8,278 matches
-
criticul se hotărăște să se concentreze, dar și în funcție de complexitatea textului însuși. Aspectele secundare ale unui film mai pot fi importante și din alte motive. Secvența inițială din filmul Beverly Hills Cop (Polițist în Beverly Hills) ne oferă imagini destul de realiste ale ghetto-ului populației de culoare din Detroit mai exact a universului pe care programul ideologic al filmului încearcă să-l facă să dispară; scena se mută apoi în lumea bogătașilor din Beverly Hills. Deși filmul Cruising (Croaziera) poate fi considerat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și intervenționist cu clară orientare de dreapta. În acest context, Platoon poate fi privit ca o intervenție a stîngii liberale în dezbaterea asupra problemei Vietnamului în desfășurare la Hollywood. Acest film al lui Oliver Stone poate fi considerat cel mai realist și mai critic dintre toate filmele despre Vietnam care s-au făcut vreodată 6. Scenariul bazat pe experiența lui Stone în Nam în anii 1967-1968 se concentrează asupra experienței în Vietnam a unui tînăr voluntar, Chris Taylor (Charlie Sheen), personaj
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de insecuritate cu privire la rasă, sex și clasă în societatea contemporană. Voi da o interpretare alegorică acestor filme, întrucît ele dau glas unor temeri adînc înrădăcinate ce sînt explorate mai degrabă în acest tip de filme decît în cele de tip realist. Filmele de groază pot fi considerate un gen reacționar întrucît ele plasează vina pentru fenomenul de dezintegrare socială și pentru o viață scăpată de sub controlul rațiunii asupra forțelor oculte, deturnînd astfel atenția de la sursele reale ale problemelor sociale. Aceste filme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe "metafizică pentru fraieri" (1974:24). Deși incursiunile în domeniul supranaturalului ale lui Spielberg și ale colaboratorilor permit individului să experimenteze într-o manieră simbolică anxietățile cărora nu le-ar putea face față într-o narațiune cu un caracter mai realist, filmele sale din 1980 tind să proiecteze temeri reale asupra unor spirite malefice și îndreaptă speranța salvării spre personaje precum extratereștrii binevoitori (Întîlnire de gradul III, E.T.) sau super-eroi precum Indiana Jones din Raiders of the Lost Ark. Aparatul ideologic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
declinul economic reprezentau și încă mai reprezintă temeri extrem de reale și puternice în societatea contemporană a Statelor Unite; așadar, probabil pentru public contruntarea cu aceste angoase era de preferat să se facă într-un film de groază decît într-o dramă realistă. Căci, nu-i așa, cine și-ar dori să privească drama unei familii care-și pierde slujba, casa și care se dezmembrează cînd toate aceste evenimente au devenit atît de familiare în ultimul deceniu? Dintr-o altă perspectivă, filmele Poltergeist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și profunda anxietate în privința declinului social, acesta fiind poate coșmarul american prin excelență. Filmele de groază și cele fantastice sînt, așadar, capabile să abordeze tematici considerate a fi mult prea sensibile și prea neliniștitoare pentru a fi abordare în genul realist social. Însă, în vreme ce genul horror și fantastic pot fi folosite pentru a critica instituțiile existente, ele pot, în același timp, devia atenția de la sursele reale ale problemelor contemporaneității spre elementul ocult. Aceasta este în fapt funcția ideologică a filmelor gen
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tinereții personajului, care a fost plină de momente fantastice petrecute în compania femeilor albe, a drogurilor și a amicilor cu ajutorul cărora reușea de obicei să se eschiveze de la a fi prins 22. Lee folosește, în această secvență, strategia tabloului istoric realist, puternic "condimentat" cu momente comice, satirice ori muzicale. Ca întotdeauna, muzica este extrem de importantă în filmele lui Lee, iar X poate fi văzut și ascultat ca o istorie a muzicii "negre" de-a lungul deceniilor și a modului în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
această zonă a alterității sînt prezentate ca amenințătoare la adresa utopiei unui Miami, cu viața lui elitistă. Prin contrast, lumea săracilor este rar înfățișată, deși unele episoade prezintă imagini șocante ale vieții în ghetto; un episod din 1986 prezenta în mod realist problema negrilor din ghettouri prin povestea unui tînăr atlet negru care nu s-a putut sustrage violenței și degradării. De fapt, serialul prezintă și unele aspecte progresiste și de critică socială. Într-un anumit sens, "viciul" din titlu caracterizează nu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asociată cu libertatea de alegere și cu creativitatea. Cu toate acestea, interpreții culturali foarte bine plătiți care lucrează pentru agențiile de publicitate sînt sceptici în privința