8,110 matches
-
reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate", și alta corespunzătoare comportamentului colectiv, dezvoltată cu precădere după anii '60. Alte tendințe recente de analiză a modei reflectă achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei consumului, sociologiei corpului și studiilor culturale. Prezentarea cronologică a teoriilor și lucrărilor care se încadrează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoretice și empirice aferente sociologiei consumului, sociologiei corpului și studiilor culturale. Prezentarea cronologică a teoriilor și lucrărilor care se încadrează în aceste direcții, precum și valoarea acestora pentru studiul sociologic al modei constituie structura capitolului de față. 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative În plan teoretic, concepțiile sociologice despre modă se revendică din interesul tematic al începutului de secol XX, corespondent dezbaterii asupra modernității. Ca fenomene, moda și modernitatea sunt corelative, în sensul că ambele ilustrează căutarea și instituirea noului (L.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
precum și valoarea acestora pentru studiul sociologic al modei constituie structura capitolului de față. 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative În plan teoretic, concepțiile sociologice despre modă se revendică din interesul tematic al începutului de secol XX, corespondent dezbaterii asupra modernității. Ca fenomene, moda și modernitatea sunt corelative, în sensul că ambele ilustrează căutarea și instituirea noului (L. Vlăsceanu, 2007, 28), însă în plan semantic, echivalarea acestor noțiuni ar fi o eroare, după cum ne avertizează un analist al conceptelor modernității, criticul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologic al modei constituie structura capitolului de față. 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative În plan teoretic, concepțiile sociologice despre modă se revendică din interesul tematic al începutului de secol XX, corespondent dezbaterii asupra modernității. Ca fenomene, moda și modernitatea sunt corelative, în sensul că ambele ilustrează căutarea și instituirea noului (L. Vlăsceanu, 2007, 28), însă în plan semantic, echivalarea acestor noțiuni ar fi o eroare, după cum ne avertizează un analist al conceptelor modernității, criticul literar Matei Călinescu (1934-2009). Etimologia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asupra modernității. Ca fenomene, moda și modernitatea sunt corelative, în sensul că ambele ilustrează căutarea și instituirea noului (L. Vlăsceanu, 2007, 28), însă în plan semantic, echivalarea acestor noțiuni ar fi o eroare, după cum ne avertizează un analist al conceptelor modernității, criticul literar Matei Călinescu (1934-2009). Etimologia cuvintelor "modă" (care derivă de la modus, manieră) și "modernitate" (modo, acum) indică diferența de sens dintre aceste două noțiuni (M. Călinescu, 1987/2005, 354) (vezi precizări terminologice, secțiunea 1.7). În capitolul de față
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și instituirea noului (L. Vlăsceanu, 2007, 28), însă în plan semantic, echivalarea acestor noțiuni ar fi o eroare, după cum ne avertizează un analist al conceptelor modernității, criticul literar Matei Călinescu (1934-2009). Etimologia cuvintelor "modă" (care derivă de la modus, manieră) și "modernitate" (modo, acum) indică diferența de sens dintre aceste două noțiuni (M. Călinescu, 1987/2005, 354) (vezi precizări terminologice, secțiunea 1.7). În capitolul de față, voi trata moda în corelație cu procesul istoric de modernizare, deoarece un argument invocat pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prezentă atât în procesul creației, cât și în cel al consumului de modă. Din punct de vedere istoric, emergența fenomenului modei a fost declanșată de urbanizarea progresivă începută în epoca industrială (M.-L. Rouquette, 1994/2002, 47). "Marea teamă a modernității emanciparea" (P. Sloterdijk, 2000/2002, 11), care a cuprins diferitele aspecte ale societății începutului de secol XX, a atras interesul unor sociologi clasici precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
47). "Marea teamă a modernității emanciparea" (P. Sloterdijk, 2000/2002, 11), care a cuprins diferitele aspecte ale societății începutului de secol XX, a atras interesul unor sociologi clasici precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
contrare ale vieții: individualizare vs. conformare (G. Simmel, 1911/1998, 51-57). Un alt palier de lectură al eseului vizează tema predilectă a sociologiei, la confluența dintre secolele al XIX-lea și XX. După cum afirmă Georg Simmel (1911/1998, 34), fenomenele modernității au creat premize favorabile manifestării impulsurilor imitative, în societatea timpului său, moda resimțindu-se în cele mai diverse sectoare de activitate: politic, religios, științific, artistic, vestimentar etc. Chiar și socialismul și individualismul au fost chestiuni de modă, precizează autorul. Într-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
