8,136 matches
-
regalității romane și până la unificarea Italiei. ,,În economia națională agricultura a rămas, ca și înainte, temelia socială și politică a comunității romane, ca și a noului stat italic. Țăranii romani constituiau atât adunarea poporului cât și armata; ceea ce câștigaseră cu sabia consolidau apoi, în calitate de coloniști, cu plugul"89. Caracteristic epocii, adică secolele III-IV î.Hr., era puternica îndatorare a proprietății agricole, fapt ce a dus la o instabilitate continuă a sistemului social. Avem de-a face cu o dependență a întregii situații
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
originar al jafului, și acolo unde găsește condițiile propice, înapoiere, corupție, anomie socială, multinaționala sau statul capitalist procedează fără reținere la jefuire. Se întâmplă asta folosindu-se instrumente sofisticate, complexe de secolul XXI, și nu chiar cele primitive, cum sunt sabia sau otrava folosite în începuturile lumii capitaliste. Capitalismul, pentru a-și asigura expansiunea, care este logica sa de existență, are nevoie de un număr important de resurse umane și materiale. Din această cauză nimeni nu-și propune să protejeze furnizorul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lămuriri vom înțelege mai bine mecanismul de transfer al efectelor crizelor financiare în lumea prezentă. John Adams, președintele SUA între anii 1797 și 1801, a spus că sunt două modalități de cucerire și subjugare a unei națiuni. Una este prin sabie și cealaltă este prin îndatorare. Este un mecanism extrem de simplu, care-l scutește pe hegemonul modern de implicare directă și gestiune militară a unor spații extrem de întinse geografic. Prin bani, girați și conduși de Fondul Monetar Internațional, se realizează o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
exact lipsa de atitudine, ne doare. Ne-am dori cu toții să fim viteji, să fim eroi, dar ne copleșește comoditatea și lașitatea. Numai noi am putut să inventăm o zicală de care ar trebuie să ne fie rușine: "capul plecat, sabia nu-l taie". A sta în rând, liniștit, este mai mult decât o regulă, este un mod de viață. A ieși din rând este mai mult decât un fapt de eroism, iar noi nu iubim eroii. "Ce-a căutat acolo
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
politici ale UE. De-a lungul deceniilor, Uniunea și-a extins progresiv zona de pace, de democrație și a statului de drept de-a lungul continentului european, obținând mult mai mult prin extindere decât ar fi putut să obțină prin sabie. UE și-a folosit forța soft pentru a transforma Europa Centrală și de Est în societăți veritabil democratice și în economii de piață funcționale, asigurând astfel stabilitatea pe continent. Votul „împotrivă” al cetățenilor francezi și olandezi a fost ca un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
a plonja voluptuos în apele limpezi ale confesiunii directe și de ce acum, rușinat parcă de gestul său, s-ar întoarce pocăit, spre tradiționalele zone fictive de evadare din imediata noastră realitate. Culmea este că partizanii ficțiunii în acest război cu săbii de hîrtie sînt cei care deplîng mai amarnic lipsa literaturii de sertar din timpul regimului comunist. Or, memorialistica este, prin definiție, literatură de sertar (închis cu cheia). În mod normal un jurnal autentic este un document pentru sine, iar publicarea
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
Sony 16/9 cu diagonala de 92 cm, sunet surround și DVD integrat. Pe TF1 era un episod din Xena, prințesa războinică, unul din serialele mele preferate; două femei musculoase cu brasiere metalice și minijupe din piele se înfruntau cu săbiile. „Domnia ta a durat prea mult, Tagrata! exclama blonda; eu sînt Xena, războinica de la Soare Apune!“ Cineva a bătut la ușă; am dat sonorul mai încet. Afară se înnoptase. Vîntul scutura ușor crengile ude de ploaie. O fată de vreo douăzeci și cinci
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
Mișcarea ironică naște uneori imagini care se salvează prin absurd și accente bine puse, ca în această Națională (nu numai obsesie a tinerilor): "după ce trenul s-a pus în mișcare/ un călător a scos un cuțit uriaș/ o jumătate de sabie cu două canale/ și două tăișuri o bombă și-un tanc la un loc/ oricum ceva care nu există/ sări-i-ar ochii din cap/ de unde a scos el o asemenea pagubă/ că nu era popă să aibă ocoluri prin
