19,544 matches
-
producere cu posibilitatea de creare a noilor locuri de muncă, finanțele sunt implicate În operațiuni speculative pe piețile mobiliare internaționale (avantajele speculației fiind evidente obținerea unor cîștiguri mari și rapide, decade necesitatea zondării pieților de consum naționale și regionale, a preferințelor populațieii, dispare necesitatea de atragere a managerilor calificați Într-un anumit domeniu, ). Procesul globalizării este concentrat În centrele mari ale economiei mondiale SUA, Uniunea Europeană și alte țări dezvoltate. În ansamblu, volumul cel mai important al fluxurilor investițiilor străine directe Își
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
bere“ care oferă locuri de muncă și oportunităț i d e acumulare de bogății unor clienți naționali preferați. Diferențele culturale naționale sunt vă zute, în mare parte, de aceste firme multinațio nal e tot mai dezvoltate, ca simple variații ale preferințelor consumatorilo r c are se vor reflecta în mélange ul marketingului internațional. Transformativiștii recunosc că globalizarea est e o forță imensă, cu un puternic impact asupra mediului economic, socia l ș i politic, însă ei adoptă o poziție mult mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
t ș i global. Mai degrabă, acestea utilizează mijloacele economiei neoclasice, pentru a discerne felul diferit în care liberalizarea financiară afectează anumite grupuri de interese din ca drul societății. Acest lucru le permite analișt ilo r să identifice a priori preferințele cheie ale grupurilor de interese în ceea ce privește globalizarea fi nanciară. În funcție de natura acestor opțiuni, as tfel de grupuri vor avea mo tive temeinice să facă lobby pe lângă politicie ni. Politicienii interesați, la rândul lor, cântăresc costurile și beneficiile elector ale ale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au făcut pași importanți spre desch idere financiară în țările în dezvoltare, în anii ̕80 și ̕90 ai secolului trecut, mai ales în America Latină și Asia de E st. În țările care doresc să atragă investiții stră ine , preferințele firmelor multinaționale pentru deschiderea financiară po ate fi un factor important în ceea ce privește deciziile guvernelor de liberalizare. După cum arată cercetările făcute de firmele multinaționale, p reo cuparea majoră a inves titorilor, chiar și a celor orientați spre pieț ele naționale o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din afară, pentr Un element specific acestei abordări îl constit uie faptul că se neglijează problema informației și a cunoașterii. Această abo rdare pornește de la ideea că agenții economici și, implicit, grupurile de in terese diferite își expun fără probleme preferințele politice și își asumă acț iun i bazate pe acestea. Totuși, politizarea activității publice nu depinde doar de existența a diferite conse cințe distribuționale ale politicilor alternati ve pentru anumite grupuri de in terese. Trebuie să existe, astfel, și o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
politicilor alternati ve pentru anumite grupuri de in terese. Trebuie să existe, astfel, și o percepț ie a unei legături clare între po litică și efectele sale distribuționale, iar ac est e grupuri trebuie să fie capabile să și susțină preferințele sale în fața reprezenta nți lor politici. Este necesar ca agenț 85 ii economici și politici să înțeleagă modelele pe care Frieden și Rogowski le au folosit pentru a determina conflictele distr ibu ționale. O ilustrare a problemei o reprezintă așa
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
libera lizarea financiară din țările în dezvoltare, d ecâ t oricare dintre factorii identificați de modelele raționaliste. Abordările grupurilor de interese raționaliste, în contrast cu abor darea puterii hegemonice, se axează nu pe forțe st ructurale și pe decizii guvernamentale, ci pe preferințele principalelo r g rupuri de interes social. Liberalizarea financiară, din această perspecti vă, are loc atunci când gru purile care favorizează acest proces sunt mai b ine organizate și fac lobby mai eficient decât grupurile care i se opun. Globalizarea piețelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capital: fl uxurile în căutare de investiții directe și cele în căutare de investiții de portofoliu. Trebuie, de asemenea, menționat faptul că aversiunea, neutr ali tatea sau apetența față de riscul investițional ale diverșilor participanți la fluxuri determină, la rândul lor, preferința pentru o formă sau alta de circulație a capitalului. Nu de puține ori, mediul de afaceri generează n oi tipuri de risc care se cer a fi incluse în pachetul asociat derulării de afaceri pe plan național sau internațional<footnote
