7,894 matches
-
Președintele grupului era șeful delegației olandeze, un diplomat tânăr, cu un zâmbet binevoitor, care a înțeles imediat despre ce era vorba, hotărând pe loc convocarea unei ședințe de grup deschisă chiar în sala ședințelor plenare ale conferinței, pentru pauza de prânz. Aici microfoanele de înregistrare ale serviciului secret sovietic erau branșate în permanență, așa că aceștia vor primi în direct informația despre cele ce se vor discuta în ședință și, prin bunăvoința lor, de asemenea, organele competente superioare. La ora prevăzută, grupul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
evreiești care în parte și datorită activității desfășurate de rabin s-a micșorat treptat în urma valurilor de äliya38 aprobate după bunul plac al autorităților totalitare. După cum se știe, în lumea în care trăim cu atât mai mult în regimurile totalitare prânzurile nu sunt gratuite. În schimbul privilegiilor obținute spre beneficiul comunității, rabinul Rosen era obligat să plătească, iar el a plătit prin servicii prestate în domeniul relațiilor publice, mai cu seamă prin elogii privind libertatea religioasă din România adresate opiniei publice din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
metru. Făcea eforturi disperate, în rîsul prostesc al colegilor săi. Nu cerea ajutorul nimănui și nu reproșa celor care îl umileau. Încerca să fie ca toți ceilalți dar,din păcate, nu reușea. M-am așezat lîngă el la pauza de prînz, la umbra rară a unui salcîm. Și-a dat jos o parte din echipament ca toți ceilalți. Mă uit la fața lui și observ că este vînătă, nefiresc de vînătă. La fel sînt și unghiile de la mînă. Ce ai Floricel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zi ne întoarcem spre casă, cu bateriile încărcate și sîntem împăcați cu Dumnezeu și cu toată lumea. Trecem și pe la Monica? întreabă soția. De ce nu? O sun și amica noastră se manifestă a fi foarte bucuroasă. Ne somează să luăm și prînzul împreună. Parcurgem sate lungi, pline de radare, pline de tot felul de restricții, dar cu gospodari grozavi. Curțile sînt curate, aranjate, excelent întreținute. O adiere de amărăciune mă sîcîie. Mă gîndesc că pe la noi nu există această preocupare. Monica a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la tratament! Au băut cam mult, au făcut efort mai mult decît le era permis și stăteau lați în paturi. Viața are însă surprizele ei, cauzate de o multitudine de variabile care nu au fost luate în calcul. Pe la ora prînzului, un polițist bate la ușile fiecăruia și îi invită politicos la secția de poliție, care era chiar în cadrul complexului hotelier. Speriați, moșnegii înfulecă fel de fel de hapuri. Calmante pentru tensiune, pentru prostată, pentru reumatism și pentru extrasistole. Știți de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fantezie. Dirijarea vegetației, explozia de culori primăvara, vara și apoi toamna, furnizau un concert studiat, dar al naibii de subtil. De cîte ori Georges mă invita la el eram pus în fața a altceva, mereu ceva nou și surprinzător. De exemplu, acum spre prînz, ne plimbam pe aleile din jurul lacului. Alei umbroase, cu mirosuri de fîn cosit de pe la mine de acasă. Vorbim de una, de alta, rar despre altceva decît despre acele locuri cu lunga și bogata lor istorie. Pe acolo s-a strecurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cele mai alese bucate ucrainene, făcute de Halea. S-a străduit enorm, deși era pe punctul de a naște. Eu i-am atras atenția că iarăși este Vinerea Mare. De data asta iau păcatele eu, a spus femeia rîzînd. Sîmbătă la prînz a născut un copil alb ca zăpada. Mmm, nu-i chiar o tragedie. Și încă cum! Toți șușoteau pe la colțuri, deși nu era picior de bărbat alb pe acolo. Diavolul își băgase coada și mă tot gîndeam cu cine si
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
