7,041 matches
-
doar să amintim celor care uită prea ușor, că a fi român n-a însemnat întotdeauna importul ieftin și de prost gust, ci că au existat perioade în istoria poprului nostru când se trăia curat românește, ne-a declarat doamna profesoară Maria Agapi. Convinși că o mare parte a identității noastre ca popor este reprezentată de folclor, elevii Școlii Normale, conduși de doamna profesoară Maria Borș, au cântat și au dansat pe muzică populară, iar cei de la Funny English, conduși de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
că au existat perioade în istoria poprului nostru când se trăia curat românește, ne-a declarat doamna profesoară Maria Agapi. Convinși că o mare parte a identității noastre ca popor este reprezentată de folclor, elevii Școlii Normale, conduși de doamna profesoară Maria Borș, au cântat și au dansat pe muzică populară, iar cei de la Funny English, conduși de domnișoara profesoară Dorina îușcă, au rostit vechi colinde românești. Corul Strop de ler, dirijat de domnul profesor Viorel Bârleanu, cor ce a luat
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Agapi. Convinși că o mare parte a identității noastre ca popor este reprezentată de folclor, elevii Școlii Normale, conduși de doamna profesoară Maria Borș, au cântat și au dansat pe muzică populară, iar cei de la Funny English, conduși de domnișoara profesoară Dorina îușcă, au rostit vechi colinde românești. Corul Strop de ler, dirijat de domnul profesor Viorel Bârleanu, cor ce a luat premiul î pe țară anul trecut, a dat încă o dată dovada măiestriei sale, cântând câteva prelucrări după vechi cântece
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
fără identitate. Asta au înțeles și părinții copiilor, care ne sprijină în fiecare an, aducând pentru expoziție aparatura țărănească specifică, costume populare ori chiar bucate tradiționale din care îi servim pe copii », a mai adăugat inițiatoarea acestei ample activități, doamna profesoară Maria Agapi. An de an, Școala Normală « Vasile Lupu » și Biblioteca « Gh. Asachi » se bucură de prezența partenerilor media : T.V.R., Antena1, TeleM, Radio Iași, Radio Trinitas. «Din fericire, există continuatori în apărarea tradițiilor și, cât timp normaliștii vor fi apărătorii
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
lui Vladimir Tismăneanu și diversele relatări din Index on Censorship și Radio Free Europe Research. Urmându-l pe Dennis Deletant, Siani-Davies susține că "în afara partidului, la începutul anilor '80, disidența era aproape exclusiv apanajul câtorva indivizi curajoși, precum Doina Cornea, profesoara de franceză din Cluj pe care Dennis Deletant o consideră drept "conștiința României" în acea perioadă"220. Dennis Deletant s-a afirmat ca autoritate de primă mărime în studiile britanice asupra comunismului, a aparatului de represiune al Securității și disidenței
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
târziu sensul cuvântului se schimbă. Când pleacă de acasă, fiecare copil primește sfatul de "a fi cuminte", prin asta înțelegându-se, de data asta, nu să evite a sparge geamurile școlii cu mingea, ci să n-o contrazică pe "doamna profesoară", să dea din cap la fiecare prostie pe care aceasta o spune și să-i laude metehnele de schizoidă, bătută din când în când de soț, cu țipete care se aud pe scara blocului până la parter. Nu ne asumăm responsabilități
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Am fost un școlar silitor, nu tocilar - mărturisește ministrul. Pur și simplu, mi-a plăcut să citesc și să învăț fără să fiu privat de programul de joacă normal la vârsta copilăriei. Am crescut între cărți și muzică clasică, mama - profesoară de română, iar tatăl - pasionat de istorie. Istoria nu am învățat-o, ci am citit-o. Anii petrecuți în Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași s-au împărțit între pasiunea pentru chimie, matematici superioare și istorie. Liceul a însemnat și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
revenind la reflexe încetinite, la un aer molcom, de Moldovă patriarhală... Brândușa Armanca: Nu aveți accent moldovenesc... Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru că provin dintr-o familie mixtă: tatăl meu este moldovean get-beget, iar mama mea vine din sudul țării, din Slobozia, o profesoară de română severă. Vorbesc o limbă foarte standardizată, fără accent, într-adevăr. 1 octombrie 2006, Avantaje Pregătiri pentru Sommet-ul Francofonieitc "Preg\tiri pentru Sommet‑ul Francofoniei" Pompiliu Onofrei: Invitatul „Apelului matinal” din această dimineață este ministrul Afacerilor Externe al României
