7,476 matches
-
rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. În acest scop, am analizat cultura politică din România urbană. Această cultură politică este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Ei nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Constatarea noastră, în concordanță cu descoperirile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
factorială (Principal Component Analysis); rotație Varimax cu normalizare Kaiser; KMO = 0,794; N = 2195 Cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Într-adevăr, politica nu-i prea interesează
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
argumente este pe deplin susținut de Putnam. Dacă unii apreciază funcțiile de contrapondere ale societății civile, nu trebuie trecut cu vederea nici argumentul prezentat de Mancur Olson (1999), conform căruia o rețea densă de asociații nu poate constitui decât o povară pentru funcționarea echitabilă a statelor moderne și a piețelor. Oricum, contradicția dintre tipurile de argumente este ușor de sesizat. Contra-argumentul elaborat de Edwards și Foley se sprijină pe trei piloni: în primul rând, adepții primului tip de argumente în favoarea societății
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
guvernul și societatea să răspundă la cererile celor dezavantajați, blocurile sociale putându-se confrunta în controlul statului. Nu trebuie trecut cu vederea argumentul prezentat de Mancur Olson (1999), conform căruia o rețea densă de asociații nu poate constitui decât o povară pentru funcționarea echitabilă a statelor moderne și a piețelor. Dar există și alte dubii privind importanța participării voluntare, anume efectele sale asupra altor variabile semnificative pentru funcționarea democrației. Participarea în asociații voluntare, singura dimensiune unanim acceptată a capitalului social, ar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
datele unei anchete realizată în România la nivel urban. Concluzia este că, contrar așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Într-adevăr, politica nu-i prea interesează
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să moștenesc viața cea veșnică” . Mântuirea este cel mai mare dar, cea mai mare binefacere adusă și dată de Mântuitorul Hristos omului căzut în păcat. Jertfa Domnului Iisus Hristos a adus omului ceea ce acesta aștepta de veacuri: izbăvirea de povara păcatului și posibilitatea de a dobândi viața veșnică. „Pentru că ce-i va folosi omului de va câștiga lumea întreagă, iar sulfetul său îl va pierde. Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său”. Sfânta Evanghelie este plină de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de jos adâncuri, iar rugăciunea trebuia să-l ridice pe cele mai înalte culmi, să-l îndepărteze de păcat și să-l apropie cât mai mult de Dumnezeu. Totodată, el își dă seama că de vreme ce natura omenească este încărcată cu povara păcatului strămoșesc încă din momentul zămislirii, orice ar face, aceasta nu poate scăpa de sub robia păcatului. Numai Dumnezeu e în stare a-l scăpa pe om de sub stăpânirea acestuia. Din această cauză se adresează lui Dumnezeu și numai Lui îi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înnoire s-a socotit pe sine, proorocul David, simțindu-se iertat după pocăința pe care a făcut-o, din nou împăcat cu Dumnezeu, sufletul său se simte cuprins de un fior nou. Din acel moment nu mai era cuprins de povara grea și rușinoasă a păcatului și nu mai avea mustrări de conștiință. Sufletul lui se simte ușurat și liniștit și trăiește fiorul reînnoirii duhovnicești, simțindu-se stăpânit de un dar primit de la Dumnezeu: acela de a lăuda, de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Răspunsul este unul dogmatic și cu înțelesuri foarte adânci. Făpturile raționale se împart în două categorii: ființe necorporale și ființe îmbrăcate în trup. Ființele necorporale sunt îngerii; celelalte ființe raționale suntem noi, oamenii. Cele dintâi sunt ființe spirituale, libere de povara trupului, menite să se afle în cele de sus, făptura lor ușoară evoluând în zonele imateriale, eterice. Celorlalte ființe, adică nouă, în virtutea rudeniei noastre cu pământul din care am fost făcuți, ni s-a dat, cu necesitate, în stăpânire viața
