6,540 matches
-
stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o altă medalie. Aceasta are menirea să marcheze 65 de ani de viață ai lui Nicolae Iorga și 30 de ani de când, în aprilie 1906, apăruse revista NEAMUL ROMÂNESC. După cum se poate observa, medalia are pe avers (fig. 96av) busturile savantului și cel al soției acestuia, orientate spre stânga, precum și, pe o bandă marginală, reliefată, inscripția: ECATERINA ȘI NICOLAE IORGA, iar în partea de jos, ramuri de lauri și de stejar. Pe reversul medaliei, (fig. 96rv), în centru, este reprezentată „clădirea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliei respective (fig. 97rv), dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie Eminescu, din anul 1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea savantului în postura de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeași secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată aproape unanim, în legătură cu tragicul său sfârșit, o parabolă scrisă, după cum se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistică din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei la Iași, în anul 1880. Aici urmează cursurile primare și liceul, la Institutele Unite, între anii 1886 - 1898. După un an de studii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub forma spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținuta vestimentară a savantului este alcătuită din haină cu revere bogate, vestă, cămașă cu guler înalt și papion. Pe reversul medaliei (fig. 103rv) este imaginea mormântului, având în față un monument cu inscripție adecvată. De jur-împrejur este inscripția CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE (în partea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
interesante și pline de sugestie. Din nefericire, inscripția de pe avers, pentru un receptor neavizat, poate stârni confuzie din moment ce, aceasta comunică, conform uzanțelor, că Ion Ionescu de la Brad sa născut în 1891 și a murit în 1991. Considerăm că sub numele savantului trebuiau marcați anul nașterii și anul morții acestuia, iar anii 1891-1991 puteau să fie trecuți pe revers, în locul inscripției de sub monumentul funerar, care strică unitatea tematică a medaliei. HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ, NECULAI ZAMFIRESCU Personalitatea de numele căreia se leagă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
iulie 1880. Așa cum ne informează Ionel Maftei în primul volum din lucrarea Personalități ieșene, a absolvit Liceul internat și apoi, la diferență de un an, secțiile de fizică-chimie și matematică, ale Universității ieșene. Fiind remarcat ca elev și student strălucit, savantul Petru Poni l-a propus pentru continuarea studiilor în străinătate cu bursa „Vasile Adamachi” oferită de Academia Română. Timp de patru ani a urmat în Germania studii de agronomie și chimie agricolă, pe care le-a finalizat cu doctoratul. În anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
venerabilul universitar ieșean Constantin Vasilică excelează, ca susținător și realizator notabil, și în domeniul medalistic. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR TEHNICE DRAGOMIR HURMUZESCU Dintr-o lucrare a fostului internatist, inginerul Cristian Ciornei, am aflat de existența unei medalii care cinstește memoria savantul român Dragomir Hurmuzescu, profesor și director la Liceul Internat și profesor la Universitatea ieșeană. Am tot sperat ca, în ciuda numărului mic de medalii realizate, 51 din care 21 de tombac și 30 din tombac argintat, să pot găsi și eu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
argintat, să pot găsi și eu, dacă nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanată. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului ieșean, realizată în viziunea gravorului Vasile Gabor și legenda semicirculară DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
România și al prestigioasei publicații periodice „Annales Scientifiques de l΄Universite de Jassy”. Dragomir Hurmuzescu, după studii liceale și universitare la București, pe bază de concurs, obține o bursă pentru studii de profunzime la Sorbona. Munca de cercetare în laboratorul savantului Gabriel Lippman s-a materializat în publicarea a 17 lucrări științifice, în inventarea dielectrinei, a electroscopului Hurmuzescu, a primului dinam de mare voltaj și a fost încununată cu obținerea doctoratului în primăvara anului 1896. La Iași, unde a venit în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
uităm că din laboratorul lui Dragomir Hurmuzescu au plecat pentru prima dată în eter cuvintele „Alo, alo, aici Radio București !”, sau, după o altă sursă, „Aici Radio România !” ȘTEFAN PROCOPIU Din elita corpului profesoral al Universității ieșene face parte și savantul Ștefan Procopiu, fizicianul care a intrat în conștiința științifică mondială cu magnetonul Bohr Procopiu, fenomenul Procopiu și efectul Procopiu. Activitatea de excepție a fostului elev al lui Dragomir Hurmuzescu, care din 1925 a slujit neîntrerupt pentru Alma Mater ieșeană, se materializează