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cărora nu și-au dat con-simțămîntul? Se poate spune că guvernele continuă să controleze situația atunci cînd negocierile lor sînt determinate de agenda comunitară, de inițiativele Comisiei, de amendamentele Parlamentului European sau de deciziile Curții de Justiție? Nu sînt oare preferințele fiecărui popor influențate din ce în ce mai mult de existența unui cadru comun ? Acestea sînt numai cîteva din criticile aduse așa zisei viziuni "realiste" asupra construcției europene. Dincolo de acțiunile politice disimulate de această frază ceremonioasă a lui de Gaulle: "un solemn referendum european
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
evident pentru obligațiuni (fiind preferate emisiunile noi cu o remunerare mai bună), pentru acțiuni, rata de actualizare (dependentă de rata dobânzii) fiind situată la numitorul relațiilor de actualizare, reduce câștigurile viitoare anticipate. Se poate ajunge chiar la o deplasare a preferințelor investitorilor de la acțiuni către obligațiuni. Instrumentele de lucru ale analiștilor fundamentaliști sunt o serie de indicatori care furnizează fie estimări de rentabilitate (randament) pentru activele financiare deținute, fie permit obținerea unor semnale pozitive sau negative privind deținerea titlurilor financiare respective
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
place compania, schimbă conducerea" Date primare analizate trimestrial Conturi revizuite lunar Afacere structurată Risc și recompensă mari Tabel V.2 Diferențe între investiția de portofoliu și investiția în capitalul de risc Diferitele categorii de investitori se diferențiază după obiective și preferințe în funcție de următoarele criterii: investiție unică sau diversificată; atașament față de o investiție specifică; grad de expunere financiară; lichiditatea investiției; controlul asupra conducerii; participare publică. Obiectivele fondurilor de investiții trebuie prezentate cu acuratețe în prospect și readuse periodic în atenția clienților (de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
punctele de vedere, deseori diferite, exprimate în literatura de specialitate economică și juridică. Din punct de vedere economic se spune că există concurență dacă consumatorul poate alege între mai multe alternative și poate astfel să aleagă alternativa cea mai convenabilă preferințelor sale24. Din perspectiva juridică concurența este definită ca fiind confruntarea dintre agenții economici cu activități identice sau similare, exercitată în domeniile deschise pieței, pentru câștigarea și conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei întreprinderi 25. Concurența este privită și ca "situație
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
unor condiții de concurență substanțial diferite. În mod similar, noțiunea de piață geografică se referă și la servicii. Factorii care trebuie luați în considerare la definirea pieței geografice relevante includ tipul și caracteristicile produselor implicate, existența unor bariere la intrare, preferințele consumatorilor, diferențele dintre cotele de piață ale agenților economici în zone geografice învecinate, diferențele substanțiale dintre prețurile produselor la furnizori, precum și ponderea cheltuielilor de transport în costurile totale. În funcție de factorii luați în considerare se definește aria geografică în care sunt
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
unei teme de bas-étage: fie că e vorba despre romanul polițist, fie că este vorba despre proza horror sau SF. În critica anglo-saxonă, mai matură și scutită de asemenea derapaje psihanalitice, nimeni nu s-ar mai gândi să-și justifice preferințele literare în funcție de lipsa de senzaționalism dintr-o narațiune. De aceea nu îmi rămâne decât să sper că, într-o zi, o pledoarie pentru utilitatea unei proze de această factură în literatura română nu va mai fi necesară. Mai ales pentru că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
concepții artistice din descendența romantismului. 78 Pentru o bună prezentare sintetică a conceptului de "naturalism", cf. Williams, 1990: 216-219. 79 Pentru o expunere detaliată, cf. Vianu, 1966: II, 88-95. 80 Constantin Ciopraga subliniază, într-un rând faptul că "Galaction are preferințe pentru finaluri dramatice" (1978: 215). 81 Fantomele constituie un leit motiv în proza supranaturală, dar și în basmul clasic. Pentru o utilă trecere în revistă a topos-ului, cf. Sullivan, 1986: 168-170. 82 Pentru informații complete, cf. Ogden, 2002: 146-178
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