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
ceea ce mai rămăsese liber din teritoriul românesc se închega tocmai. Ca să citez dintr-o lucrare de referință: Tezaurul român de la Moscova, de Mihail Gr. Romașcanu, 1934: În cazul când și Moldova ar fi fost nevoită să-și plece capul sub sabia păgână (sic) evacuarea în Rusia apărea inevitabilă. Față de această situațiune, Banca Națională nu putea sta cu brațele încrucișate. Rolul ei devenea din ce în ce mai însemnat. Ea trebuia să desăvârșească opera începută încă din 1914, finanțând mai departe țara, pentru ca să ducă lupte dezrobitoare
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
și simplu la platitudine: "Dar unde-au dispărut/ cele unsprezece chipuri/ ale închipuirii?// Ai aruncat peria peste umăr/ și-n urma ta/ s-a-nălțat pădure.// Ai renunțat și la oglindă - urmele tale/ au fost înghițite de-un lac/ așa cum înghite scamatorul/ săbii înroșite-n foc/ panglici/ bagheta de sticlă/ manșetele albe și jobenul negru.// Dar celelalte/ unde-au dispărut?/ Cum să-mi închipui/ eu lumea:/ jăratecul ce se găsește/ pe sub mînă/ la vreun colț de stradă/ numai bun de-naripat cai/ nu e
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
de frezie/ apoi vorbim îndelung despre..." "...apoi vorbim îndelung despre/ năprasnice cavalcade pământul câmpiei spulberat în copite/ razele soarelui iute de vară desfăcute în culorile/ spectrului grâul zdrobit lustruiește potcoava fulgerândă/ în fugă strigătul bărbatului îmbrăcat în piele de lup/ sabia lui retezând curcubeie" etc. Acest sfârșit în forță justifică, într-un fel, și eleganța epatantă a volumului ca obiect, în al cărui design recunoaștem competența și bunul-gust al cronicarului de artă plastică. Altfel, rămâneam cu sentimentul unei disproporții între prezentarea
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
Oșu-beg, și Valtival-beg, și Serefaga-beg, domnul din Sofia, și Cusenrabeg, și Piri-beg, fiul lui Isac-pașa cu toată puterea lui de ieniceri. Acești mai sus numiți erau toți căpitanii cei mari cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru lăudat să fie Domnul Dumnezeul
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor și-a pus în gând să-și răzbune și să vină în luna mai cu capul său și cu toată puterea sa împotriva
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
aceea ne rugăm de domniile-voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți protivnici și din toate părțile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei-nostre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și voi, pe
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
a nu umbri pe eroii sovietici, Ștefan cel Mare a fost amplasat într-o zonă cu vizibilitate mai mică, dar după înlăturarea regimului alogen statuia și-a reluat locul central în oraș. Așezat pe un soclu înalt, domnitorul, sprijinit în sabie, cu crucea înălțată spre cer, a fost simbolul mobilizator al basarabenilor treziți la o viață nouă după 1988. Începând cu acel an, călăuziți de steaua eminesciană și de sabia voievodului, s-a cerut dreptate, întoarcerea la alfabetul latin, literatură și
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
central în oraș. Așezat pe un soclu înalt, domnitorul, sprijinit în sabie, cu crucea înălțată spre cer, a fost simbolul mobilizator al basarabenilor treziți la o viață nouă după 1988. Începând cu acel an, călăuziți de steaua eminesciană și de sabia voievodului, s-a cerut dreptate, întoarcerea la alfabetul latin, literatură și presă în limba națională. Pe ziduri sta scris: "Scoală, Ștefan cel Mare, / Scoală, scoală din mormânt / Ia-ți tu sabia cea mare / Fă dreptate pe pământ.", "Întoarceți-ne litoralul
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
cu acel an, călăuziți de steaua eminesciană și de sabia voievodului, s-a cerut dreptate, întoarcerea la alfabetul latin, literatură și presă în limba națională. Pe ziduri sta scris: "Scoală, Ștefan cel Mare, / Scoală, scoală din mormânt / Ia-ți tu sabia cea mare / Fă dreptate pe pământ.", "Întoarceți-ne litoralul", "Cetatea Albă ne-au furat-o". Când carele de luptă ale forțelor stăpânirii au pornit pe străzile Chișinăului, oamenii orașului s-au înșirat în coloane, având în frunte poeți, scriitori, cadre
