6,183 matches
-
au impus ca provocări majore, trebuie relevate răspunsurile date, soluțiile aflate, metodele de conducere, incidențele practicilor de administrare asupra liantului social, atât din punctul de vedere al filosofiei sociale explicite sau implicite valorizate, cât și din punct de vedere civic. Miza nu este aceea de a construi o sociologie a deciziei publice aplicate dezvoltării urbane 3, ci de a dezvălui practicile conducerii, "cum s-a făcut"4 în fiecare perioadă. Din acest motiv, dacă îi amintim frecvent pe Haussmann și pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de ideologia tehnocratică a planificatorilor și organizatorilor mediului urban. Solicitată formal, participarea locuitorilor era suscitată doar în contextul preocupărilor funcționale de guvernare a unei societăți devenite prea complexă pentru a răspunde doar la comanda centrală, fără a considera cetățenia o miză reală (Partea a doua: "Planificarea urbană, o viziune funcțională a democrației"). Acest recul istoric ne permite să subliniem caracterul nou, nevralgic și necesar al voinței democratice care se exprimă astăzi în concepția guvernării orașului. Începând cu anii 1980, orașele sunt
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
celebrează puterea princiară. Și orașele care în secolul al XVII-lea cunosc înflorirea cea mai mare beneficiază de atribuțiile instanțelor judiciare, fiscale sau militare. Cât despre războaiele religioase, acestea ilustrează clar faptul că orașul era nu numai cadrul, ci și miza luptelor pentru influență. Stăpânirea sa de către protestanți trebuia să asigure triumful Reformei, dominarea sa de către catolici trebuia să furnizeze bastioanele necesare acțiunii de creștinare. Față de această omniprezență a puterii, experiența politică a orașului este rară; ea corespunde acelor momente excepționale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în numele protecției oamenilor de rând împotriva deturnărilor de fonduri făcute de "cei mari"2. La aceste derive se adaugă efectele diminuării numărului întrunirilor generale ale locuitorilor care și așa ajunseseră să reunească doar "șefii familiilor" cetății. Puterea municipală devenea o miză rezervată doar celor aflați în relații cu regele, relații pe care acesta le întreținea în special cu membrii oligarhiilor urbane, care confiscaseră instituțiile municipale în profit propriu. Până la mijlocul secolului al XV-lea, acești burghezi, mai cu seamă elita negustorească
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei conștiințe de clasă a victimelor lucrărilor sale. Între orașul bogat și orașul sărac, între cartierele elegante și cele fără ieșire, fractura amenința sentimentul unicității orașului și, în absența percepției unei solidarități a dezvoltării, amenința construcția spațiului politic și a mizelor comune. Să notăm că muncitorii parizieni traumatizați de haussmanizare au fost printre primii care compătimeau, în cadrul anchetei din 1884, sfârșitul "amestecului claselor", considerat favorabil propășirii lor4. Subliniem, deopotrivă, că și alți contemporani ai lui Haussmann erau îngrijorați de pericolele pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de salubritate era dorința de a "asana" o zonă ocupată de un lumpenproletariat mizerabil. Se spera că, amenajând spațiile verzi și dezinfectând spațiile de locuit ale acestora, se lupta împotriva comunismului muncitorilor"1. În anii 1930, această zonă devenise o miză a urbanismului (construcția locuințelor sociale, a centrului universitar etc.)2. Faptul că muncitorii cărora li se cerea să se întoarcă la periferia Parisului pe timpul haussmanizării nu aveau nici o tragere de inimă să o facă se explică și prin acest atașament
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
