7,320 matches
-
subzistă ireductibil chiar acolo unde interpretarea cea mai subtilă părea să o fi suprimat, între dinamisme, principii sau termeni logici contradictorii" (Vasile Tonoiu, "Studiu introductiv" la Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992, p. 12). 464 Prefața, considerațiile preliminare și capitolul I ale lucrării Experiența microfizică... sunt elocvente în acest sens. 465 "Cuantificarea, care, după părerea noastră, constituie tocmai introducerea irezistibilă și inconștientă a contradicției în sânul faptelor microfizice (...), trebuie să fie extinsă, astfel înțeleasă, la toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
microfizică... sunt elocvente în acest sens. 465 "Cuantificarea, care, după părerea noastră, constituie tocmai introducerea irezistibilă și inconștientă a contradicției în sânul faptelor microfizice (...), trebuie să fie extinsă, astfel înțeleasă, la toate faptele?", se întreba mai mult retoric Lupașcu în prefața lucrării sale, Experiența microfizică... (Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 31). 466 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 25. 467 Ibidem, pp. 31-32. 468 Acestui principiu îi va dedica cartea Le principe d'antagonisme et la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
op. cit. p. 494). 807 Iancu Lucica, op. cit., p. 29. 808 Jean-Yves Béziau, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 283. 809 Ibidem. 810 Jean-Yves Béziau, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 31. 811 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., pp. 491-498. 812 După Gilles Gaston Granger, există trei sensuri ale consistenței, departajate de către A
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Forma prin care se vede (Gabriela Melinescu) / 311 • Imaginea în albia formei (Ileana Mălăncioiu) / 313 • O clipă de vedere (Constanța Buzea) / 315 • Cuvântul care se vede (Gellu Naum) / 318 • Levitația vederii (Leonid Dimov) / 320 • Cuvântul de la început (Mircea Ciobanu) / 324 • Prefața inaparentului (Alexandru Miran) / 328 • Imaginea nevederii (Alexandru Grigore) / 330 • Creația in-formată (Grigore Hagiu) / 333 • Imaginea retrasă (Gheorghe Istrate) / 335 • Vălul care dezvăluie (Adrian Popescu) / 337 • Chipul de sub imagini (Irina Nechit) / 341 • Restaurarea chipului din nimic (Dan Damaschin) / 343 • Chipul ascuns
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
faldurilor suprapuse, prin fisura cuvântului răsfrânt, traversat în tăcere, inaparentul se revelează el însuși în imaginea increatului nevăzut, epifanie a originarului în vederea creației. B. Fundoianu sau inimaginabilul priveliștii Lumină și transparență: o viziune a sufletului Atunci când B. Fundoianu proclamă, în prefața din 1929 la volumul Priveliști, că poezia lui de început "nu din imagini se încleia, nici din emoții, ci din volume, din suprafețe potrivite, din conjugări de echilibruri, din contacte precise, din ponderi măsurabile"1, el nu contestă prezența imaginilor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-n creiri se va naște-n versuri/ să-și capete o formă în natură" (Psalm)26 formulează exigența conform căreia în poem natura apare "ridicată la o potență mai mare ca imaginea ei normală", aceasta întrucât - spune Fundoianu în aceeași prefață - "numai în poem, lumea ireală (...) părea că ia o formă, că devine materie vie, (...) o lume văzută sub specie aeterni"27. Și atunci poezia, într-adevăr, nu se "încleiază" din imagini, iar conjugarea de echilibruri, ponderile măsurabile - "o lume de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
luminând, așa clar/ și fața Lui strălucește ca soarele/ atunci hainele lui se fac albe/ și hainele sunt cuvântul/ bunei vestiri a biruinței/ desăvârșite/ asupra morții"60. "Acum, din nou, ca la-nceputul Cărții"61, Înălțimea Feței ne întoarce la Prefața nevăzutului care se pune ca început. Început al luminii care, deși se revarsă peste toate câte sunt făcându-le să strălucească în transparență, rămâne ascuns, retras în adâncul inaparentului. Perspectiva deschisă permite vederea până la suflet, la imaginea cerului din cer
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu au ca obiect vreo imagine pe care să o venereze idolatru; ceea ce este adorat cere slăvirea pentru că este slava, cere vederea pentru că este nevăzutul care intră în vedere drept "slava chipului ceresc", nu a luminii fără de chip, ci a prefeței Începutului ce răzbate în "icoanele făpturilor cu toate"77. Ceea ce începe să se arate în toate face ca toate să își arate adevărata făptură, chipul lor ceresc, prototipul întipărit în chip. Abia atunci se văd "icoanele semințelor", marca imaginală a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuvântate, nu mai odihnește - limpede - soarele ființei. Tot ce se zice în lumina lui e interzisul noii arătări. Ochiul nu mai cere decât profunzimea de nevăzut, se așază în sfârșit în lumea care îl deschide, i se arată de la început. Prefața inaparentului (Alexandru Miran) Scenariul imagistic configurat în Dulce așteptare de Al. Miran 38 nu se propune numai drept un tablou al interiorității, al subiectității pure în afirmarea condiției sale definitorii, ci și ca orizont scufundat al posibilului în așteptarea manifestării