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fapt, are un ton pasional care uneori iese din nota firească. Astfel, descumpănește, în capitolul despre școala românească de pian denigrarea totală, nu prin analiza rezultatelor ei, ci prin ironii, răstălmăciri, procese de intenție, false probleme, omisiuni, inexactități a marii profesoare care a fost Florica Musicescu, cea care i-a format Dinu Lipatti, Mândru Katz, Maria Fotino, Lory Wallfisch, Alexandru Hrisanide, Albert Gutman, Ludmila Popișteanu, Marta Paladi și atâția pianiști și profesori valoroși. Nu cu aceeași măsură este discutată contribuția Constanței
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
fost decupate din dialogul pe care mi l-a acordat în 2001, la împlinirea a 120 de ani de la nașterea compozitorului, comemorat anul acesta pentru cinci decenii de la moarte. Aurel Stroe: Pe vremea când eram un adolescent de 14 ani, profesoara mea de pian, Maria Fotino, care cânta destul de des împreună cu Enescu, mă ducea câteodată la seratele lui de la el de acasă, o dată pe săptămână, prin 1944-^45-^46: uneori făcea cvartete, alteori sonate pentru vioară și pian, trio-uri... îmi
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
Rodica Zafiu E cunoscut succesul cu totul special de care se bucură, de mai mulți ani, la Facultatea de Litere din București, cursurile de pragmatică ale profesoarei Liliana Ionescu-Ruxăndoiu. Faptul se explică în parte prin atracția firească pe care o simt studenții față de lucruri mai noi, diferite de paradigma în care s-au format și în care sînt scrise majoritatea textelor de referință pe care le-au
Pragmatismul pragmaticii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13689_a_15014]
-
Bărbulescu, d-na E. Cosmopol, - și aceștia doritori să scape de mine!). În asemenea confuzie, cum se putea clarifica un profesor străin de limba și literatura română, în țara sa proprie? El trebuia să asculte de indicațiile Ambasadelor. O distinsă profesoară din Praga, într-o întîlnire cu noi, în anii grei ai exilului, ne mărturisea că ar face un dicționar de scriitori români pentru uzul Cehoslovaciei (de atunci), dar... îi era "teamă" de opoziția cenzurantă a Ambasadei RSR! Și în Italia
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
lungi, șiruri de fete cu gulerașele albe, scrobite, se îndreptau grăbite spre clase. Pedagoga șefă Ana Ivanovna Șerbanovici mustra o elevă pentru nu știu ce necuviință. De pe o scară de la etajul I cobora spre clasa noastră, cu un zâmbet bun, dar autoritar, profesoara mea de limbă română. Și am mai auzit o voce, care era a părintelui Alexandru Cristea, care ne chema în sala mare a coloanelor pentru repetiții. M-am sculat repede, ca să nu întârzii de la repetiții, și visul meu s-a
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
la slujba festivă. Pe o masă din mijlocul bisericii se așeza portretul mărit a d-nei dr. director Elena Alistar, înconjurat de buchete de flori. După terminarea serviciului religios, colectivul de preoți basarabeni se ruga pentru pomenirea directoarei noastre, a profesorilor, profesoarelor și a atâtor eleve decedate. Întâlnirea se încheia cu participarea la o masă comună. Personal, am participat de două ori la aceste întâlniri. Am revăzut figuri îmbătrânite ca și mine, unele cunoscute, altele necunoscute, dar toate ne simțeam inimile bătând
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
ani, făcând parte din trupa de balet a Operei Române din Timișoara și cam tot atât din culise, de acolo de unde începe el, unde se selectează și se șlefuiesc cu trudă neștiută viitoarele speranțe ale acestei arte. Devenită o prețuită profesoară de balet, are meritul de a-l fi coborât de pe scenă până în casele și viețile noastre, ocupându-se de generații și generații de copii în cadrul studiolului de dans pe care l-a înființat și îl conduce. Cornelia TURLEA-CHIFU:Stimată doamnă
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
fost recunoscut ca membru al Uniunii Scriitorilor i s-a fixat pensia maximă la vremea aceea de 4000 de lei, din care soției i-a revenit jumătate. Soția - respectiv sora mea - n-a vrut să renunțe la propria pensie - fusese profesoară - astfel că, pensia ei de 1300 de lei a fost completată de Uniunea Scriitorilor până la 2000 de lei. Cei doi scriitori au fost prieteni ai lui Blaga - unul mai mult, celălalt mai puțin... Fiica Dvs., regretată Doina Graur, care avea
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
datorită căreia cititorul este adeseori luat prin surprindere și întotdeauna cucerit. Crisula Ștefănescu s-a născut la 25 iunie 1949 la Caracal, în județul Olt. În 1972 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București. Între 1972-1978 a fost profesoară de limba franceză în județul Constantă, iar în perioada 1978-1980 - profesoară de limbă română în București. Timp de doi ani - 1980-1982 - a stat fără slujba, din cauza că a cerut să emigreze în Occident și a intrat în conflict cu autoritățile
