parfumurile de mânze cu coame zburate a chemări la dragoste, pulpe vânjoase care despică aerul, gâturi încordate, urechi aplecate cu gura spre zare, în urma lor căruța cu trupurile ciopârțite ale copacilor în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
finalitate cauzală. Scrisoare în Fa verde E ram în lumea cea mai de jos, cu timpul dens, fraza scrisă cuprinde gândul care i-a dat naștere, conjuncțiile, prepozițiile, cuvintele corecte și cele greșite, înțelesul alături de subînțeles, semnele șterse cu o linie sau hașurate, parantezele, finalul nesigur, punct sau întrebare, exclamare sau punct și virgulă. O frază scrisă sau vorbită dura zece ani aici și un minut deasupra. Dacă sus ai explica ceva ajutat de gest, ca prelungire sau conturare a cuvântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
n-au fost niciodată agresive în comportamentul lor, cu atât mai mult cu cât se știa că, deși erau un popor numeros, nu avuseseră niciodată idei revolute. S-au ridicat baricade din trunchiuri uscate, anvelope, lăzi de bere, traverse de la linia de cale ferată dezafectată, țevi de irigație, care alegorice rămase nedezmembrate de pe vremea comunismului, calorifere de fontă, televizoare cu lămpi, mese de biliard, stâlpi de telegraf cu consolele întregi, tuburi de ciment de la canalul colector scoase din uz, un carusel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rămas. Și nu o spun numai vestalele. Grâului ori regele bălților, carasul auriu. Se simte în oraș permanent acea neliniște, iar privirile sunt parcă în căutare de sprijin, parcă de aducere aminte a unui fenomen oricând posibil, tras doar pe linia de rezervă: STAREA DE GRÂU! CAPITOLUL II PRÂNZ N u mai aveai loc de atâta trecut pe străzi: cum a venit s-a și instalat cu tot arsenalul de cărucioare, butelii, bidoane pentru gaz lampant, sacoșe de nailon, de camuflaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dar prin ea trecu spectrul bunicului ei, cu Sfântul alături de el. Păreau doi călători zgribuliți în ploaie. Da! spuse Mioara. Dar n-am bani cât să-mi ajungă până la Paris. Bunicul o luă de mână și, levitând câteșitrei, ajunseră la linia ferată care despărțea Cartierul Hipodrom de Cartierul Lacu Dulce. Acolo am stat eu acum 100 de ani, arătă bunicul o casă. Noi, ceferiștii, locuiam lângă gară. O duse pe Mioara pe linia moartă năpădită de iarbă. Iată caleașca ta spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
luă de mână și, levitând câteșitrei, ajunseră la linia ferată care despărțea Cartierul Hipodrom de Cartierul Lacu Dulce. Acolo am stat eu acum 100 de ani, arătă bunicul o casă. Noi, ceferiștii, locuiam lângă gară. O duse pe Mioara pe linia moartă năpădită de iarbă. Iată caleașca ta spre Paris! îi zise el și îi arătă un vagonet răsturnat. Toate proiectoarele de pe scena vieții s-au aprins, luminând transportorul. În clipa aceea, reminiscența copilăriei îi reveni clară: plimbările cu vagonetul până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]