singur aici, chiar în locul ăsta și mă delectam cu romul nostru, începe povestea Lazaro. Era pe 13 martie anul acesta, cam pe la orele 13. Nu mai spune! Da. Băusem binișor și doream să plec să-mi fac siesta. Dormi la prînz? De cînd mă știu. Privesc spre intrare și deodată sînt mirat de o strălucire ciudată. Pe moment n-am dat atenție, dar pe urmă am așezat din nou ochiul în calea razei. Mă dau la o parte și văd unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de arte frumoase București, promoția 1927, elev al maestrului D. Paciurea... În anul 1930 am realizat o expoziție personală de sculptură în sala Mozart din București, în 1932 în cadrul salonului oficial am expus lucrări de sculptură printre care lucrarea « La prânz ». În 1934, în cadrul expoziției Tinerimea română, am expus o serie de lucrări printre care amintesc « Cap de copil ». Încă din anul 1927, în paralel cu lucrările de sculptură executate, am condus atelierul de ceramică « Troița » din București. Țin să amintesc
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să se precipite. În una din zile, oamenii au aflat că prefectura județului a trimis un pluton de jandarmi cu misiunea de a ridica pe călugăr și unele persoane implicate în această activitate. Despre trimiterea plutonului, oamenii au aflat în jurul prânzului, iar plutonul a ajuns în jurul orei șaisprezece. Primele persoane care au aflat vestea au dat alarma, chemând oamenii să se adune în curtea bisericii pentru a împiedeca autoritățile să-și împlinească misiunea. La acea dată și oră, toată suflarea satului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cum se descurcă în lume, știindu-l cam « năbădăios », făcând multe « ghidușii ». Poate i-a veni mintea la cap », își spuneau surorile mai mari ca el, în mod deosebit. În ziua de 22 decembrie s-au dat la masa de prânz : supă de varză, mămăligă, și la felul doi varză călită. Pentru hrana de seară s-a dar câte o felie de pâine și o bucățică de telemea. Iar în pachetul cel mare, pentru 23 decembrie, s-a găsit în pachet
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o felie de pâine și o bucățică de telemea. Iar în pachetul cel mare, pentru 23 decembrie, s-a găsit în pachet, pe lângă telemea și o bucățică de șuncă împreună cu trei feliuțe de pâine (probabil câte o feliuță de fiecare prânz). Săndel se conformează ordinelor primite de la superiori, (altceva nici nu era chip de făcut) și după ce servește masa, primește pachetul cu hrană rece și se retrage la dormitor, (se miră : vai ! cum de-a scăpat de data aceasta, de-a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
zborul lăsându vă cu „buza umflată“? Îmi pare că recunoașteți un adversar doar În acela cu care vă puteți confrunta, ignorând - deh! infatuarea specifică vouă - pe celelalte. Acel dușman Îl aveți și În cel pe care-l plimbați dimineața, la prânz și seara, dacă-l scăpați din lesă (mă plimb și eu, oricând am chef, eu, nu „stăpânul“); e același pe care-l folosiți ca polițist, expert În droguri, bodyguard - chiar cel mai sigur. Dar Îl vedeți În unul jigărit și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
albastră de atâta apă, un ocean În care uscatul e mai degrabă insular, avem ceva „rechini“. Cel puțin doi, Între care Europa e obligată să-și adune Într’un „banc“„peștișorii“, adică țările. Ce nu poate aduna va ajunge desigur prânzul rechinilor. Un pește, cu ghilimele, dar mare? Nu Înseamnă oare asta o pierdere de suveranitate pentru fiecare peștișor, la fel cu ghilimele? Desigur, căci din acel moment „bancul“ e cel care-și caută drumul, nu fiecare „peștișor“ de capul lui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
parte. Dar voi, lacomilor, adunați mai Întâi de-a valma cu sacul, fierbeți la fel și Înfulecați cât Încape. Și “avertismentul” poate ucide: când e prea mult... Vă doresc poftă bună. Dar la audiție pe 1053 kHz: vineri, oleacă Înainte de... prânz. 8. „Vicii“ Spuneam parcă, nu demult, că nu-mi place orice loc. Prefer pentru siestă să stau colăcit pe cuptor... Hm Cristi Îmi oferă doar un calorifer. Când apucă să-și plătească datoriile la Întreținere... Nici nu bagă de seamă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
final arunca câteva ouă bătute bine. Când sosea bunicul, familia era reunită, Maia răsturna mămăliga pe fund și o felia totdeauna cu ață de papiotă. Indiferent ce am fi avut la masă, brânzeturile erau nelipsite la masa de seară și prânz. Doamne, mi-aduc aminte de ciulamaua de porumbel a Maiei și înghit gradual fiece strop de salivă. Aveam pe atunci podul casei mari plin cu porumbei și era suficient doar să întinzi mâna pentru a prinde din prima încercare 2-3