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceva începe să se întrevadă, este doar zeitatea care însuflețește firea, dar în fața căreia nimeni nu vede nimic, nu cunoaște pe nimeni, nu prevede decât răvășirea iscată de această neprevăzută apariție. Aici previzibilul e invizibilul, chipul neoglindit și cuvântul nerostit, prefața inaparentului. Ceea ce dă ființă imaginii nu arată înapoi, în urma lucrului trecut, și nici nu e de față, în umbra unei apariții prezente. E ne-timpul incert, imprezentabil, intervalul de trecere "în care aștepți să te-aprinzi/ din fulgerul unei singure
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vine./ Tăcerea se va pune ca un pământ pe mine./.../ și nu pot mai departe de moarte să m-ascund" (Căntece simple: Mărior, VI, în op. cit., p. 54). 14 Ibidem, p. 40. 15 Ibidem, p. 21. Poezia, spune Fundoianu în prefața amintită, este "o forță obscură care precede pe om, care-l urmează" (ibidem, p. 9). 16 Ibidem, p. 124. 17 Ibidem, p. 42. 18 Ibidem, p. 310. 19 Ibidem, pp. 317, 54. 20 Ibidem, p. 64. 21 Ochiul sufletesc - diferit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1982, p. 171. 14 Într-o "rețea în mișcare de suprasemnificanți relaționali", astfel încât, plăsmuirea odată încheiată, "Semnificatul s-ar întrupa în văzduhul vital turnat între zidurile isprăvite. Semnului i s-ar da astfel șansa de a respira" (Sorin Mărculescu, " În loc de prefață" la Fluviul întâmplător, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 6). 15 "Pe de o parte, hermeneutica se construiește pe baza fenomenologiei și păstrează astfel lucrul de care totuși se îndepărtează: fenomenologia rămâne presupoziția de nedepășit a hermeneuticii. Pe de altă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Scribd http: //www.scribd.com/doc/30199250/Wunenburger-Jean-jaques-Fiilozofia-Imaginilor. ALTE REFERINȚE ADAM, J. - M., Bonhomme M., 2005: Adam, Jean-Michel, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară, Institutul European, Iași. ANANIA B. V., 2001: Bartolomeu, Valeriu Anania, Biblia sau Sfânta Scriptură, Tipărită cu binecuvântarea și prefața Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București. ARISTOTEL, 1965: Aristotel Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, Editura Academiei Republicii Populare Române, București. ASSAL J.-L., 1995
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
1989: Erickson, M., The nature of sugegstion and hypnosis, Irvington Publishers. FELBER, 1987: Felber, Manuel de terminologie, UNESCO, Infoterm, Paris. FLOCH, J-Marie, 1990: J.-Marie Floch, Sémeiotique, marketing et communication, PUF, Paris. FONTANIER, Pierre, 1977: Pierre Fontanier, Figurile limbajului, traducere, prefață și note de Antonia Constantinescu, Editura Univers, București. FRUMUȘANI, Daniela Rovența, 1994: Daniela Rovența Frumușani, Introducere în teoria argumentării, București, Editura Universității. FRUMUȘANI, D.R., 2000: Daniela Rovența Frumușani- Argumentarea - modele și strategii, Editura All, București. FULCHIGNONI, E., 1969: E. Fulchignoni
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
acestea pot modela comportamentul Într-un context facilitator. Organizate Într-un sistem, un complex de forțe creează o situație tiranică ce-l Îngenunchează pe individul obișnuit, Îl subjugă, favorizează exploatarea vulnerabilităților sale și anulează virtuțile inițiale ale personalității. Citatul din prefața cărții lui Zimbardo este edificator: „Un corp mare de dovezi din psihologia socială sprijină conceptul conform căruia puterea situațională triumfă asupra puterii individuale În contexte date”. O anumită „matrice” (politică, religioasă, istorică și culturală) care definește situațiile și oferă un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
include sfera intereselor subiective ale autorului, cu atât e mai autentică și se cere externalizată, dăruită. „Drama” psihologiei, scria, este aceea că nu poate trata trăirile subiective ale individului doar prin apelul la laborator, experimente, cifre, tabele. Iată pasajul din „Prefața” la ediția a doua, În care Vasile Pavelcu răspunde polemic criticilor care-i amendau abdicarea de la „obiectivitatea științifică”, marotă a concepției materialiste: „Cu toții știm că există psihologi dogmatici și rigizi, care taie «sufletul» În bucățele, iar fragmentele le pun la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu admirație, acumulând o informație științifică bogată și deosebită. A lăsat o operă originală, peste două sute de titluri; multe au văzut lumina tiparului În reviste regionale, puțin cunoscute, altele, câteva cărți, au fost publicate postum, prin strădania