6,223 matches
-
pentru mulți ani responsabilitățile de cercetător și neurolog între laborator și spital. A avut și o practică privată substanțială. A fost influențat să pună bazele revistelor medicale poloneze: "Neurologia Polska" și "Warszawskie Czasopismo Lekarskie". A ajutat la înființarea secției de Neurologie și Psihitarie în cadrul Societății Medicale din Varșovia, a avut studenți renumiți, a fost un organizator excelent. A murit în 1932, în același an cu alți doi neurologi polonezi renumiți: Samuel Goldflam si Joseph Babinski.
Edward Flatau () [Corola-website/Science/302849_a_304178]
-
Psychology" și "Național Research Council (1988; NRC)" au arătat puține date care să susțină teoria despre sistemele reprezentaționale sau despre ideile de bază din NLP astfel interesul cercetătorilor a scăzut. Pentru că numele de Programare neurolingvistica, te duce cu gândul la neurologie, informatică și lingvistică, NLP'ul a fost vândut că și o "știință nouă". Scepticii susțin că este o "teorie sau un mod de tratament psihologic nedemonstrat" și una din multele psedostiintifice (sau "New Age") forme de psihoterapie care au apărut
Programare neuro-lingvistică () [Corola-website/Science/302945_a_304274]
-
în medicină și chirurgie. În perioada, Oscar Sager 1924- 1925 devine medic secundar iar în perioada 1925-1929 este asistent universitar la clinica neurologică de la Spitalul Colentina, sub conducerea lui Gheorghe Marinescu. În anul 1931, Oscar Sager este numit docent în Neurologie, iar în 1933 primește funcția de șef de lucrări la clinica de neurologie de la Colentina. În anul 1937 este primit ca membru corespondent al Societății de Neurologie din Paris; face parte din grupul de fondatori ai Societății de Neurologie din
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
iar în perioada 1925-1929 este asistent universitar la clinica neurologică de la Spitalul Colentina, sub conducerea lui Gheorghe Marinescu. În anul 1931, Oscar Sager este numit docent în Neurologie, iar în 1933 primește funcția de șef de lucrări la clinica de neurologie de la Colentina. În anul 1937 este primit ca membru corespondent al Societății de Neurologie din Paris; face parte din grupul de fondatori ai Societății de Neurologie din România în anul 1939. La recomandația lui G. Marinescu, primește o invitație de
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
conducerea lui Gheorghe Marinescu. În anul 1931, Oscar Sager este numit docent în Neurologie, iar în 1933 primește funcția de șef de lucrări la clinica de neurologie de la Colentina. În anul 1937 este primit ca membru corespondent al Societății de Neurologie din Paris; face parte din grupul de fondatori ai Societății de Neurologie din România în anul 1939. La recomandația lui G. Marinescu, primește o invitație de a colabora cu neurofiziologul J.G. Dusser de Barenne, în laboratorul acestuia din Amsterdam, într-
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
în Neurologie, iar în 1933 primește funcția de șef de lucrări la clinica de neurologie de la Colentina. În anul 1937 este primit ca membru corespondent al Societății de Neurologie din Paris; face parte din grupul de fondatori ai Societății de Neurologie din România în anul 1939. La recomandația lui G. Marinescu, primește o invitație de a colabora cu neurofiziologul J.G. Dusser de Barenne, în laboratorul acestuia din Amsterdam, într-un proiect asupra funcțiunii talamusului, tematică în care Sager publicase deja câteva
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
având gradul de medic căpitan, fiind evreu , este luat in timpul regimului fascist la muncă obligatorie cu statutul de "medic evreu" între anii 1942-1944. După o scurtă activitate ca medic primar neurolog la Spitalul Caritas, devine în 1946 Conferențiar de Neurologie Experimentală la Facultatea de Medicină din București, pentru ca în 1948 să primească funcția de Profesor și șef al Clinicei de Neurologie și Endocrinologie la Facultatea de Medicină nou înființată din Timișoara. După moartea lui N. Ionescu-Sisești în 1955, este chemat
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
între anii 1942-1944. După o scurtă activitate ca medic primar neurolog la Spitalul Caritas, devine în 1946 Conferențiar de Neurologie Experimentală la Facultatea de Medicină din București, pentru ca în 1948 să primească funcția de Profesor și șef al Clinicei de Neurologie și Endocrinologie la Facultatea de Medicină nou înființată din Timișoara. După moartea lui N. Ionescu-Sisești în 1955, este chemat la București ca Profesor și Director al Clinicii de Neurologie de la Colentina, unde își începuse cariera de neurolog. Întâmpinând toate obstacolele
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