efectele dezastruoase ale operațiilor de parcelare întreprinse fără concertare cu primăriile, fără să se țină cont de nevoile de echipare, prezente și viitoare. Ea obliga comunele mai mari de 10 000 de locuitori să elaboreze planuri de amenajare și extindere. Miza era aceea de a-i constrânge pe cei care realizau parcelările să prezinte planuri de racordare a loturilor la drumuri, pentru a putea obține autorizația de a parcela și vinde. Cei care făceau parcelările nu au neglijat să prezinte asemenea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum familia ar fi fost tentată să umple golul produs de decadența orașului și de formele urbane de sociabilitate"3. Acest proces releva o construcție socială a cărei miză principală era aceea de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai era leitmotivul propovăduit de Frédéric Le Play, ci acela al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problemă socială. Există probleme de rezolvat, dificultăți de învins, care variază după loc, climat, obiceiuri, stare sanitară, probleme economice diferite de la țară la țară; ei, bine! aceste probleme trebuie rezolvate una câte una, și nu printr-o formulă unică"56. Miza acestui demers era pentru Gambetta și ai săi dezamorsarea turbulențelor revoluționare și liniștirea proprietarilor afectați de episodul tragic al Comunei. Ea face să existe interes pentru diferitele pericole ale realității sociale (alcoolismul, încăperile insalubre, tuberculoza, exploatarea copiilor etc.), însă fără
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capacitățile de primire ale orașelor, problema dezvoltării urbane va deveni coloana vertebrală a modernizării societății franceze și cheia adaptării sale la imperativele pieței internaționale. Cât despre muncitori, la sfârșitul secolului al XIX-lea ei nu identifică deloc, în problema urbană, mizele fundamentale legate de intrarea societății într-o fază de industrializare intensivă. Va trebui să se aștepte ca dezvoltarea economică să le permită și acestora să se definească în raport cu consumul, nu numai în raport cu munca, pentru a vedea apărând mișcări sociale urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de locuințe? Este o utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte operaționale de urbanism, integrarea datelor urbane în amenajarea teritoriului, visuri ale unei noi urbanități; întâlnirea acestor nivele de intenție și de intervenție are o poveste alambicată din care se poate desprinde cum
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Corbusier. Pentru că întruchipa accesul la bunăstare, habitatul standard era făcut să stimuleze adeziunea ocupanților la normele și valorile societății industriale și, prin urmare, la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie la îndemâna gospodinei; dar miza nu era numai aceea de a ajuta femeia să-și facă locuința cât mai plăcută cu putință pentru a-și mulțumi soțul muncitor, ci de a-i permite și ei să împace activitățile domestice cu slujba, fiindcă industria ducea lipsă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
misiunii de modernizare și, mai ales, în numele preocupării de a stăpâni fenomenul urban. În acest context, noțiunea tradițională de "afaceri locale" își pierdea semnificația. Interesul de a lua mai bine în seamă realitățile și problemele unei regiuni a făcut ca mizele să capete o dimensiune națională. Conștientizarea importanței regiunilor are implicații centralizatoare. Ea determina extinderea controlului statului asupra dezvoltării urbane. "A face să se facă" devenea expresia unui dirijism de stat fără complexe, eliberat de învelișul birocratic. Înființarea, în 1966, a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și scapă dezbaterii publice"185. Astfel, dispozițiile juridice, tehnice și financiare luate în materie de amenajare teritorială și planificare urbană au fost insuficiente pentru a face din politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rigiditățile alianței conservatoare dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Popor și cultură" notează Alain Tourraine au contribuit la înlocuirea ideii unei literaturi muncitorești, cu cea a unei culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii dotărilor, animația urbană primește din partea Planului o legitimare care îi deschide accesul la finanțare din partea statului. FONJEP (Fondul de Cooperare al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați ar fi coincis în mod natural cu interesul general pus în evidență de către experți. Într-un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să fie renovate. Rezistența față de proiectul de renovare de la Alma-Gare din Roubaix, susținută în primul rând de Confederația Sindicală a Cadrului de Viață, apoi, începând cu 1974, de Atelierul Popular de Urbanism, avea să facă din amenajarea acestui cartier o miză celebră a luptelor urbane. Acestea nu se mai reduceau la problema amenajării urbane, ci vizau și condițiile de locuire ale muncitorilor imigranți. În diferite cămine insalubre, fără