6,083 matches
-
cred pe Calea cea Dreaptă." (22:54) "O, voi cei ce credeți, când vi se spune: „Faceți loc și altora la sfaturile voastre!” Atunci, faceți loc, căci și Dumnezeu vă va face loc. Când vi se spune: „Sculați-vă! Atunci, sculați-vă. Dumnezeu îi va ridica pe trepte pe cei care cred și au primit știința. Dumnezeu este știutor a ceea ce făptuiți." (58:11) Dacă "falsafa" și sufismul ("tașawwuf") se caracterizează prin abordări diferite în cadrul gândirii filosofice, teosofia pare să reunească
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
Lăsatul Secului se numea Lunea curată, zi în care femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor. Tot în această zi, după petrecerea bahică nocturnă, unul dintre membrii familiei se sculă mai de dimineață, lua fața de masă cu firimiturile rămase de la ospăț, ieșea cu ea afară și aruncă resturile de mâncare păsărilor din curte zicând: „Veniți păsări să va dau și vouă din bucățele mele cu care prind postul, dar
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
dezvoltat primul său madh'hab, influențat atât de învățăturile lui Imam Abu Hanifa cât și cele ale lui Imam Malik. Școala lui Al-Shafi’i de la Bagdad este cunoscută drept "“al Madhab al Qadim lil Imam as Shafi’i”" sau “Vechea Scoală a lui Al-Shafi’i”. Al-Shafi’i a părăsit Bagdadul în 804/188AH, posibil datorită faptului că anumiți credincioși Hanafi i s-au plâns lui Shaybani de faptul că Shafi'i devenise oarecum critic în disputele teologice de jurisprudență Hanefită. Ca
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
mai avem de înstrăinat, și nu-i departe vremea aceea, pe cât văd eu. Întrebați pe bieții nemernici de săteni, să spuie ei dacă mai cunosc cine le e stăpân. Au rămas ca niște câini ai nimănui, sărmanii oameni! Cine se scoală mai dimineață, acela e mai mare în sat la ei, de-i horopsește și-i țuhăiește mai rău decât pe vite! Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe dânșii, că ne scot ei la covrigi!””" Ion Creangă menționează în
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
luat pâine și apă, i le-a dat roabei, care a plecat cu Ismael în pustiu, unde, după terminarea apei, Dumnezeu, prin îngerul Său, îi prevestește măreția neamului lui Ismael și îi arată un izvor cu apă: „Atunci s-a sculat Avraam dis-de-dimineață, a luat pâine și un burduf cu apă și le-a dat Agarei; apoi, punându-i pe umeri copilul, a slobozit-o; și, plecând ea, a rătăcit prin pustiul Beer-Șeba”. „Când însă s-a sfârșit apa din burduf
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
plâns”. „Și a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde era și îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer către Agar și a zis: « Ce e, Agar? Nu te teme, că a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde este! Scoală, ridică copilul și-l ține de mână, căci am să fac din el un popor mare! » ” „Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii și a văzut o fântână cu apă și, mergând, și-a umplut burduful cu apă și a dat
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
complementele sale, topica este tot inversă și, în acest caz, singurul pronume sau ultimul dintre cele două posibile devine accentuat, ba chiar în locul formelor "me" și "te" se folosesc formele "moi", respectiv "țoi": "Fais-le !" „Fă-l!”, " Écoute-moi !" „Ascultă-mă!”, " Lève-toi !" „Scoală-te!”. Pronumele disjuncte corespunzătoare unor pronume subiect conjuncte au forme diferite de ale celor din urmă ("moi", "țoi", "lui", "eux"), dar altele nu: "elle", "nous", "vous", "elles". Dintre acestea, "vous" este folosit că pronume de politețe corespunzător și lui „dumneavoastră
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
la un adjectiv: "Îl court vite comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que d’habitude" „A venit mai devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a sculat cel mai tarziu dintre toți”. Numeralul cardinal poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de loc sau de timp exprimat prin adverb nu poate fi între verbul auxiliar și participiul trecut, nici dacă adverbul este scurt: "Je l’ai rencontré là-bas" „L-am întâlnit acolo”, "Tu ț’es levé tard ce matin" „Te-ai sculat târziu azi dimineață”. Numai prin topica și prozodie În comunicarea prin limba, rolul de tema și cel de remă al părților de propoziție privite din punct de vedere gramatical depinde de situație și de intențiile vorbitorului sau ale scriitorului. De
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
autenticității lor continuă și astăzi. Robaiurile Înțeleptului Khayyam ( din ediția îngrijită de J.B. Nicolas , Paris, 1867 ) În numele lui Allah, cel milostiv și îndurător! I. Un glas veni din crâșmă-n faptul dimineții: Bețiv zăluf, mai șui ca toți petrecăreții, , hai, scoală-te și umple-ne cu vin pocalul, nainte de-a se fi umplut pocalul vieții! , , bogată în teme și orientări, este străbătută, de la un capăt la altul, de spiritul sufit, acea înaltă expresie a sufletelor îmbătate de dragoste divină. Așadar
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
cum ciorchinele des de curmale". " Cosițele", "când le ridică", "se pierd" " în încolăcirile sculpturale". " Coapsa ca frâul de piele subțire" Pe tulpini de papyrus pățețte agale". " Mosc e asupra patului ei, dimineața", " și haina nu-și leagă, când se se scoale": " o prinde cu gingașe degete netede" " ca lemnișoare de "ishil , "egale"; " luminează ca torța sihastră ce-o poartă" " prin întuneric mâini monahale" Cu dragoste-aprinsă o privesc"," ela vârsta"" când prinde-o copilă să-mbrace "miğwale-"Dispar rătăcirile din copilărie", " dar
