6,818 matches
-
coastă și −43 °C (−45 °F) în estul Lituaniei. Precipitațiile medii anuale sunt de în zona de coastă, în dealurile Samogiției și în estul țării. Ninge în fiecare an, de regulă între octombrie și aprilie. În unii ani, se înregistrează precipitații mixte și în septembrie și în mai. Sezonul agricol durează 202 zile în vestul țării și 169 în est. Furtunile puternice sunt rare în est, dar frecvente în zonele de coastă. Înregistrările de temperatură pe perioada cea mai îndelungată din
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august. Cel mai rece an a fost 1942, cu doar 7 °C, iar cel
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Târgu Jiu (reședință de județ a județului Gorj) sunt amplasate și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare, Romanești și jumătate din comuna Turcinești. Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
a luat naștere o atmosferă cu o compoziție de circa 80% vapori de apă, 10% de dioxid de carbon și 5 până la 7% hidrogen sulfurat. Această combinație de gaze poate fi și astăzi întâlnită în emanațiile și erupțiile vulcanice. Lipsa precipitațiilor din acea perioadă de formare se explică prin faptul că în ciuda prezenței apei, inclusiv în stare de vapori de apă, suprafața fierbinte a Pământului nu permitea condensarea acestora. Proveniența apei pe pământ este, de fapt, o temă controversată. Prin scăderea
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
nord-vest, de origine maritimă, răcoroase și umede pentru primăvară și început de vară, de aer cald-tropical, vara și rece-polar, iarna. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu o amplitudine medie anuală de 25,2 grade C, iar precipitațiile anuale au valori de 500 mm, în timp ce media anuală a zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante, bat din direcția nord-vest spre sud-est; iarna bate crivățul dinspre est, un vânt local ce aduce ger și viscolește zăpada
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
Climatul este unul temperat, cu o temperatură medie anuală între . Luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie. Umiditatea aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% și 80%. Cantitățile medii anuale de precipitații se mențin între . Viteza medie anuală a vântului este de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tășnad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
iar Eforie Nord este localitatea dependentă. Clima marină este caracterizată de veri fierbinți (temperatura medie în luna iulie depășește 22 grade Celsius), ierni blânde, cu strat subțire de zăpadă (temperatura medie în ianuarie este de 0 grade Celsius) și de precipitații scăzute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minimă, soarele strălucește 10-12 ore pe zi. Plaja stațiunii Eforie Nord atinge cam 3km lungime și lățimi de 20-100m, mărginită în partea de nord a stațiunii de o faleză de peste 30 de
Eforie () [Corola-website/Science/297086_a_298415]
-
iulie iar cea mai rece este în ianuarie. Ultimele zile cu temperaturi de 0 grade Celsius apar de obicei la sfârșitul lui aprilie, primele înghețuri apar în octombrie și durează de obicei 190 de zile. Cele mai însemnate cantitați de precipitații cad în luna iunie iar cele mai reduse în martie, rezultând o medie anuală de 627,1 mm. Media cantității de precipitații în luna martie este de aproximativ 26 mm, respectiv 99 mm în luna iunie. Intensitatea vânturilor este redusă
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
aprilie, primele înghețuri apar în octombrie și durează de obicei 190 de zile. Cele mai însemnate cantitați de precipitații cad în luna iunie iar cele mai reduse în martie, rezultând o medie anuală de 627,1 mm. Media cantității de precipitații în luna martie este de aproximativ 26 mm, respectiv 99 mm în luna iunie. Intensitatea vânturilor este redusă și doar vânturile din NV se apropie de 3m/s. Localitatea este atestată documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
jumătate din an curenții de nord ai anticiclonului euroasiatic, iar iarnă crivatul atinge viteze de peste 100 km/h. Comparativ, vara vântul bate mai puțin de 50% din timp, iar iarnă mai mult de 70%, mai ales sub formă de crivat. Precipitațiile sunt maxime în luna iunie (50% din cantitatea anuală de 500-600 l/m²) și minime în luna februarie și se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a fost
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
fost refăcuta în secolul al XIX-lea. Orașul Segarcea se încadrează într-o zonă cu climat temperat-continental cu o temperatură medie anuală de 11C, o temperatură minimă absolută de -30C și o temperatură maximă absolută de 41C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de pește 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
se încadrează într-o zonă cu climat temperat-continental cu o temperatură medie anuală de 11C, o temperatură minimă absolută de -30C și o temperatură maximă absolută de 41C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de pește 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi mai mari de 25C înregistrate în perioada 15 mai
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Umezeala aerului medie anuală relativă se situează la 74% și aceasta se realizează mai ales prin evapotranspirația plantelor și a solului. Există un depozit de umezeală care conduce la irigarea mai ales în timpul vegetației plantelor cultivate. Cantitatea medie anuală de precipitații atmosfrice este de . Cantitatea medie în periada caldă este de iar cea din perioada rece, de , iar grosimea stratului de zăpadă este de . Caracteristica zonei Bărăganului este lipsa acută de precipitații în anumite sezoane ale anului, care conduce la un
