6,814 matches
-
ale acestei recenzii ne sunt cunoscute prin mărturiile a doi dintre colaboratorii lui Lucian Blaga. Zevedei Barbu (1914-1993) era asistentul său la Universitatea din Cluj și secretar de redacție al revistei Saeculum. Printre cei cărora Blaga le solicită colaborarea la periodicul pe care îl fondase se număra și Grigore Popa (1910-1994), asistent al lui D.D. Roșca. Acesta era un vechi apologet al filozofiei blagiene, dar recent publicatele texte ale lui Nae Ionescu i-au stârnit o vie admirație pentru profesorul dispărut
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și Rimbaud). Pe 26 februarie, Richard Huelsenbeck vine din Berlin și pe 30 martie am cântat Negro music (mereu cu o mare toba, boom, boom, boom-drabatja mo gere drabatja mo boonooo...). Următoarea țintă a artistilor reuniți aici este publicarea unui periodic internațional. Acesta va apărea la Zürich și se va numi 'DADA Dada Dada Dada Dada.'” De obicei mișcările artistice încearcau să distrugă o estetică pentru a o înlocui cu alta.10 Dada însă neagă orice estetică intenționată, neacceptând decât lucruri
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
intelectuală", unul anonim intitulat Holera-morbus și cel de-al doilea Sfaturi cu privire la holeră, aparținând protomedicului Constantin Estiotu, în care se fac cunoscute cauzele bolii, măsurile profilactice necesare, simptomele și tratamentul ei, dezvoltând materialul publicat cu patru ani mai-nainte în periodicul parizian "Journal des débats". În primul din cele două materiale, autorul anonim socotea ca "pricini" ale boalei: "nemistuirile, nădușelile închise în trup, mâncarea proastă, îmbrăcămintea prea ușoară, necurățenia, plăcerile trupești fără măsură". Se aprecia că holera atacă mai mult bărbații
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apă de orez ușoară, cu gumă arabică; în sfârșit, să i se pună clistiruri cu zeamă de tărâțe fierte și să fie menținută curățenia absolută a așternutului și aerisirea permanentă a camerei unde este îngrijit. În ce privește instrucțiile publicate în amintitul periodic de "d. arhimedic" Constantin Estiotis, după ce se recunoaște că holera ce a venit din Industan "s-a preumblat în toată Europa, secerând ticăloasa omenire", îi determină simptomele: vărsătură, urdinare, cârcei nesuferiți la toate mădularele trupului..., care de multe ori sfărâmă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
altă parte, o întreagă literatură medicală de popularizare, răspândită îndeosebi pe calea presei, a încercat să difuzeze în rândurile populației un minimum de cunoștințe asupra simptomatologiei holerei, prevenirii și combaterii sale. Astfel, Gr. Platon, în articolul Holera, din "Icoana lumei", periodic bucureștean, făcea cunoscute "împărtășirile medicale" publicate în "Gazeta mediținală" din St. Petersburg de către profesorul doctor Lihtenstet; acest medic pretindea că ceea ce se înțelege adesea prin "holera asiatică" în Europa nu era de fapt decât "holera sporadică", boală endemică în Europa
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a răspândit în Europa. Autorul recomanda cârmuirii din Moldova să aibă grijă "întîi ca săracul să fie în stare a-și cumpăra ieftin hrană bună"209. De asemenea, în "Curierul romînesc" din București, a fost tipărită, tot în 1847, după periodicul "Organul luminării" din Blaj, traducerea unui articol apărut în ziarul "Times", aparținând chimistului William Harapath din Bristol, intitulat Holera, prin care se cerea stăruitor, în cazul declanșării unei epidemii, dezinfectarea cu clor în stare gazoasă a tuturor obiectelor personale aparținând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
intitulat Holera, prin care se cerea stăruitor, în cazul declanșării unei epidemii, dezinfectarea cu clor în stare gazoasă a tuturor obiectelor personale aparținând celor contaminați și supunerea lor unui tratament termic până la o temperatură de 250-3000 F210. La fel, în periodicul bilingv gălățean "Dunărea. Jurnal științific, literar și comercial - Il Danubio. Giornale di Commercio, Agricoltura e Navigazione" s-a tradus, la începutul anului 1848, un material aparținând medicului francez Verollot, privind Holera Morbus în anii 1845, 1846 și 1847, unde se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Abegg, doctorul "garnizonului miliției" din Galați, a fost înălțat la gradul de colonel, pentru "neobosita sa activitate în timpul năprasnicii epidemii de holeră", cu un salariu de 10 000 lei pe an221. Despre evoluția molimei în Galați - preluîndu-se majoritatea datelor din periodicul "Dunărea" - informează cititorii atât ziarul ieșean "Albina romînească", cât și cel brașovean "Gazeta Transilvaniei", cu descrierea simptomelor bolii și explicarea cauzelor izbucnirii ei; ravagiile holerei și măsurile sanitare adoptate împotriva molimei la Galați sunt redate și în gazeta brașoveană " Foaie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