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
să ajungi Odată și-odată, și-n iarna vieții, Știind c-ai luptat și-ai putut să alungi Nedreptele vreri ale sorții și ceței. REFREN: SLĂVITE ROMÂNE, tu, LIMBA ROMÂNĂ, Și SFÂNTA ISTORIE-A NEAMULUI TĂU, Păzește-le veșnic, cu sabia-n mână, CA NIMENI SĂ NU LE MAI FACĂ VREUN RĂU. Toma ISTRATI
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
l-a dăruit. Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți iubitori’ ai cuvântului care înaltă, care învață și mai ales care luminează, fie-mi îngăduit să aduc omagiul nostru al tuturor omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare. L-am cunoscut în tumultul bătăliei pentru promovarea versului românesc și creștinesc, în inimaginabila lui trăire a cuvântului armonios ’’pe stil nou’’ de care a rămas legat toată viața lui. Era riguros în
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
care se numea pe șine ’’ Omul ca semn de întrebare’’ puntea suferințelor s-a rupt și el a trecut de partea cealaltă unde e pace. L-am prețuit și l-am citit pe poetul Ionatan Piroșca. Am inceput cu cartea « Sabia Domnului și a lui Ghedeon » pe care mi-a daruit-o cu dedicație, Apoi am tras cu urechea și am aruncat privirea pe « Cuvinte la schimb », insă serialul riguros și amplu, publicat pe wordpress.com, intitulat « Jurnalul scrierii iubirii » ar
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
l-a daruit.Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți iubitori’ ai cuvântului care înaltă, care învață și mai ales care luminează, fie-mi îngăduit să aduc omagiul nostru al tuturor omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare.L-am cunoscut în tumultul bătăliei pentru promovarea versului românesc și creștinesc, în inimaginabila lui trăire a cuvântului armonios ’’pe stil nou’’ de care a rămas legat toată viața lui. Era riguros în
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
care se numea pe șine ’’ Omul ca semn de întrebare’’ puntea suferințelor s-a rupt și el a trecut de partea cealaltă unde e pace.L-am prețuit și l-am citit pe poetul Ionatan Piroșca. Am inceput cu cartea « Sabia Domnului și a lui Ghedeon » pe care mi-a daruit-o cu dedicație, Apoi am tras cu urechea și am aruncat privirea pe « Cuvinte la schimb », insă serialul riguros și amplu, publicat pe wordpress.com, intitulat « Jurnalul scrierii iubirii » ar
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
l-a dăruit. Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți iubitori’ ai cuvântului care înaltă, care învață și mai ales care luminează, fie-mi îngăduit să aduc omagiul nostru al tuturor omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare. Citește mai mult Oamenii care au trăit în două regimuri, două secole, în două stări și mai ales au avut de înfruntat nevolnicia vremilor, a regimurilor și a semenilor, oamenii aceștia au un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
l-a daruit.Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți iubitori’ ai cuvântului care înaltă, care învață și mai ales care luminează, fie-mi îngăduit să aduc omagiul nostru al tuturor omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare.... VIII. PELERINAJ ÎN ȚARĂ SFÂNTĂ - CU GÂNDUL LA BETHLEEM, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 108 din 18 aprilie 2011. În fapt noi nu ne-am despărțit de Bethleem, ci ni l-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
iau”). Ființă fragilă îmbracă când istoria i-a cerut-o în armură de războinic, el a devenit un adevărat tribun în apărarea ființei românești, un profet, simbolul renașterii naționale, figura emblematică a Basarabiei („Ridică-te, Basarabie,/ Trecută prin foc și sabie,/ Bătută ca vita pe spate,/ Cu biciul legii strâmbate,/ Cu lanțul poruncitoarelor strigăte!/ Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!"). Realizează astfel poeme incendiare, adevărate „inscripții pe stâlpul porții"ce cântă „crinii latiniei"sau redau drama Basarabiei în noul context istoric
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]