1948 să primească funcția de Profesor și șef al Clinicei de Neurologie și Endocrinologie la Facultatea de Medicină nou înființată din Timișoara. După moartea lui N. Ionescu-Sisești în 1955, este chemat la București ca Profesor și Director al Clinicii de Neurologie de la Colentina, unde își începuse cariera de neurolog. Întâmpinând toate obstacolele regimului comunist, în cele din urmă Oscar Sager primește numirea de membru plin al Academiei Române în anul 1963. În anul 1970 este ales ca senator al Academiei Române. Oscar Sager
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
Intervine Primul Război Mondial, este mobilizat și trimis pe front ca medic militar. Demobilizat în 1918, își continuă studiile medicale până în 1922 când obține titlul de Doctor în Medicină cu teza ""Contribuțiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic"". Se orientează către Neurologie la clinica marelui neurolog, Dr. Gheorghe Marinescu. După absolvire devine medic secundar la Spitalul Militar unde, în anii 1922-1926 acumulează vaste cunoștințe de Neurologie și Chirurgie Generală la secția Neurologie condusă de Dr. Dimitrie Noica, respectiv secția Chirurgie condusă de
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
titlul de Doctor în Medicină cu teza ""Contribuțiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic"". Se orientează către Neurologie la clinica marelui neurolog, Dr. Gheorghe Marinescu. După absolvire devine medic secundar la Spitalul Militar unde, în anii 1922-1926 acumulează vaste cunoștințe de Neurologie și Chirurgie Generală la secția Neurologie condusă de Dr. Dimitrie Noica, respectiv secția Chirurgie condusă de Dr. Mihail Butoianu. Frecventează deasemeni Laboratorul Catedrei de Histologie - pe atunci sub conducerea Dr. Ștefan Besnea - și Anatomie patologică București. În 1927 își dă
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
teza ""Contribuțiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic"". Se orientează către Neurologie la clinica marelui neurolog, Dr. Gheorghe Marinescu. După absolvire devine medic secundar la Spitalul Militar unde, în anii 1922-1926 acumulează vaste cunoștințe de Neurologie și Chirurgie Generală la secția Neurologie condusă de Dr. Dimitrie Noica, respectiv secția Chirurgie condusă de Dr. Mihail Butoianu. Frecventează deasemeni Laboratorul Catedrei de Histologie - pe atunci sub conducerea Dr. Ștefan Besnea - și Anatomie patologică București. În 1927 își dă demisia din armată, se căsătorește cu
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
În calitate de Ministru al Sănătății a creat "Institutul de Endocrinologie București". Între anii 1945 - 46 a fost profesor de Neurochirurgie la Facultatea de Medicină din Capitală. Academia Româna îl declară, post-mortem, membru de onoare (1948), iar în anul 1956 Clinica de neurologie a Spitalului primește numele savantului. A condus clinica sa cu metodă și ordine, cu focul pasiunii sale profesionale; avea respect pentru valoarea oamenilor, era mândru și demn. Celor peste 50 de articole de specialitate li se adaugă teza de doctorat
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
Viktor Emil Frankl (n. 26 martie 1905 la Viena — d. 2 septembrie 1997) a fost un psihiatru vienez, părintele logoterapiei, doctor în neurologie și filozofie; Frankl este fondatorul celei de ‘a treia școli vieneze de psihoterapie - Logoterapia’ (după psihanaliza lui Sigmund Freud și psihologia individuală a lui Alfred Adler). Austriac, de origine evreu, supraviețuitor a patru lagăre de concentrare naziste; mama sa provenea
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
ficat. Pe drum, el vomită din nou. Doctorița de la următorul spital (Spitalul Universitar) crede că problema este tot ficatul, până când ia în seamă durerea de cap. Observă că mâna dreaptă este slăbită și îl cheamă pe doctorul Dragoș Popescu, de la neurologie. Acesta îl consultă și în acest punct pacientul deja nu mai vorbește clar, situație care se agravează apoi gradual. Toate reflexele îi sunt slăbite pe partea dreaptă. Este nevoie de o tomografie, însă aparatul este ocupat pentru următoarele trei ore
Moartea domnului Lăzărescu () [Corola-website/Science/303888_a_305217]
-
sus. Religia se explică din perspectiva biologiei și antropologiei prin existența unor baze biologice identificabile ce caracterizează specia sapiens. Din perspectiva biologiei, se pot identifica două mari clase de factori care acționează întru apariția și persistența religiei, anume factorii proximali (neurologia, genetica, endocrinologia) și factorii ultimi (numiți și ""evoluționiști""); aceștia din urmă țin de "natura socială a speciei". Ei sunt ultimul palier explicativ al comportamentului religios. Precum mai este încă cazul cu anumite religii contemporane (islamul, de ex.), în societățile tribale
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
însă de astfel de indivizi, și ei n-ar fi supraviețuit pentru a-și transmite genele. De alfel, marii mistici ai istoriei se demarcă mai degrabă prin refuzul lor de a se reproduce, decât printr-o descendență numeroasă... Lucrările asupra neurologiei ritualului au permis stabilirea faptului că experiența descrisă de credincioși nu reflectă decât un produs al imaginației, ea necorespunzând decât unei stări precise de activare cerebrală. Cercetătorul canadian Michael Persinger a pus la punct chiar o " "mașină de viziuni" ", care
