6,058 matches
-
din 1903, are formatul celei anterioare. În nicio ediție de până acum și nici în aceasta, nu avem Scrisoarea I, II, III și IV ci Satira I, II, III și IV. Iar în ediția a noua titlul poemului nu e Luceafărul ci Luceafĕrul. Este prima ediție tipărită în 2.000 de exemplare. A 10-a ediție a poemelor eminesciene apare în anul 1907. Are tot 73 de poeme, plus cele 3 texte ale lui Maiorescu. A fost editată în 2.000
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
Craiova (2013), Avignon Le OFF, cu spectacolul “Amalia respire profondément” de Alină Nelega, montat la Théâtre Leș Déchargeurs, Paris în 2013, Festivalul Demoludy Olsztyn Polonia, Skupi Festival Macedonia 2012 etc. Pentru spectacolul „Pisică verde” de Elise Wilk, montat la Teatrul „Luceafărul” din Iași (2015), Bobi Pricop a fost nominalizat anul acesta la Premiul UNITER pentru Cea mai bună regie. În 2016 a semnat regia a trei producții importante - „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” de Mark Haddon, la
TIGRUL DIN ORAȘUL NOSTRU, premieră la începutul lunii decembrie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105951_a_107243]
-
Cronicar Varii din vară tîrzie * În nr. 32 al revistei LUCEAFĂRUL, în care Marius Tupan își exprimă, sub titlul Chestiunea Călinescu, admirația pentru Florin Călinescu, există și o pagină dedicată lui G. Călinescu, al cărui centenar e serbat, așa cum se cuvine, tot anul. Deosebit de interesante sînt informațiile (unele puțin sau deloc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
le face pentru noua democrație», Enescu a replicat scurt, ritos: «Domnule ministru, eu mă duc la Moscova să fac muzică, să cânt la vioară, să dirijez. Aceasta este misiunea mea și scopul turneului pe care îl fac acolo»”, arată revista „Luceafărul”. Nici intrarea lui George Enescu în Marea Adunare, odată cu alegerile din noiembrie 1946, nu a scăpat ochiului vigilent al detractorilor, în pofida adevărului că marele compozitor nu și-a validat niciodată mandatul și nu a participat la vreo ședință. Atunci când un
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
a acordat trofeul „Șoimul de Aur”, Eugen Doga declara cu sinceritate: „Eu aparțin spațiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei și nu am fost tentat să renunț la ea nici măcar pentru un colț de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul”. La 31 mai 2008 susține primul său concert la Ateneul Român, marcând astfel împlinirea unui vis nutrit de multă vreme. Cu aceeași ocazie, în România îi sunt editate un CD și albumul „În oglinda clipelor”. De atunci, a revenit periodic
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat pe versurile poetului național Mihai Eminescu, eu nu scriam muzica, ci trăiam acea poveste de dragoste, aproape că nu m-am atins de pian, scriam încontinuu, totul venea de la sine: râdeam, plângeam, umblam dintr-un colț al camerei
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
nici picioarele tălpi, iar palmele mele deschise s-au prefăcut în áripi, păsări fără de trup”, din Salonic se aude Maria lui Caraianni, cunoscătoarea limbii române prin rădăcini, tălmăcitoare inspirată și ea de Lucian Blaga. Tălmăcitor peste toate și toți de „Luceafărul”, de „Mirabila sămânță”, de stanțe pillatiene, Dimos Rendis-Ravanis, crescut literar printre noi, luptătorul copil în tragice, sângeroase războaie fraterne, ținea să ne spună de-atunci: „Cu câtă ușurință schimbăm zeii! Ce mânioși strivim sub tălpi icoane vechi! Dărâmăm, înălțăm coloane
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
absolvind Facultatea de arte de la Universitatea “Ovidius” din Constanța și devenind licențiată în interpretare muzicală- operă la Facultatea de arte “George Enescu” din Iași, după ce, cu ani în urmă, făcuse greșeala de a întrerupe studiile la Universitatea de artă “Luceafărul”, unde l-ar fi avut ca profesor pe Ion Cristinoiu. Asta deși mama sa o dorea... soție de preot (al doilea prenume al său este Agapia!), iar tatăl - economistă sau contabilă... Cariera muzicală a Silviei Chifiriuc a fost de la bun
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]