reclamelor Marlboro din ultimii ani. Anii '90 au marcat o reîntoarcere la genul de reclame realiste centrate pe cowboyul Marlboro, care au mers alături de cele noi pe care tocmai le-am analizat, dar și de o serie nouă bazată numai pe imagini naturale. În anii '90, Marlboro a revenit la tipurile mai vechi, reciclînd imagini anterioare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care mă cîștigă în final este tipul sensibil, dar fără bani" (People, 11 martie 1985). Conform acestei interpretări, Madona îi respinge pe bărbații care o curtează în secvențele în care cîntă și dansează, în favoarea băiatului sărac, dar sincer, din secvențele "realiste". O lectură mai atentă ridică însă întrebarea dacă "băiatul sărac" interpretat de Keith Carradine este cu adevărat "sărac" și dacă nu cumva Madona devine în videoclip o femeie de afaceri care are bani și succes. Imaginile narațiunii prezintă personajul jucat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filmele acestuia. Apoi, vedeta a apărut sub forma unei adolescente blonde cu părul scurt în "Papa Don't Preach", în care personajul interpretat de Madona hotărăște să renunțe la avort atunci cînd rămîne însărcinată. Acest videoclip utilizează forma narativă și realistă pentru a spune povestea unei tinere femei care are probleme. Un altul, apărut un an mai tîrziu, "Open Your Heart" utiliza un complex proces de deconstrucție modernistă, în care Madona pune problema modului masculin de a privi femeia, apărînd în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
joc plat și superficial al suprafețelor, fără profunzime sau semnificație (așa cum propun Jameson 1991 și alții), cea mai mare parte a creației Madonei nu poate fi sub nici o formă considerată "postmodernistă", în acest sens al cuvîntului. Dimpotrivă, atît videoclipurile mai realiste, cît și cele moderniste transmit semnificații și mesaje, deși în cele mai accentuat moderniste, precum "Express Yourself", semnificațiile sînt adesea mai evazive și mai dificil de surprins. Strategia modernistă de a adopta tehnici care să șocheze este un element de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca postmodernist. În orice caz, trebuie remarcată măsura în care ea se bazează pe strategii, imagini și forme moderniste devenite clasice, în concertele și videoclipurile sale cele mai cunoscute din ultimii ani. Madona are însă un repertoriu larg de videoclipuri "realiste" în care imaginile pur și simplu ilustrează versurile cîntecelor, realizînd o narațiune ce însoțește cuvintele și muzica (precum "Papa Don't Preach", "Live to Tell", "Oh, Father", "This Used to Be My Playground" și "Rain"). Dar în "Fever", ea face
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
multe dintre practicile sale semnificative ca aparținînd unui "modernism pop" care face uz de strategii estetice moderniste în domeniul videoclipului și al concertului. Am mai sugerat și altă dată că ea face în plus uz de strategii narative tradiționale și realiste, dar am descoperit și un exemplu de strategie evident postmodernistă, pe care îl voi discuta mai jos. Aș ezita să consider fenomenul Madona ca "postmodernist" deși prefer să interpretez modernismul și postmodernismul ca practici și strategii estetice pe care artiști
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Gibson și alte romane de ficțiune cyberpunk ne oferă o cartografiere valoroasă a unei posibile traiectorii a prezentului înspre viitor, semnalînd dezvoltările-cheie din tehnologie care vor duce către un viitor cu totul diferit. Ficțiunea cyberpunk ne oferă o viziune realistă a puterilor care dictează structura lumii noastre și ridică probleme importante în legătură cu modul în care structurile tehnologice proprii experienței și statutului ființelor umane, privite ca infrastructură a societății, se transferă din cadrul industriei și producției către o cultură media, a informației
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care le ofereau păreau prea generale și chiar simpliste. Astfel, în anii 1980, studiul comparativ al guvernării s-a îndreptat parțial spre punctul inițial de interes al instituțiilor politice și al statului, însă într-o manieră mai sofisticată și mai realistă. Perioada turbulentă în care constituționalismul, analiza sistemelor și marile teorii developmentaliste au fost pe rând adoptate și contestate, a ajutat la adâncirea analizei; între timp a apărut o recunoaștere mai senină și mai matură a faptului că studiile trebuie să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a bazat în primul rând pe examinarea formală a puterilor acestora, în loc să includă și ceea ce se întâmpla în fapt în interiorul lor, cu alte cuvinte comportamentul actorilor din cadrul lor. O asemenea distincție între analiza instituțională și cea comportamentală nu este totuși realistă, și nici nu mai este privită astfel. Dimpotrivă, ambele aspecte trebuie examinate împreună. Astfel a apărut o perspectivă mai echilibrată a sferei de cuprindere a studiului comparativ al guvernării, care are în vedere atât importanța instituțiilor, cât și felul în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