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să zbori măcar pentru câteva clipe peste această lume de vis. Această zonă este un loc perfect pentru o minivacanță. Să alegi o cameră cu vedere spre lac, pentru că dimineața, când răsare soarele, ai să vezi un tablou colorat. La prânz, îți poți face un traseu pe care să-l urmezi pe jos, pentru a explora împrejurimile. Seara, după cină, te poți distra cu prietenii. Îți va fi greu să te desparți de acest loc pentru că te vei obișnui cu aerul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Dă-mă maică-n satul tău, Să poți vedea când mi-i rău; Dă-mă maică-n sat la tine, Să te bucuri când mi-e bine. Dă-mă mamă în vecini, Să te văd seara ce cini Și la prânzuri ce prânzești Și peste zi cum trăiești ! U iu, U iu iu ! Mă treci dealul cu spini verzi, Maică să nu mă mai vezi, Mă treci măicuță hula, N-o să mă vezi cu luna; Mă trecuși măicuță dealul, Să nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
noi am căpătat ! U iu, U iu iu ! După așezarea lăzii la locul ei, se mai încinge un joc în uliță, după care toți nuntașii sunt poftiți la masă. Aceasta se întâmplă cu o foarte mică aproximație cam la vremea prânzului, ospățul urmînd să se încheie la lăsarea serii, cînd driganele se întorc din câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
culcat după o porție de aer respirat în tihnă pe balcon. Scurta ședere în acest colț de lume lua sfârșit A doua zi ne-am trezit de dimineață ca să folosim tot timpul pentru plajă, ceea ce cam neglijasem. Am stat până la prânz. Ne cam prinsese soarele bine. Ne-am dus să mâncăm. Lasă totul pe plajă că ne întoarcem imediat. Dacă nu ne mai găsim lucrurile?eram îngrijorată eu. Aici nu se fură. ─ Sunt turiști din toate părțile. Nu contează. Luăm numai
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nu-mi mai spune până plecăm de pe plajă, că- mi strici toată buna dispoziție. Am mai stat un timp, apoi ne-am dus să ne cumpărăm mâncare pentru drum și am început să împachetăm lucrurile, fiindcă a doua zi la prânz trebuia să luăm autocarul înspre țară. Împachetând, am văzut că nu ne mai încap toate lucrurile în geamantane, pentru că ne mai cumpărasem din Grecia ceea ce ne picase cu tronc. ─ Ce-i de făcut?mă-ntrebam. Cumpărăm o sacoșă sau un
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
oarecare părere de rău și ne-am îndreptat spre restaurantul la care plănuiserăm să mâncăm. Ne-a servit cu aceeași tocăniță grecească pe care am mâncat-o cu poftă fiind după plajă, dar și pentru faptul că era ultimul nostru prânz în acest colț al Greciei. Ne-am dus la vilă, ne-am luat bagajele, am aruncat o ultimă privire, cu același regret, în apartamentul care ne găzduise șapte zile, ca să vedem dacă totul rămâne în ordine, am închis, am predat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
alt tip de ideal masculin decât mult mediatizatul mușchiulos cu cizme și bască, vedeta întrecerii socialiste de la Bumbești-Livezeni. Sturzu cocheta și cu poezia ce-și putea dori mai mult o jună romanțioasă, cu cartelă "scurtă" la cantina "Justin Georgescu" (numai prânzul) și lecturi din Minulescu? Numai că asistentul nostru ignora furtuna de sentimente dezlănțuite în secțiunea feminină a grupei 234. Oricum, chiar de la primul seminar ne-am zis: iată intelectualul. El m-a adus, încă din studenție, la Radio Iași. Acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
eforturi destul de dureroase, cu mare și foarte mare greutate, mă sculai și în dimineața asta, și când mă gândesc că trebuie să și mănânc ceva mă iau frigurile, dar trebuie să pot ca să iau medicamentele, și iau destule - dimineața, la prânz și seara. Așa mi-au trecut anii și tare-mi este frică, să nu-mi mai treacă restul, că sunt destul de grei! Stau și privesc cum a fost și s-a scurs tinerețea, stau și privesc cu plăcere dar și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]