ca aceste lupte să fie coordonate între ele, muncitorii imigranți au început să combată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politica contractuală simboliza sfârșitul proclamat al neîncrederii în stat și în capacitățile bazei, în special cele legate de folosirea fondurilor publice de către colectivitățile locale 292, ea apărea încă din anii 1970 ca o politică de inspirație iacobină ce viza descentralizarea. Miza acestei contrac-tualizări era reforma administrației de stat mai curând prin oportunitatea pe care o oferea protagoniștilor de a se sustrage cadrului normativ al dezvoltării urbane fixat prin documente de amenajare decât prin promovarea descentralizării responsabilităților. Anumiți comentatori nu ezitau să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se dezangajează de gestiunea procedurilor contractuale. Raportul comisiei de dezvoltare a responsabilităților locale (sub președinția lui Olivier Guichard, primarul localității La Baule) poartă numele A trăi împreună (Paris, La Documentation française, 1976, p. 118). Raportul Guichard propune o reflecție asupra mizelor și pericolelor contractualizării acțiunii publice. În multe privințe, această analiză își păstrează actualitatea. Raportul enunța principalele fundamente ale descentralizării ce avea să vină: • suprimarea tutelei prefectorale în favoarea controlului legalității de către un tribunal administrativ; • descentralizarea competențelor cu scopul de a evita
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și ieftină, un mare număr de consumatori plini de bani și facilități de aprovizionare cu materii prime. Această recompunere economică se petrecea concomitent cu competiția între orașe. Pentru a seduce întreprinderile și populațiile dezirabile, aleșii locali investesc mult în marketing, miza fiind vinderea cât mai profitabilă a teritoriului. Analogia între întreprinderi și orașe trebuie însă limitată. Dacă întreprinderile au concediat adesea masiv pentru a câștiga în competitivitate, populația "supranumerică"309 devine o problemă nevralgică pentru orașe. La proba concurenței, emergența orașului-strateg
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice. Din această perspectivă, pe lângă competențele căpătate prin descentralizare în privința amenajării spațiale, primarii se angajează într-un activism urban devenit un mijloc de influențare a dezvoltării economice a orașului lor. Față de caracterul neadaptat al instrumentelor tradiționale de urbanism în raport cu noile mize ale dezvoltării urbane, primarii integrează și adesea dizolvă planificarea în "proiecte strategice". Firește, experții în urbanism au suspectat descentralizarea că nu ar fi decât o formă deghizată de renunțare la ambiția de a planifica pe termen lung dezvoltarea urbană. Pierre
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului: "Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional fondată, constituie o referință pentru ajustări, decizii cotidiene publice și private"343. Miza este aceea de a construi un proiect consensual, susceptibil de a liniști investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
constituie un remediu la "urbanismul liberal caracterizat, în anii 1980, de reînnoirea cultului pentru obiectul izolat, pentru capodoperă, ca și prin invazia pavilioanelor sau a cutiilor de chibrituri din zonele industriale"345. Pentru MELT și Secretariatul de Stat pentru Locuințe, miza legii SRU era de a decongestiona Codul de Urbanism și de a-l pune în acord cu legile descentralizării. Noile unelte ale planificării încadrează acum "proiectul urban". Schemele coerenței teritoriale (SCOT) înlocuiesc vechile "scheme directoare". Documente strategice de bază pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prioritățile în materie de habitat"380. În această calitate, aleșii consideră habitatul și componența colectivității care îl populează unul din factorii cei mai sensibili la capitolul "atractivitate". În consecință, se consideră îndreptățiți să urmărească evoluția sociodemografică a localității lor. Or, miza nu mai este de a pune la dispoziția întreprinderilor de tip Ford mână de lucru ieftină. Convertirea persoanelor defavorizate în salariați docili, prin intermediul integrării în marile ansambluri HLM, nu mai reprezintă un atu pentru oraș. Întreprinderea postindustrială nu mai are
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]