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
moral și profesional complet, de personalitate distinsă, cunoscută în întreaga lume pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operațiile pe măduva spinării și creier, și pentru lucrările sale științifice apărute în Acta chirurgica Belgica, Journal de chirurgie, Neurologia, Psihiatria, Neurologia, Neurochirurgia, Revue Roumaine d' Endocrinologie. Numărul articolelor și comunicărilor prezentate în țară și în străinătate se ridică la aproape 120. Pentru meritele deosebite dovedite încă din anii studenției, Sofia Ionescu a fost răsplătită cu Semnul de Distincție al
Sofia Ionescu-Ogrezeanu () [Corola-website/Science/312462_a_313791]
-
profesional complet, de personalitate distinsă, cunoscută în întreaga lume pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operațiile pe măduva spinării și creier, și pentru lucrările sale științifice apărute în Acta chirurgica Belgica, Journal de chirurgie, Neurologia, Psihiatria, Neurologia, Neurochirurgia, Revue Roumaine d' Endocrinologie. Numărul articolelor și comunicărilor prezentate în țară și în străinătate se ridică la aproape 120. Pentru meritele deosebite dovedite încă din anii studenției, Sofia Ionescu a fost răsplătită cu Semnul de Distincție al Crucii Roșii
Sofia Ionescu-Ogrezeanu () [Corola-website/Science/312462_a_313791]
-
în determinarea manifestărilor morbide au contribuit la recunoașterea afecțiunilor psihice ca boli de sine stătătoare. Întrucât psihiatria folosește datele rezultate din cercetările efectuate în domeniul neuroștiinței, psihologiei, biologiei, biochimiei și farmacologiei, ea poate fi considerată ca disciplină de trecere între neurologie și psihologie. Separarea psihiatriei de alte discipline medicale este în mare măsură arbitrar. Psihoterapeuții tratează în special pacienți cu nevroze și stări anxioase, în departamentele de medicină psihosomatică sunt tratați bolnavi la care traumatisme psihice joacă un rol determinant în
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
și stări anxioase, în departamentele de medicină psihosomatică sunt tratați bolnavi la care traumatisme psihice joacă un rol determinant în apariția unor tulburări somatice, de ex. tulburări în alimentație (bulimie, anorexie nervoasă). Psihosidroamele organice și demențele aparțin în același timp neurologiei cât și psihiatriei, din motive practice bolnavii sunt internați în servicii de psihiatrie când tulburările psihice sunt pe primul plan sau apar brusc. Stagiul în specialitate pentru a deveni medic psihiatru durează în România 4 ani, timp în care se
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
bolnavii sunt internați în servicii de psihiatrie când tulburările psihice sunt pe primul plan sau apar brusc. Stagiul în specialitate pentru a deveni medic psihiatru durează în România 4 ani, timp în care se includ scurte stagii in domenii tangentiale (neurologie, psihologie etc) Psihopatologia are ca obiect descrierea formelor unor stări psihice modificate morbid, respectiv descrierea simptomelor și tablourilor clinice observate la bolnavii mintal, aplicând categoriile de gândire ale psihologiei normale la investigarea și explicarea mecanismelor anomaliilor psihice. În general, boala
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
de medicină a universității din Edinburgh. În 1856 obține "libera practică" și lucrează timp de trei ani ca asistent în spitalul local din York. După primirea titlului de Dotor în Medicină, pleacă în 1859 la Londra, unde începe specializarea în neurologie în serviciul condus de Johnathan Hutchinson. În 1863 devine asistent în ""National Hospital for Nervous Diseases"", unde Brown-Séquard devenise de curând șef de secție. În anul 1864, Jackson primește conducerea unui serviciu. El rămâne fără întrerupere în acest spital până la
John Hughlings Jackson () [Corola-website/Science/309749_a_311078]
-
Neurologia este o ramură specială a medicinii care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central sau periferic. Structurile organice ce țin de domeniul neurologiei sunt - pe de o parte - creierul, măduva spinării (reprezintă sistemul nervos
Neurologie () [Corola-website/Science/310288_a_311617]
-
Neurologia este o ramură specială a medicinii care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central sau periferic. Structurile organice ce țin de domeniul neurologiei sunt - pe de o parte - creierul, măduva spinării (reprezintă sistemul nervos central), structurile înconjurătoare, precum și vasele sanguine care le hrănesc, - pe de altă parte - nervii cranieni, rădăcinile nervoase și ganglionii spinali, nervii periferici, după ieșirea din canalul spinal, inclusiv legăturile
Neurologie () [Corola-website/Science/310288_a_311617]