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înțelegere și de lumea mea interioară. Pentru asta am la dispoziție nenumărate limbaje, e adevărat artificiale, pe care nu le întâlnesc nici pe maidan, nici pe străzile cartierului, nici în discotecă, nici la piață. Acolo întâlnesc limbaje naturale care suportă poveri uneori incredibile. Asta însă nar trebui să mă îndepărteze pe mine elevul, de ținta însușirii multiplelor limbaje artificiale. Cu cât acestea sunt mai multe și mai bine însușite, cu atât posibilitățile mele de a-mi alege viitoarea profesie sunt mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că se întoarce acasă, acolo de unde ar fi avut mii de motive să plece. De ce este România remanentă, de ce rămâne un peisaj pitoresc în loc să fie un peisaj integrat în modernitate? Ce șanse are să devină o țară normală, previzibilă, eficientă? Ce poveri din trecut o tot scufundă în imprevizibil și exotic? Dacă citești Confesiunile unui cafegiu cum e Gheorghe Florescu, deduci că această țară este strânsă feroce în ghearele unei caracatițe înspăimântătoare. Fosta securitate ceaușistă nu numai că na fost dizolvată, dar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
civilizației. Scriu cu durere sau cu umor, tăios sau dimpotrivă, cu duioșie. Ceea ce rămâne despre țara lor din scrierilor a lor este asemeni unei chirurgii: se arată tumorile, chisturile, excrescențele, anomaliile tocmai pentru a elibera trupul țării lor de exotica povară a prostiei, a încremenirii, a inadecvării, a trivialității, a nepăsării, a proastei administrări. Ei înțeleg că sunt responsabili pentru viitoarele modelări ce vor să vie. - Intelectualii propagă uneori în mase antimodele. Printre cei care scriu, sunt oameni talentați, excepționali, unii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Cain cel biblic, care a fost răpus de neascultare. Generații întregi se rostogolesc pe structurile aceluiași pattern având însă libertatea de alege. Unii se nasc buni ca urmași nevinovați dar și fără merite ai lui Abel, alții se nasc cu povara unei firi năvalnice și pătimașe pe care au a o struni din greu. 2. ÎNGERUL LUPTĂTOR SAU OMUL KANTIAN - Când senzorialitatea se atrofiază, sentimentul datoriei e în expansiune. Andrew se naște într-o familie de predicatori, în America. Este un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și așa mai departe, nevrând să mă expun riscului unui război, și dorind să nu-mi compromit caracterul mărinimos, nu voi ataca niciodată Turcia, dar îi voi distruge independenta. O voi reduce la vasalitate și îi voi face existenta o povară pentru ea și aceasta printr-un proces care ne este foarte familiar, fiind cel care a fost folosit cu succes împotriva Poloniei. Pericolul este că Anglia și Franța vor încerca împreuna să împiedice aceasta. Voi arăta, de aceea, o preferință
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
duminica Învierii (Dominic >lat. dies dominicus sau dominica) când primește darul tinereții fără bătrânețe (Matei >ebr. matath "dar"). Un personaj-mit care "și-a relevat secretul mitului care-l obsedează, nu mai scapă" de "mitologia care i-a fost ursită". Sub povara numelui-mit, Elefterescu trebuie să-și asume mitologia prințului Siddharta (al cărui nume înseamnă "cel care și-a ajuns scopul"), Bodhisattva ("Ființa menită Trezirii"), "Trezitul" (buddha) pentru a-și cuceri libertatea interioară. Eliade folosește mitonime pe care le recreează: Una (Uni
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
obiect învăluit în lumină. Imaginea este lumina; prin ea "inima vede ca la-nceputuri", "prin cazna lăuntricelor zboruri"60. Ceea ce se vede e însă un insuportabil, transparența care apasă, un văl străveziu a cărui imagine e văzută ca o "diafană povară", "cereasca greutate"61. Deși apăsătoare, greutatea e diafană, căci e a cerului ce umple imaginea inimii 62. Inima e astfel înclinată spre puterea de atracție a înaltului, gravitează pe orbita unui centru de greutate dinafara ei. Dacă "altar al divinului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trecere prin apariția netrecătorului 72. Dacă "mi-e dragostea cer" și pentru "o clipă, inima mi se făcuse cer"73, aceasta în virtutea formei transparente a inimii strălucind în lumina frumosului care îi imprimă suflul, ducând cerul mai departe 74. Diafana povară e acum izbăvire, ritm al suflării și orientare a vederii spre orientul inaparent; ochiul care vede iubind și ceea ce el vede în iubire ard împreună "de-același foc ceresc"75, răsfrânt în inima prin care se vede cerul. În numele iubirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aceasta, se pune în mișcarea posibilului, curge în ochiul care vede. Imaginea exterioară e suspendată, și ea oricum se șterge în dispariția luminii, dar tocmai această suspensie a aparenței arată posibilul însuși al inaparentului: "Azi plini-voi în lacrimi porunca, povara:/ să mori, să te naști, să învii, să învingi./ Îți spui: am ajuns. Și iată, se topește cum ceara/ malul de cum îl atingi". Imaginea aceasta nu ajunge niciodată la împlinirea de sine - la arătarea sa plină, deplină - decât abolindu-se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