recurgă la coerciție. Care sunt limitele de operare ale unui guvern cu suport limitat este o problemă foarte controversată și intens dezbătută, deoarece exemplele dictaturilor durabile sunt numeroase. Sprijinul, autoritatea, legitimitatea și coerciția sunt elemente cheie în construirea unei imagini realiste a caracteristicilor sistemelor politice. Structura cărții Aceste concepte sunt instrumente care ne ajută să apreciem, dacă nu chiar și să măsurăm modul în care sistemele politice sunt legate de societate. Ele trebuie atent examinate dacă este să analizăm în întregime
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu contrazice ideea că sistemul politic se caracterizează prin activitatea sa; se afirmă doar în plus că activitatea politică nu poate fi îndeplinită fără instituții. Pentru a fi mai expliciți, fără instituții nu s-ar putea lua decizii în mod realist, din moment ce membrii corpului politic ar trebui nu doar să se implice permanent, ci să fie și pregătiți să coopereze la implementarea acestor decizii. O asemenea stare a lucrurilor ar putea fi considerată perfectă prin faptul că pare să constituie cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
drastic procesul prin care sunt alocate valorile. Nu trebuie astfel să subestimăm sau să înlăturăm instituțiile sau grupurile în contextul sistemului politic. În anii '80, "noul instituționalism" a subliniat rolul jucat de instituții, contribuind într-adevăr la o analiză mai realistă a sistemului politic, după o perioadă în timpul căreia "abordarea instituțională" ajunsese să fie privită ca nesatisfăcătoare. Unii au fost tentați să meargă până într-acolo încât să pretindă că, într-un fel, instituțiile sunt cele care "fac" procesul de luare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de participare la viața politică. Pentru a realiza acest lucru în practică, sunt folosite ca indicatori participarea în alegeri și procentul voturilor în favoarea diferitelor partide. Deși reflectă doar parțial bogăția celor două variabile politice, ele constituie cel puțin un început realist al unei analize empirice. Vanhanen consideră că produsul național brut pe cap de locuitor este într-adevăr corelat cu indicele combinat al democrației (liberale) (0,555), dar și că interdependența este considerabil mai mare când sunt luate în calcul toate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rolul general (cu adevărat copleșitor) al grupurilor în Statele Unite. Forurile legislative ale statelor și mai ales cel federal erau căutate de multe grupuri pentru diverse favoruri, iar comportamentul legislatorilor (și al membrilor ramurii executive) nu putea fi descris în mod realist decât dacă erau luați în considerare lobiștii și reprezentanții intereselor (Bryce, 1891: 152). Astfel a devenit clar că viziunea teoriei clasice "constituționale" era nesatisfăcătoare; trebuia analizat rolul grupurilor. Lucrarea din 1908 a lui Bentley, Process of Government, dezvoltă o astfel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de un partid sunt oarecum arbitrare. În această accepțiune vom defini ca sisteme cu un singur partid pe acelea în care un partid există singur sau domină țara pe baza voturilor sau mandatelor ocupate în forurile legislative, un punct limită realist fiind de 80% din voturi sau din mandate la cel puțin două alegeri. Excepție fac rezultatele bizare precum cel din 1986 din Jamaica, când unul din cele două partide principale nu a participat deloc la alegeri. O coaliție forțată între
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidele care existau neîntrerupt sau cel puțin pentru perioade lungi de timp, precum cele alcătuite de forțele armate și menținute într-o serie de țări din Africa Subsahariană, par să fi avut o influență redusă. Așadar, pentru a putea evalua realist puterea partidelor trebuie să examinăm mai atent diferitele aspecte ale rolului acestora. Recrutarea decidenților la nivel național Dintre aceste trei aspecte ale rolului partidelor, recrutarea este cel mai ușor de analizat. Deși niciun studiu clar nu a examinat până în prezent
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a schimba mentalitățile și de a mobiliza întreaga populație. Sistemele cu un singur partid care au avut inițial un astfel de scop au ajuns treptat să redefinească, mai mult sau mai puțin deliberat și mai mult sau mai puțin realist, scopul partidului. Acest scop s-a apropiat mai curând de administrarea situației existente decât de aspirația la alta nouă. În consecință, a existat de fapt un element de reprezentare în aceste partide, cel puțin în ce privește o parte a membrilor de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]