fiului său. În prefața la Etnografie. Privire către noi Înșine, ca popor, scrie: „E vremea să se purceadă la cunoașterea constitutivă a etnicului nostru propriu... scrutați factorii determinanți, de slăbire și fortificare, independent de conjunctura istorică”. Știa ce spune, această „conjunctură istorică” nu i-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Optional Future (1999), Tânărul Ulise - antologie (2000). Cărți de publicistică: Martori oculari - în colaborare cu Eugen Seceleanu (1976), Biografia debuturilor (1978), Nostalgii intacte (1982), Adaptarea la realitate (1982), Frost or Fear? On the Condition of the Romanian Intelectual - traducere și prefață de Vladimir Tismăneanu (1988), Onoarea de a înțelege - antologie (1998), Kakistokrația (1998). Pentru unele din cărțile sale, autorul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor (1973, 1977, 1998), Marele Premiu al Asociațiilor Scriitorilor Profesioniști - ASPRO (1998), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fără gradul pe care l-au avut la un moment dat, abătându-mă de la această regulă numai în cazul generalilor. Nu am inclus numele de persoane atunci când acestea denumeau străzi, premii, instituții etc. Prezentul index acoperă textul propriu-zis al cărții, prefața, introducerea, precum și cele trei anexe de la sfârșit. Index tipuri de avioane A Avia 66 B Bücher 131 "Jungmann" 44, 46, 50, 66 Bücher "Student" 78 C Cant <Z 501> 20 F Fleet 72 G Gotha 80 H Heinkel 111 22
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
avioanelor așa cum apar în text (ex: Potez, Gotha) chiar în situația în care nu sunt complete, tipul exact rămânând nespecificat. Acolo unde acesta a putut fi dedus, l-am adăugat între paranteze unghiulare. Prezentul index acoperă textul propriu-zis al cărții, prefața, introducerea, precum și cele trei anexe de la sfârșit. Résumé Pendant la Deuxième Guerre Mondiale, la Roumanie a été le seul pays combattant à disposer d'une escadrille sanitaire dont les avions, destinés au transport des blessés, étaient pilotés par des femmes
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
îndreptățit să afirm că editorii prezentului memoriu au îndeplinit o lucrare utilă și meritorie și că au servit intențiilor omului loial care a fost autorul lui. Lor le-am dat ascultare în momentul în care am acceptat să scriu această prefață. Și nu mă voi putea achita mai bine de sarcina care mi-a fost încredințată, decât dorind ca aceste pagini să fie citite de către aceia dintre compatrioții mei care țin să-și formeze o opinie independentă asupra originii marelui război
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și transmis de femei, pentru a semăna vrajbă între oameni. Pentru a stârpi acest "rău care tinde să tot sporească și sporește cu repeziciune"69, este necesară așadar o reacție, și încă una promptă, după cum repetă fără încetare romancierii. În prefețe, în epiloguri, ei se adresează direct mamelor. Le recomandă stăruitor să își "țină fiicele departe de viața mondenă", să nu le "deprindă să trăiască precum femeile". Sau aleg să introducă chiar în corpusul textului morala narațiunii. "Sunt unii care nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
noastră, ne invidiază pentru prospețimea și pentru lipsa noastră de griji; căci ei sunt fără îndoială bătrâni, urâți, plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale epocii. În prefața lucrării sale, i se adresează direct "maestrului" Marcel Prévost: "Că există, în anumite medii interlope ale societății pariziene, caractere care se aseamănă cu nefericitele eroine ale domniei-voastre, asta nu neg, de vreme ce nu vă stă în obicei să scrieți ceva fără
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la Biblioteca Institutului de istoria artei "George Oprescu" din București care au răspuns solicitărilor mele de documentare și Florentinei Vrăbiuță care s-a implicat cu pasiune în realizarea acestei ediții. Doina Lemny Paris, februarie 2014 Adam Bălțatu : întoarcere în timp (prefață la Însemnări) O căutare de sine, o întoarcere către propria ființă, teamă în fața scurgerii timpului și a ștergerii urmelor, o anxietate și, de ce nu, chiar frică de moarte, căutarea unor alte sensuri ale existenței prin descrierea propriului drum, conduc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
doi prieteni, Aurel Băeșu și sculptorul Mihai Onofrei, i-a adus, pe lângă aprecierile elogioase ale presei, încrederea în talentul și munca sa. Prima parte a creației stă sub semnul învățăturii maeștrilor săi spirituali, după cum avea să recunoască mai târziu în prefața catalogului expoziției retrospective din 1967: "Învățătorii mei spirituali au fost Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian. Celălalt mare și adevărat profesor a fost natura". Retrăgându-se pe meleagurile Hușilor și Iașilor, tânărul se lăsa furat de frumusețea blândă a acestor locuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]