7,062 matches
-
Am mai spus-o și-alte dăți, Însă dar am s-o mai spun: Viața asta din bucăți Bună-i de făcut săpun. Viața este ruptă-n două: Când îți ninge, când îți plouă, Lumânarea-ncet se stinge, Când îți plouă, când îți ninge.
La o via?? pe sponci by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84173_a_85498]
-
tocuri, Să n-o ude la picioare. Si-a pus după gât poșeta Cea din Occident luată Și-a-ndemnat pe țața Veta Să nu fie supărată. „Ai să ai o casă nouă, Ridicată-n astă vară.” Și când ninge și când plouă, Țața Veta-i tot afară. X „Azi o spun întâia oară: Noi ne tragem din Traian.” Dar n-a spus-o, bunăoară, Că Traian ne-a tras pe sfoară.
La Elena Udrea by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84167_a_85492]
-
Dar, în mod sigur, fiecare așteaptă câte ceva. Căci prima concluzie a acestei piese de Vișniec e aceea că viața este o sală de așteptare. Se desprinde chiar din decorul piesei: câteva scaune dispuse față în față într-o încăpere. Afară plouă. Pe unul din scaune, un bărbat cântă la violoncel. O femeie, să-i spunem „Doamna cu voal“, îl ascultă transpusă. La scurt timp, apare și „Bătrânul cu baston“: e împachetat în nailoane ca să nu îl ude ploaia. Își dă jos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Milcov (pe care oricum l-am putea sorbi dintr-o sorbire), Milcovelul aproape că, în mod normal, nici nu există. Dar să nu anticipez. Eram la Mera, satul copilăriei lui Bris (prietenul meu care a fost la „Noră pentru mama“). Ploua. Stăteam împreună pe prispă, uitându-ne în ploaie. Și vine taică-su să ne cheme să privim Milcovul. N-am înțeles exact în ce constă spectacolul, dar ne-am dus. Mai mulți consăteni au alergat să-și adune animalele priponite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
cum stau acum. Dar atunci, cu fiece zi ce trecea, creștea bucuria în suflet că vine primăvara, soarele, iarba... și florile. Acum trec zile peste zile, ani peste ani, de douăzeci și șapte de ori babele mi-au nins și plouat pe suflet, îmbătrânindu-l... și eu tot mai departe sunt de locurile unde simțeam adevărata primăvară și de vremile în care-mi îmbălsămam tot sufletul cu mirosul de călțunași de la Muche... de mi-au rămas până și acum parfumate amintirile
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
aceste două laturi se regăseau în Bacăul real. Pentru el, suntem de acord, târgul „arhetipal” a fost ceva foarte fluid. Dar sunt și locuri unde nu poate să fie vorba de Bacău. Astfel, el are o poezie care se cheamă Plouă, în care descrie târgul mizerabil, cu glod și coceni, în care plouă peste crâșma murdară. Acela nu e Bacăul, deși era și el plin de dughene... Imaginile acestea se repetă, și nu o dată sau de două ori. E alt loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
acord, târgul „arhetipal” a fost ceva foarte fluid. Dar sunt și locuri unde nu poate să fie vorba de Bacău. Astfel, el are o poezie care se cheamă Plouă, în care descrie târgul mizerabil, cu glod și coceni, în care plouă peste crâșma murdară. Acela nu e Bacăul, deși era și el plin de dughene... Imaginile acestea se repetă, și nu o dată sau de două ori. E alt loc decât Bacăul. În sfârșit, nici nu pot să spun că eu cunosc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
submina din start credibilitatea unei anchete. De ce acum? Pui întrebarea: De ce acum? Și ai ridicat un semn de întrebare. — Exact. Uneori, modul în care se pune problema este absolut superficial. Adică te poți lega de orice. De faptul că azi plouă, că mâine e soare, de faptul că a intrat cineva pe ușa DNA. Vreau să vă spun că în toate acele cazuri a fost vorba de coincidență. Am văzut discuțiile pe presă. Se spunea: Domnule, ăștia de la DNA sunt aproape
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă?!) sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera surpriza, îndoiala etc.; * punctul și virgula marcă a raportului de coordonare la nivelul frazei: "De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniștea; totul i se părea atât de ciudat, încât își
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.// lucrează, creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
au forme pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se asociază fie un subiect nedeterminat: Plouă., fie un subiect exprimat printr-un substantiv-non-persoană: Îmi trebuie asta., fie o propoziție subiectivă: Se cuvenea să procedeze altfel.); * capacitatea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se asociază fie un subiect nedeterminat: Plouă., fie un subiect exprimat printr-un substantiv-non-persoană: Îmi trebuie asta., fie o propoziție subiectivă: Se cuvenea să procedeze altfel.); * capacitatea de a se asocia unui complement direct: verbe tranzitive (simple tranzitive: a comunica, a dori, a spune etc. sau dublu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este marcată de aspectul verbului; * înțeles
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este marcată de aspectul verbului; * înțeles: propoziție principală având înțeles de sine stătător
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este marcată de aspectul verbului; * înțeles: propoziție principală având înțeles de sine stătător (A citit articolul.) vs. propoziție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare de propoziție sau frază, unități precum: adverbe de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei care se constituie în răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să plouă?): da (substitut de propoziție) = "a început ploaia"; da (substitut de frază) = "a început/ să plouă"; interjecția Bravo! poate substitui propoziția "ai răspuns corect" sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei care se constituie în răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să plouă?): da (substitut de propoziție) = "a început ploaia"; da (substitut de frază) = "a început/ să plouă"; interjecția Bravo! poate substitui propoziția "ai răspuns corect" sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și le subsumează pe cele prezentate anterior, constituindu-se dintr-o succesiune logică de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conținutului, relația, în cadrul mesajului, dintre planul comunicării propriu-zise și planul comentariilor (plan incident). La nivelul formei, acest raport sintactic este marcat cu precădere prin izolarea, în context, a elementelor incidente, indiferent de realizarea acestora: cuvinte/ expresii incidente (Mâine, probabil, va ploua.; Mâine, fără doar și poate, va primi răspunsul așteptat.), propoziții principale incidente ( Hai și tu, o rugă băiatul.), propoziții secundare incidente (Mâine, după cum s-a spus la știri, va fi miting.), fraze incidente ( Hai și tu/, o rugă băiatul pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de rouă / Și de câte ori am chef, / Dacă vremea e frumoasă, / Îmi iau casa la plimbare, / Totdeauna sunt acasă..." (George Topârceanu, Melcul) (c) "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul supin; (f) numeral distributiv; (g) pronume relativ; (h) numeral fracționar; (i) pronume interogativ. Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate completive directe: (a) "Știi de ce plouă? De aceea că Pământul e negru. El o roagă pe Ploaie să-l spele. Ploaia coboară din cer, îl spală și Pământul se face verde." (Spiridon Vangheli, Ploaia) (b) " Și totuși, te-am auzit de atâtea ori, zise Slin, spunând
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care a fost deja sau urmează să fie exprimat în aceeași ori într-o altă propoziție sau frază (fenomen pe care alți lingviști îl numesc subînțelegere, distingându-l de elipsă, v. GLR II, p. 398, de exemplu în noaptea a plouat, dimineața iar sau în dialoguri), eventual prin substituirea sa anaforică de către un verb auxiliar, un adverb, un pronume etc.; b) omiterea dintr-o propoziție sau dintr-o frază a oricărui element sintactic (inclusiv a unei secvențe cu rol de propoziție
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]