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din Bîrlad a S.N.R., la centenarul nașterii, îi cinstește memoria și prin realizarea unei medalii (tombac, 60 mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de inscripția ACAD. PROF. ȘTEFAN PROCOPIU (sus) 1890-1990, între două ramuri de laur (jos). Pe revers (fig. 99rv), inscripția circulară 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI FIZICIAN ROMÂN (sus) S.N.R. SECȚIA BÎRLAD (jos), încadrează o reprezentare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o reprezentare ce cuprinde formula cuantei de energie (ε=hν), cea a magnetonului Bohr - Procopiu, admis ca unitate cuantică de moment magnetic al electronului (µ=eh/4pim) ș.a. Sobrietatea chipului, simplitatea reprezentărilor de pe medalie sugerează, credem, linia de conduită a savantului, dascălului și omului Ștefan Procopiu. Cu ocazia centenarului nașterii se realizează și o plachetă (tombac, 76/50 mm), care reia pe avers portretul și inscripția de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și omului Ștefan Procopiu. Cu ocazia centenarului nașterii se realizează și o plachetă (tombac, 76/50 mm), care reia pe avers portretul și inscripția de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care ocupă un sfert din suprafața acesteia. Alte rațiuni decât cele strict comerciale nu credem că motivează apariția plachetei, din moment ce aceasta nu aduce absolut nici o noutate, nici ca mesaj și nici ca realizare medalistică. De
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la Bîrlad, ci și la Botoșani, Suceava, într-un fel sau altul în mai toate zonele țării, fără a o întrece însă pe cea din capitală. Dar despre aceasta nu este locul să insistăm aici, pentru a nu umbri memoria savantului Ștefan Procopiu. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR MEDICALE ION CANTACUZINO Prezența în viața Iașului a doctorului Ion Cantacuzino o atestăm, la sfârșitul secolului al XIX lea când, după studii în capitala Franței (liceale și universitare de filozofie, apoi de științe naturale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a și murit aici, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea și, bineînțeles, Ion Cantacuzino, mobilizat ca ofițer-medic. De atunci datează prezența în medalistica românească a doctorului Cantacuzino, prezență datorată ofițerului sculptor francez din misiunea generalului Berthelot, André Lavrillier. Cum este vizibil, savantul este surprins de Lavrillier din profil stânga, lucrând la microscop. Vestimentația bustului nu este așa cum ne-am aștepta, halatul alb, ci vestonul militar cu epoleți pe care nu distingem însemne de grad și guler pe gât. Mesajul medaliei este foarte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
condus de domnul profesor universitar Dumitru Buiuc, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din orașul Iași. În afară de aceasta, mai există în colecții particulare din Iași încă două exemplare și încă tot atâtea turnate după un exemplar original. Chipul savantului doctor Ion Cantacuzino mai apare pe încă o plachetă și două medalii. Placheta, o nouă operă a lui André Lavrillier, este realizată în anul 1933 (fig. 109 unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe aceasta reamintește de aceea de pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este realizată în anul 1933 (fig. 109 unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe aceasta reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este operă a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din nota realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabilă, pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este operă a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din nota realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabilă, pentru linia ondulată, jocul de lumini și umbre al patinei, dau personalității acestuia dimensiune de zeitate antică și medaliei o valoare de excepție. Chipul savantului cu puțin bust mai apare pe medaliile Institutului ce
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabilă, pentru linia ondulată, jocul de lumini și umbre al patinei, dau personalității acestuia dimensiune de zeitate antică și medaliei o valoare de excepție. Chipul savantului cu puțin bust mai apare pe medaliile Institutului ce-i poartă numele, la jubileele de 50 și 75 de ani ai acestuia, în 1971 și 1996. Medalia are pe avers imaginea clădirii, flancată în partea de sus de inscripția semicirculară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Institutului ce-i poartă numele, la jubileele de 50 și 75 de ani ai acestuia, în 1971 și 1996. Medalia are pe avers imaginea clădirii, flancată în partea de sus de inscripția semicirculară INSTITUTUL „DR.I.CANTACUZINO”. În stânga clădirii, este bustul savantului orientat spre dreapta. În exergă, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistică a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-și pe planul științei medicale ilustra sa ascendență. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe fațada palatului Universității „Al. I. Cuza”. ERNEST JUVARA Trebuie să mărturisim că sunt greu de găsit cuvintele de apreciere la adresa autorului volumelor Personalități ieșene, Ionel Maftei, pentru anii de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]