întîlniți în armata otomană, al căror număr creștea zilnic, datorită noilor veniți din Europa occidentală, au considerat cazurile de holeră ori ca indigestii rebele, ori ca dizenterii "biliare" sau ca holeră "sporadică"; dar cazurile verificate de medicul corespondent al amintitului periodic vienez, atât la Buyuk Kainardji, cât și la Kuciuk Kainardji, lângă Silistra, nu lăsau nici o urmă de îndoială asupra naturii maladiei: holera asiatică. Din fericire, zilele uscate și calde, precum și aprovizionarea abundentă, mai ales cu orez și carne de oaie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
febra tifoidă, rănile de gloanțe și obuze, foametea și frigul. Din amintitele cauze s-au înregistrat 3 000 de victime, alți 8 000 de ostași fiind răniți și bolnavi, din efectivul total de 140 000373. În corespondența publicată pe noiembrie, periodicul vienez atestă însă că starea sanitară s-a mai ameliorat puțin în rândul trupelor otomane, probabil și datorită prezenței medicilor occidentali în tabăra turcă, în decembrie, semnalîndu-se holeră și dizenterie numai în regiunea Calafat 374. Deși nu de mare intensitate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
medicul Maier 376. Alte amănunte asupra situației sanitare a trupelor combatante ruse și turce și a populației românești le aflăm din relatările medicilor austrieci corespondenți ai ziarului "Wiener medizinische Wochenschrift", acreditați pe lângă cele două tabere beligerante. În nr. 1 al periodicului, din 7 februarie 1854, se arăta că permanente convoaie de trupe ruse soseau din Basarabia prin Moldova, vreo 48 000 de soldați fiind repartizați pe linia Galați - Călărași și în Oltenia; deși aprovizionarea era bună, fiind asigurată de mari magazii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o recrudescență însemnată în toamna anului 1854 la București, dimpotrivă, ea atenuîndu-se pe măsura apropierii sezonului rece. Câteva date ne mai sunt furnizate - în mod curios! - de către oficialul ieșean "Gazeta de Moldavia". Astfel, în numărul din 6/18 septembrie al periodicului, se atestă doar că holera continuă să bântuie între trupele turcești de la Colentina, pentru ca în numărul din 9/21 septembrie să se precizeze că, până la 29 august/10 septembrie, în cadrul armatei otomane se înregistraseră 71 de cazuri de holeră. În
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care 459 au fost letale, înregistrîndu-se 1 649 de vindecări și 1 331 de convalescențe. Despre molima ce a bântuit Țara Românească în 1855 s-au publicat unele știri și în numerele 33, 35, 37, 41, 43 și 44 ale periodicului "Wiener memdizinische Wochenschrift", subliniindu-se doar caracterul ei benign și efemer, în Capitală semnalîndu-se cazuri izolate; în schimb, la Brăila și Turnu Severin epidemia a luat totuși o oarecare extindere. S-a afirmat în această revistă că molima a pătruns
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nici intensivă; în multe locuri a și încetat a erăși [bîntui]. Mai domnesc încă scursori și urdinări în Ardeal, însă într-un grad ce nu poate să ne stârnească nici o grijă"443. În sfârșit, la 31 august/12 septembrie, același periodic inserează o ultimă știre despre molimă, atestând că "boala holerei se tot lățește și în țara noastră, mai vârtos în prefectura Clujului și a Dejului, în unele locuri și a Sibiului, însă nicăierea nu arată un caracter furios, nici nu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tentă moralizantă, era la acea dată un emul al extravaganțelor decadentiste; împreună cu „ereticul”, „anteclericalul” Tudor Arghezi (acesta din urmă - fost călugăr la Mănăstirea Cernica, eliminat din monahism pentru legătura cu profesoara de etnie evreiască Constanța Zissu - debutatase ca poet la periodicul Liga ortodoxă al lui Alexandru Macedonski). Primele traduceri din Baudelaire apar în 1870 - în revista junimiștilor (Convorbiri literare, I-IV, 1 martie 1870, p. 51: „Bohemiens en voyage“ și „Don Juan en Enfer“, tălmăcite de Vasile Pogor). Nu este doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Figaro) și România (în revista craioveană Democrația, fără prologul din Le Figaro) a primului manifest futurist al lui Marinetti a făcut obiectul mai multor investigații istorico-literare. Cele mai amănunțite dintre ele aparțin Michaelei Șchiopu („Ecouri și opinii despre futurism în periodicele românești ale vremii“, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 4/1977), lui Adrian Marino („Échos futuristes dans la littérature roumaine“, Synthésis, V, 1978), Geo Șerban („Préludes a l’Avant-garde chez les Roumains“, în Euresis. Cahiers roumains d’études