văzduh cu sine, fără umbră,/ și, nensoțită, dovedea mai lesne/ decât acum când îmi îngână mâna". Ce dovedește atunci această umbră neînsoțită de lucrul neluminat, mai mult decât acum, când dă contur și dublează ceea ce este? O umbră desprinsă de povara obiectualității realului care nu se afirmă decât pe sine, stă ca dovadă afirmându-și în-sinele și abia astfel este, se dă ca posibil al ființării pure. Aparența sa este aparența unei lumi, dar a lumii care apare și începe, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
2010, p. 41). 1 Ioan Alexandru, Despre natură, în Iubirea de patrie, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 200. Referință pe care o vom reda în continuare prin sigla IP I. 2 Precum rațiunea, natura "pare că sucombă sub povara misterului, se produce în ea ceva analog unei conversiuni, care e renaștere, acces la o lume nouă" (Henri de Lubac, Le mystère du surnaturel, ed. cit., p. 217). 3 Starea de copilărie a poeziei, în IP I, pp. 133-138, pagini
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Un studiu efectuat de Singer și colaboratorii săi în 1999 printre pacienții cu boli terminale (9) identifică între prioritățile acestor bolnavi următoarele aspecte majore: controlul durerii și simptomelor supărătoare; evitarea prelungirii inadecvate a morții; atingerea unui sentiment de control; diminuarea poverii asupra celor apropiați; întărirea legăturilor cu cei dragi. Deși se presupune de cele mai multe ori că pacienții cu IC cronică terminală suferă din cauza dispneei și asteniei, mulți dintre ei prezintă și durere, iar depresia este foarte frecventă (10) . Alte surse de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
într-un fel mult mai insidios - taurul e pândit de primejdia îndobitocirii. Vezi tu, Minotaurul nu-i jumătate leu, ca Sfinxul egiptean; leul poate trăi regal sau muri, dar pe deasupra taurul e-n stare și să degenereze în dobitoc de povară. Îmi sugerează o ființă umană născută cu chipul acoperit de-un stigmat; se poate retrage docil și resemnat îndărătul lui, ca în umbra unui handicap, dar poate și șarja cu el ofensiv, folosindu-l în felul unei arme terorizante. − O
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și-așadar capabil să-i confere un nou sanctuar. Ca păzitor ultim al limitelor, zeul însuși cerea tumultuos descinderea în el. O neliniște plină de frisoane și delicii puse stăpânire pe Pasife, care hotărâ fără înconjur să ia asupră-i povara îndrăznelii lui Dedal (înaripată, la rându-i, de elanurile ei și asumată în numele întregii obști cretane). Înțelesese bine că suveranitatea conjurată sub pielea ei de meșter trebuia plătită într-un fel doveditor, ca de pildă acela al unei acceptări neclintit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mă-nțelegi? Îngăduința intră în pierderile calculate ale omului cu acces la rațiuni sociale mai înalte. Recita fără convingere litania searbădă menită să-i aureoleze ceva ce Ondine numise cândva o putință inumană de a îndura, mai potrivită vitelor de povară. Asta se petrecuse chiar înainte ca ea să-l părăsească, aidoma unui toreador ce refuză să-și strice mâna pe un taur împăcat cu jugul. Sondase îngăduința lui până se dezgustase insuportabil de sine; atunci, într-o străfulgerare de moment
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se „obiectiveze” sau se cufundă cu voluptate În magma adeziunii colective. Conștient fiind că aparatul său evaluativ e și el atins de aripa ideologiei atotstăpânitoare. Nu-și poate anula/nega identitatea și opțiunea, dar este conștient de această dulce/amară povară. Ce poate fi mai fascinant decât participarea la invenția de sine a actorului social, fie el individ sau grup? Să asiști la asumarea rolurilor, să observi cum dau sens vieții indivizii cu bagaje cognitive și experiențiale diferite, să recunoști cum
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]