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
Crisula Ștefănescu s-a născut la 25 iunie 1949 la Caracal, în județul Olt. În 1972 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București. Între 1972-1978 a fost profesoară de limba franceză în județul Constantă, iar în perioada 1978-1980 - profesoară de limbă română în București. Timp de doi ani - 1980-1982 - a stat fără slujba, din cauza că a cerut să emigreze în Occident și a intrat în conflict cu autoritățile comuniste. A reușit, în cele din urmă, să emigreze și din
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
relații - inca - "sus", șoferi existențialiști (sic!), care visează să pună capăt unei vieți de relativă sclavie, servitori devotați trup și suflet stăpânei, un medic înclinat spre metafizica, traversând crize mistice (să se datoreze asta faptului că e însurat cu o profesoară de geografie ale cărei apucături nu se pot numi chiar ortodoxe?), o coafeza tânără și frumoasă care se mărită - pentru bani - cu simpaticul colonel amintit mai devreme et alții. Oscilând între românul de idei dostoievskian (aducând întrucâtva și cu românele
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
Nicolae Manolescu Am văzut de curînd la televizor (pe TVR 1) un film din 1995 al lui John N. Smith, cu Michelle Pfeiffer în rolul principal, intitulat, nu știu de ce, Dangerous Minds (Minți periculoase). E vorba despre o profesoară ajunsă prin hazard să predea la o “clasă specială”. Sînt copii din medii defavorizate, majoritatea negri, spanioli sau mexicani, care și-au alungat, rînd pe rînd, profesorii, incapabili să-i aducă la o minimă disciplină, darămite la un minim efort
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
poate de naivă, ba chiar riscantă: neascultătorii adolescenți pot fi recuperați. În realitate, din nefericire, acest lucru nu se întîmplă. Decît cu foarte puțini dintre ei. Dar, chiar și pentru aceștia cîțiva, și tot merită bătaia de cap a unei profesoare precum cea din film, decisă să-i cîștige și să-i determine a-și sfîrși studiile. În așa fel, încît, la capătul unui an, nu numai să nu fie alungată ca predecesorii ei, dar rugată să rămînă. Altceva mi s-
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
să-i determine a-și sfîrși studiile. În așa fel, încît, la capătul unui an, nu numai să nu fie alungată ca predecesorii ei, dar rugată să rămînă. Altceva mi s-a părut extrem de interesant în film: metoda prin care profesoara înțelege să-i captiveze, să-i motiveze și să-i formeze pe copii. Ea le predă, pur și simplu, poezie. Din Bob Dylan sau din Dylan Thomas, nu contează. Îi pune să citească. Le explică vocabularul sau metaforele. Vrea să
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
Și nu o poezie cu morala la vedere, făcîndu-și din efectul pedagogic scop în sine; dar una care nu ascunde slăbiciunile omului, care n-are pretenția idealității, care se apropie primejdios uneori de partea întunecată și imorală a ființei. Metoda profesoarei din film pledează indirect cauza poeziei despre care să se poată spune: cîtă autenticitate, atîta putere de convingere. A poeziei, pur și simplu, adevărate. Iată la ce e bună poezia!
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
Dolgu, conferențiar, rectorul Academiei de studii economice din București. Gheorghe C. Dragoș, profesor, inspector la Inspectoratul școlar al județului Argeș. Constantin C. Iamandi, profesor la Institutul de construcții din București, secretar general la Ministerul Educației și Învățămîntului. Gabriela P. Marcoci, profesoara, directoare la Liceul nr. 33 din București. Dumitru Gh. Radu, șef de lucrări la Institutul politehnic din Timișoara. Articolul 2 Se conferă Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a III-a tovarășului Alexandru Al. Sofletea, profesor la Institutul de medicină
DECRET nr. 259 din 28 iunie 1972 privind conferirea de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua Invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128124_a_129453]
-
la Ministerul Comerțului Interior. Napoleon Niculae Th. Antonescu, conferențiar la Institutul de petrol din Ploiești. Petru Gh. Armanasu, profesor, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor Suceava. Constantin N. Atanasiu, profesor, directorul Liceului agricol din Fundulea, județul Ilfov. Paraschiva I. Atanasiu, profesoara, directoare la Centrul de informare și documentare al învățămîntului din București. George C. Barbu, redactor șef la Editură didactica și pedagogica. Vitalie P. Belousov, profesor la Institutul politehnic din Iași. Tiberiu E. Benedek, conferențiar la Institutul de arhitectură "Ion Mincu
DECRET nr. 259 din 28 iunie 1972 privind conferirea de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua Invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128124_a_129453]