activitate: politic, religios, științific, artistic, vestimentar etc. Chiar și socialismul și individualismul au fost chestiuni de modă, precizează autorul. Într-o astfel de ambianță, "moda a devenit mult mai amplă și mai agitată" (G. Simmel, 1911/1998, 53), tocmai pentru că modernitatea pune în scenă o tensiune între masele de jos, mai puțin mobile, cu o evoluție mai înceată, și păturile de sus care se tem de orice formă de mișcare și schimbare apărută la cei dintâi. În această situație, clasa de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a fi consonant cu ceea ce este acceptabil, de a exprima gusturile noi care emană într-o lume în schimbare (idem, 281-282). Herbert Blumer a fost de acord cu ideea modei ca marcă a prestigiului clasei sociale și ca expresie a modernității, din teoria lui Georg Simmel, dar a pus sub semnul întrebării mecanismele imitației. Moda iese din uz nu datorită "cascadei imitației", ci datorită nevoii de a elabora noi mode consonante direcției gustului colectiv. Prin urmare, prestigiul social al elitelor nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
The impact of grooming style in the evaluation of women in management", în M.R. Solomon (ed.), The Psychology of Fashion, Lexington Books, New York, 1985, pp. 321-335. Castiglione, Baldassare, Curteanul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodern, Editura Polirom, Iași, 2005. Chaney, Lillian H. și Martin, Jeanette C., The Essential Guide to Business Etiquette, Praeger, Londra, 2007. Chattaraman, Veena și Rudd, Nancy A., "Preferences for Aesthetic Attributes in Clothing as a Function
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2007. Douty, Helen, "Influence of clothing on persons perception", în Home Economics Journal, 55, 3, 1963, pp. 197-205. Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L., București, 1996. Dungaciu, Sandra, Georg Simmel și sociologia modernității, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Dunlap, Knight, "The development and function of clothing", în Journal of General Psychology, 1, 1928, pp. 64-78. Dunnell, Collin R, "Style and function: A fundamental dichotomy", în American Antiquity, 43, 1970, pp. 192202. Durac, Livia, Semiotica
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Renaștere și până astăzi, traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași, 2007. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Editura Institutul European, Iași, 2007. Voicu, Bogdan, Valorile și sociologia valorilor. http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf., 2009. Wagner
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
astăzi, traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași, 2007. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Editura Institutul European, Iași, 2007. Voicu, Bogdan, Valorile și sociologia valorilor. http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf., 2009. Wagner, Janet, "Aesthetic value
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a ales praful, fiind învăluite în pînză misterioasă a istoriei la care mai ajung din cînd în cînd doar niște specialiști în arheologie. Irlanda a moștenit tradiția culturală celtica îmbogațind-o și transformînd-o într-o manieră decisivă în altceva. Amestec de modernitate și tradiționalism, de spiritualitate deplin asumată și de nepăsare, integrată în structura principala a Europei zilelor noastre, Uniunea Europeană, dar păstrîndu-și toate particularitățile care o deosebesc atît de vecină să mai puternică, Marea Britanie, a cărei limba o vorbește cît și de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Language and Literature in European University Context, Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Limbi și literaturi străine, an 2005-2006, Tomul VIIIIX, p. 456-478. [58] SECRIERU, MIHAELA, Standarde profesionale universitare. încercare de descriere, în volumul Conferinței științifice internaționale „învățământul superior - tendințe spre modernitate”, Chișinău, 28 septembrie 2006., p. 48-65. [59] SECRIERU, MIHAELA, Studiu privind evoluția conceptului de proiectare în Didactica limbii și literaturii române, Analele Universității Ștefan cel Mare, Suceava, tom XII, nr 1, seria A Lingvistică, 2006, pag 59-88. [60] SECRIERU, MIHAELA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și greșeală: limba română de azi, București, Humanitas, 2008, 299 p. [61] GUȚU ROMALO, VALERIA; BRĂESCU, RALUCA; NEDELCU, ISABELA, Gramatica limbii române, București, Editura Academiei Române, 2008, 2 vol. [62] HENDEA, ANCA, Ora de limba română în gimnaziu între tradiție și modernitate, Baia Mare, Editura Universității de Nord, 2008, 150 p. [63] HULPOI, NICOLETA; ARDELEAN, LUMINITA; ION, ALINA, Limba și literatura română: modele de teste pentru teza cu subiect unic clasa a VIII-a, semestrul II, Brașov, Diversitas, 2008, 84 p. [64] IOAN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