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fusese trimis anterior pe mai multe adrese din mai multe țări, nu doar europene. Popularizat asiduu în mediile românești de către doamna Smara (Smaranda Gârbea, militantă feministă, scriitoare moralizatoare, industrioasă și femeie de lume, cu relații în înalta societate), promovat în periodice precum Universul literar, Românul și Viitorul, F.T. Marinetti a fost întîmpinat - în ipostază de militant futurist - cu un entuziasm rezervat de către directorul revistei craiovene, avocatul Mihai Drăgănescu, care își asumase promovarea primului manifest futurist („Manifesto di fondazione“) și a revistei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acul și trăznetul, forțe rezumative - pamfletul!”. Același Arghezi este însă „tolerat” la Contimporanul și cu articole pozitive despre... tradiționaliștii Alexandru Vlahuță și George Coșbuc. Fără îndoială, poetul-fanion al revistei rămîne Ion Vinea, „risipitorul” ale cărui versuri - mereu anunțate în varii periodice sub diverse titluri de volume ( La poupeé dans le cercueil, Moartea de cristal ș.a.) - vor fi editate, selectiv, abia în volumul Ora fîntînilor, ieșit de sub tipar cu cîteva ore înaintea morții poetului (iulie 1964). Aproape toate textele au fost, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
operă” net inferioară cantitativ monografiei lui Nicolae Balotă. Contestările radicale au fost însă — după 1965 — destul de rare. Probabil cea mai radicală dintre ele îi aparține lui Alexandru George („O legendă”, în Semne și repere, Cartea Românească, 1971, dar apărută în periodice cu un an înainte). Criticul se declară dintru început de acord cu opinia minimalizantă a lui G. Călinescu („Opera lui Urmuz (...) e o simplă schimonoseală, amestec de joc de cuvinte, de fantezism grotesc și de umor căznit. Efectul de surpriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
introductiv, note și comentarii de Ion Pop, Editura Minerva, București, 1992 Voronca, Ilarie, A doua lumină, Scrieri III. Proze, Editura Minerva, București, 1996 Zamfir, Mihai, Palatul fermecat. Antologia poemului românesc în proză, Editura Minerva, Colecția „Biblioteca pentru Toți”, București, 1984 Periodice (numere speciale, colecții, albume) Absolutio, Iași, nr. 1-9, 1 decembrie 1913 - 15 mai 1914, 1 februarie - 15 mai 1916 Aldebaran. Caietele Ion Vinea, București, nr. 2-4, 1996 Almanach Dada par Richard Huelsenbeck, L’Écart absolu, col. Facsimile, 2005 Anuarul presei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modernismes hongrois des années 1910. Babits ou Kassák?”, în vol. Modernisme en Europe Centrale. Les avant-gardes, sous la direction de Marie Delaperriere, Colection „Aujourd’hui l’Europe”, L’Hartmann, Paris/Montreal, 1999 Șchiopu, Michaela, „Ecouri și opinii despre futurism în periodicele românești ale vremii”, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 4/1977 The History of Dada, gen. ed. Stephen C. Foster, vol. IV: The Dada Orbit: Russia, Georgia, Ukraine, Eastern Europe, and Japan, ed. Gerald Janecek. New York: G.K. Hall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
suplimentare generale, dar și pentru informații specializate despre diferitele subiecte abordate în această carte. Această listă este o bibliografie parțială a principalelor materiale disponibile în limba engleză, care au fost folosite ca surse pentru Tao pentru sănătate, sex și longevitate. Periodicele, cum ar fi ziarele tehnice, rapoartele științifice și articolele din ziare sau reviste nu au fost menționate aici, dar majoritatea sunt citate în text, menționându-se titlul și data. Materialele originale în limba chineză care au fost folosite nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
În restaurante și cafenele pe care le „descoperise“. Tot atunci se Întâmpla să fie la Paris și Henry Harland și luară Împreună o cină plină de bună dispoziție, la care tânărul Își expuse avântat planul de a publica un nou periodic literar de bună calitate, care să fie mai mult o carte decât o revistă - avea chiar să se cheme The Yellow Book -, destinată să provoace și să transforme țeapăna, filistina lume a literelor din Anglia. În ea se vor tipări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
față de maculatură, unde zac uneori cunoștințe ciudate, Filosoful Veșmintelor nu consideră nedemn să-și arunce privirea. Cititorii Își pot da seama de uluirea lui când, pe o asemenea foaie decolorată și răzleață, probabil vreun exemplar aruncat la gunoi al vreunui Periodic englezesc, pe care ei Îl numesc Magazine 2, apare un fel de Dizertație tratând chiar problema Noutăților Mondene! Ea se prezintă singură, Într-adevăr, mai ales din punct de vedere Laic; nu fără asprime, ia atitudine Împotriva unui individ de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și cam tot ce se găsea prin biblioteci despre autor. Cum se spune În manualele didactice: Simmel, viața și opera. Nicăieri nu aflasem vreo referire la Filozofia succesiunii sau la ceva care să facă trimitere la ea - o consemnare În periodice, o conferință cu tema respectivă ori dedicată unei problematici adiacente, nici o adnotare rătăcită printre alte hârtii, care să ateste măcar intenția de a se ocupa de chestiunea moștenirii privită ca o instituție de drept civil sau oricum altfel - categorie economică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]