intensificate prin apariția neașteptată a condițiilor promițătoare pentru reunificarea Europei de la Atlantic la munții Ural și Caucaz, iar de aici, poate și în Eurasia. Căci succesivele căderi ale regimurilor marxist-leniniste europene, prin reveniri și renunțări la neocomunism ori prin alte preferințe ideologice, au dus mai curând la neo-capitalism decât la "economia socialistă de piață". Traseul modernizărilor românilor are incidențe cu schema lui Rostow, dar suferă de multe neîmpliniri și scurtări ale stadiilor. Românii nu au plecat spre modernizare de la romantica viață
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
să și descalifice neocorporatismul, pentru că reprezintă nostalgia după o ordine feudală, depășită prin succesivele revoluții industriale, păstrată, ca atâtea alte realități colorate sentimental, de memoria colectivă. La întrebarea, " Ce societate să alegem între hiperetatism și societatea civilă?", autorii își îndreptau preferința spre varianta a doua, citând în sprijin realitățile de atunci din SUA și Japonia: un fond de pensii care depășea cel mai mare capital dintre primele o mie de firme, creșterea rolului managerilor și al directorilor, "acționariatul popular", care accentua
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mișcări. Găsind că cercetarea lui Habermas are multe incidențe cu cele relatate în Exod ( Ieșirea, în traducerea ortodocșilor), Ricoeur califica întreprinderea acestuia drept o "escatologie a eliberării". El menționa că " Fiecare, repet, are un loc privilegiat și, dacă pot spune, preferințe regionale diferite: în cazul hermeneuticii, o atenție acordată moștenirilor culturale, axată poate într-un mod mai hotărât pe teoria textului; în cazul criticii ideologiilor, o teorie a instituțiilor și a fenomenelor de dominație (s.n), axată pe analiza reificărilor și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
proximitatea filosofiei științelor sociale "de tip nou" cum se spunea cândva pe la noi. Despre această teorie, MacIntyre scria că "nu numai că denaturează forma descoperirilor reale ale specialiștilor în științe sociale, ci funcționează ea însăși ca o expresie disimulată a preferinței arbitrare. De fapt, teoria ideologiei se dovedește ea însăși a fi o ilustrare în plus a fenomenului pe care adepții ei speră să-l înțeleagă. În timp ce mai avem multe de învățat din istoria lui Optsprezece Brumar, teoria generală marxistă a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
gândire juridică", nu reușesc să restrângă aceste înstrăinări, nici cantitativ, nici ca varietăți, pentru că impulsurile și vocile nu se mai armonizează defel. În politică se jonglează cu aceleași vechi "strategii": respingerea celor două "extreme" de "stânga" și de "dreapta", multe preferințe pentru "centru-dreapta" și "centru- stânga", rămase confuze și ele. Așa încât oamenii se tot întreabă: "Pe ce drum să mergem pentru a ne bucura de ceea ce e drept?". Este adevărat că, de la un timp încoace, delicvenții și alții care încalcă "dreptul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
existență a omului care se naște, parcurge ritualic vârstele, repetând la nesfârșit cutumele căsătoriei, botezului, morții. Nici orășenilor nu le sunt străine. Sunt vizibile unele apropieri ale standardelor de viață de la sate de cele din orașe. Totodată, s-au accentuat preferințele orășenilor din prima generație de a reveni la țară. Iar creațiile folclorice vor rămâne pentru noi și alți sud-estici, încă multă vreme, izvor de reechilibrare spirituală. Spre deosebire de folclor, literatura și artele culte au trecut printr-un șoc mai prelungit, din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
occidentalii au devenit mai prudenți cu Estul după invazia mongolă a Europei în secolul al XIII-lea. Ulterior descoperirii Lumii Noi, s-a desfășurat misionarismul și iluminismul secolului al XVIII-lea. În Est, ca și în Vest, umanismele au echilibrat preferințele profane pentru acțiuni bancar- comerciale și industriale. Cu toate acestea, satisfacerea nevoilor de lână pentru industria textilă din Anglia secolelor XVIII-XIX a dus la alungarea țăranilor de pe terenurile agricole, lansându-se zicala că "oaia l-a mâncat pe om". Istoria
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
surse de energie etc. Or, un astfel de drum îndreaptă omenirea tot mai mult spre orizonturi sumbru colorate. Orizonturile și limitele persoanelor rezultă din sublimările și derivările sufletești, însoțite de sfâșieri mai prelungi sau mai scurte, în funcție de conștiința morală, de preferințele fiecăruia dintre cei implicați în astfel de situații, prezentate și cu puține figuri literare în scrierea de la (1e). Numele lui Iorga a fost amintit doar pentru vioara Steiner dăruită de marele cărturar prin 1940 copilului de 12 ani cât avea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]