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
ales în timpul vegetației plantelor cultivate. Cantitatea medie anuală de precipitații atmosfrice este de . Cantitatea medie în periada caldă este de iar cea din perioada rece, de , iar grosimea stratului de zăpadă este de . Caracteristica zonei Bărăganului este lipsa acută de precipitații în anumite sezoane ale anului, care conduce la un mare deficit de umezeală în sol. Localitatea se caracterizează din punct de vedere geomorfologic ca fiind amplasată conform hărții geologice pe formațiuni cuaternare, predominant fiind nisipul de dună, acoperite cu o
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Nebulozitatea atinge cote maxime în anotimpul rece și primăvara, din cauza faptului că Vf. Toaca are înălțimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în intervalul iunie-octombrie și atinge maximul în octombrie. Media anuală a precipitațiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% în lunile de primăvară și vară. Pot apărea precipitații sub formă de zăpada în orice lună a anului. Un alt aspect important este ceața, care apare foarte des de-a lungul anului (70
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în intervalul iunie-octombrie și atinge maximul în octombrie. Media anuală a precipitațiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% în lunile de primăvară și vară. Pot apărea precipitații sub formă de zăpada în orice lună a anului. Un alt aspect important este ceața, care apare foarte des de-a lungul anului (70%) Apele de suprafață din aria Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu panțe domoale. Climă Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe panțe și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Șiretul, Mureșul, Oltul ș.a. Etimologia numelui purtat de
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine. Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinala, ceea ce generează o scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe masura ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de pește 2000 m, precipitațiile
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
etajare altitudinala, ceea ce generează o scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe masura ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de pește 2000 m, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă. În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe climatice dinspre Câmpia Rusă
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
precipitații, pe masura ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de pește 2000 m, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă. În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe climatice dinspre Câmpia Rusă (reci și uscate, iarna), iar în sud mediteraneene. Apele sunt foarte numeroase. Cele mai
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
a fost de −29.2 °C, la data de 22 ianuarie 1963. În medie, Sarajevo are 68 de zile de vară pe an (zile cu temperaturi mai mari sau egale cu 30.0 °C). În tot timpul anului sunt înregistrate precipitații destul de consistente, Sarajevo având în medie, parte de 170 de zile de ploaie. Condițiile climatice bune au făcut ca sporturile de iarnă să înflorească în regiune, cel mai bun exemplu fiind Jocurile Olimpice de Iarnă din 1984, organizate în Sarajevo.
Sarajevo () [Corola-website/Science/297224_a_298553]
-
Marița din sud. Bulgaria are o climă dinamică, rezultată din poziționarea sa la întâlnirea maselor de aer mediteranean și continental, cu concursul efectului de barieră al munților. Bulgaria de nord are mediile de temperatură cu mai mici și cele de precipitații cu mai ridicate decât regiunile de la sud de Balcani. Amplitudinile temperaturii variază semnificativ de la zonă la zonă. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată în țară este de , în vreme ce cea mai ridicată este de . Precipitațiile se ridică la pe an, și
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
cu mai mici și cele de precipitații cu mai ridicate decât regiunile de la sud de Balcani. Amplitudinile temperaturii variază semnificativ de la zonă la zonă. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată în țară este de , în vreme ce cea mai ridicată este de . Precipitațiile se ridică la pe an, și fluctuează de la în Dobrogea până la peste în munți. Masele de aer continental aduc mari cantități de zăpadă iarna. Bulgaria a adoptat protocolul de la Kyoto și a îndeplinit obiectivele acestuia, reducând emisiile de dioxid de
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin apariția unor izvoare cu debite apreciabile și mineralizare ridicată. Prezența dioxidului de carbon în aceste ape este legată de aureola mofetică a lanțului Harghita - Călimani. Alimentarea complexului acvifer se produce prin infiltrare din precipitații, din apele freatice, din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
C, cu temperaturi medii minime de -5 până la -7 grd. C în ianuarie și de 15 grd. C în iulie. Umiditatea aerului este între 79% și 86% vara și 86 - 90% iarna, excepție făcând anii secetoși. Nebulozitatea este moderată. Cele mai multe precipitații cad vara și cele mai puține în Februarie. Zilele cu îngheț încep la jumătatea lui septembrie și țin până în mai. Zilele cu zăpadă încep în general de sărbătoarea Sf. Mihail. Zona este acoperită în cea mai mare parte cu păduri
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]