non critice a globalizării economice. Sociologul Zygmund Bauman citat de arhitectul Vittorio Gregotti (Gregotti 2006: 54) observă lipsa criticii În abordarea mondializării care este mai degrabă un fenomen care ni se Întâmplă tuturor decât unul controlabil. Același Bauman remarcă lichefierea modernității În postmoderitatea contemporană, În sensul fluidizării constrângerilor spațiale. Scara globală și flexibilitatea extremă a noilor procese economice caracterizează și arhitectura care le formalizează. Spațiul caloc al Înrădăcinării, devine relativ, la fel cum este de relativ și raportat la realitatea virtuală
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
industrială. Densitatea pseudo-nevoilor inventate, pentru a absorbi În consum densitatea producției de masă, indică faptul că acordarea fără excedent a ritmului evoluției tehnologice cu cerințele binelui comun real, ține Într-o mare măsură de un echilibru pierdut al premodernității. În modernitate, tehnologia disociată necesității organice devine un mit autonom și seducător, iar În modernitatea „lichidă― alui Zygmund Bauman se transformă În agentul difuzării seducției arhitectural imagistice, vândută „marelui― public aflat În poziție de forță. Fundamentat pe cele de mai sus, observăm
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
indică faptul că acordarea fără excedent a ritmului evoluției tehnologice cu cerințele binelui comun real, ține Într-o mare măsură de un echilibru pierdut al premodernității. În modernitate, tehnologia disociată necesității organice devine un mit autonom și seducător, iar În modernitatea „lichidă― alui Zygmund Bauman se transformă În agentul difuzării seducției arhitectural imagistice, vândută „marelui― public aflat În poziție de forță. Fundamentat pe cele de mai sus, observăm că implicațiile de-stabilizării contemporane a arhitecturii nu Începe cu imaginea fotografică, ci
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
vom continua intervenția de față, propunând o reflecție asupra mediului de comunicare a arhitecturii, mai precis asupra mizelor fotografierii acesteia, nutrind speranța că anumite rezultate pot a se răsfrânge prin feed-back În chiar procesul de concepție arhitecturală. Am vorbit despre modernitatea fluidă și despre imaginea spectacol ca mediu flexibil, rapid și seducător de transmitere a informației calibrată consumului de masă. Ne vom Îndrepta atenția În continuare, asupra mizelor contracarării critice ale acestor realități fundamental incompatibile arhitecturii. Prin opoziție caracterului spectaculos, identificăm
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
astăzi, trebuie inevitabil să vorbim despre un sistem multimedia care o include și Îi influențează percepția semantică. Fred Ritchin, fotograf și profesor de foto-jurnalism, comentează calitățile lumii contemporane digitalizate, În care rolul fotografiei este radical schimbat față de cel avut În modernitate. Pentru el, modernitatea a Însemnat un determinism al tehnicii analogice asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității fotografului și creațiilor sale, pe când postmodernitatea aduce prin digitalizare „democratizarea― lucrului cu imaginea și volatilizarea controlului exercitat de către persoana fotografului asupra fotografiilor sale. Martha
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
să vorbim despre un sistem multimedia care o include și Îi influențează percepția semantică. Fred Ritchin, fotograf și profesor de foto-jurnalism, comentează calitățile lumii contemporane digitalizate, În care rolul fotografiei este radical schimbat față de cel avut În modernitate. Pentru el, modernitatea a Însemnat un determinism al tehnicii analogice asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității fotografului și creațiilor sale, pe când postmodernitatea aduce prin digitalizare „democratizarea― lucrului cu imaginea și volatilizarea controlului exercitat de către persoana fotografului asupra fotografiilor sale. Martha Rosler, artist și
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
cărțile. Și, fără îndoială, acest sens este cel mai probabil să fi determinat o asemenea solicitare. Contextul a făcut însă ca modalitatea de exprimare a acestei dorințe să aibă un sens mai profund, ce coincide cu o orientare fundamentală a modernității: a face din Om obiectul oricărei cercetări și fundamentul tuturor orientărilor. Situația, discret melodramatică, mi-a orientat atenția asupra raporturilor pe care egoismul justificat al copilului meu le releva ca fiind de fapt ale omului modern, acesta dorind să se
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]