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
dintr'odată neliniștit. Iarna mă ținuse într'un întuneric de lene și gânduri. Fără să-mi dau sama cum, aceste gânduri ale lenei se întrupau și cereau lumină odată cu toate din juru-mi. După puține ezitări, m'am hotărât. M'am sculat într'o dimineață când se crăpa de ziuă și m'am așezat la măsuța mea, nu departe de sobă. Întâia propoziție pe care am așternut-o pe hârtie, a fost: «Mă chiamă Radu Suliță...»” Familia sa începea să dea semne
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Paul al II-lea, Cugetări, (2003), Ioan Paul al II-lea Dragostea totul mi-a explicat, (2004). Wisława Szymborska, Poezii alese, Editura Prut Internațional, 2006, Antologia poeziei poloneze, 103 poeți, Editura Ivan Krasko, Arad, 2007; Ioan Paul al II-lea, Sculați-vă, să mergem!, Editura ARCB, București 2009;
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
un destin aparte. Acțiunea se petrece într-o singură zi, 4 ianuarie 2006, ziua în care primul ministru israelian Ariel Sharon, a fost lovit de un grav accident vascular cerebral, însoțit de o comă, din care nu s-a mai sculat. Ediția digitală integrală a romanului a apărut la începutul anului 2012. Criticul și publicistul Adam Barukh a declarat cu acest prilej: „Cartea anului. Un eveniment memorabil în literatura ebraică. Acțiunea cărții "Hahistoria haolamit shel ahavat gvarim" ("Istoria mondială a dragostei
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
pe jucării, pentru ca în toamana anului 1947 să se stabilească la Șcerbakov (azi Rîbinsk) unde lucrează în calitate de desenatoare de decoruri și recuzitoare la teatrul din localitate. Viața era grea și Anna Kniper trăia într-o stare de mare sărăcie: se scula la ora 5 dimineața pentru a sta la coadă la pâine, își căra apa de la cișmeaua de pe stradă, trebuia să ia număr de ordine pentru baie și umbla prin pădurile din apropiere pentru a găsi ciuperci cu care să-și
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
dragoste, între deziluzie și speranță. O carte savuroasă, profundă și jucăușă, atât de asemănătoare autorului ei. Acest volum a fost continuat cu romanul-pamflet Carnavalul cătușelor. “Singura noastră muzică este data de zdrăngăneala cătușelor. Acum poporul român se culcă și se scoală în sunetul cătușelor”. În nuvelele scrise de Dinu Săraru în ultimul timp, răzbate “lumea țărănească", dar și mediul „artistic și actoricesc, al pictorilor, sculptorilor, al arhitecților și al teatrului", veșnicul amestec de ruralitate și finețe intelectuală, poli între care și-
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
Radautilor. Minunile SFANȚULUI MINĂ SFANȚUL MINĂ. Mergând odată un creștin ca să se închine în biserică acestui Sfânt Mină, a fost găzduit la o casă de străini; iar stăpânul acelei case, cunoscând că găzduitul avea bani în sânul sau, s-a sculat în miezul nopții și l-a omorât. Apoi, taindu-l bucăți le-a pus într-o coșnița și a ascuns-o în cămara să cea mai dinăuntru, așteptând ca să se facă ziua. SFANȚUL MINĂ. În vreme ce ucigașul se află în nevoința
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciune adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104287_a_105579]
-
aminti faptul că voi continua cu Batman. Abia am terminat de filmat Justice League, un rol care m-a constrâns să fiu în formă. A trebuit să duc o viață de sacrificii, atât în ceea ce privește dieta, cât și regimul atletic. Mă sculam la 4 dimineața, apoi, 14-15 ore lucram pentru film. Nutriționistul meu, Rehan Jalali, mi-a indicat un regim dur pentru a mări masa musculară. Au fost luni în care îmi venea să înnebunesc din dorința de a mânca o bucățică
Pe marile ecrane puteți viziona by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104360_a_105652]
-
această întâmplare, în amintirea minunii, a rămas sărbătoarea numită Acoperământul Maicii Domnului. Intru cele mai de pe urma cumplite vremi, când s-au înmulțit păcatele noastre, s-au înmulțit și primejdiile asupra noastra, când s-au împlinit cuvintele Domnului: „Că se va scula limba peste limba și împărăție peste împărăție, si va fi foamete și ciumă, si cutremure pe alocuri"; când ne supără pe noi năvălirile celor de alt neam, războaiele cele dintre noi și rănile cele purtătoare de moarte, atunci prea curată
Acoperământul Maicii Domnului. De ce fetele mari trebuie să se roage divinității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101797_a_103089]
-
eu, personal, sunt deranjat de câini, și vecinii mei sunt deranjați de câinii vecinilor care au această problemă, care latră în neștire.' Consilierul Ciulea are și el un câine, un Labrador, dar spune că acesta nu deranjează vecinii, nu îi scoală noaptea din somn. Câinele meu e un câine civilizat, un câine normal, nu un câine care latră la orice mișcare și la orice adiere de vânt. (...) Câinele meu nu deranjează vecinii. Eu am un Labrador. E un câine inteligent', a
Scoaterea corzilor vocale ale câinilor este ilegală. Propunerea șoc a unui consilier nu poate fi luată în serios by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101401_a_102693]
-
e dureros - n.r.) În țările civilizate, asemenea operații se fac de către medicii veterinari, care le fac o mică incizie la corzile vocale și totul e normal. Câinele latră, dar nu mai latră la o asemenea intensitate și nu te mai scoală din somn noaptea', a mai precizat acesta. Ioan Ciulea, consilier municipal la Mediaș, a depus la Primărie o propunere de hotărâre locală prin care cere ca toți cetățenii din oraș care au câini de curte ce latră prea tare 'să
Scoaterea corzilor vocale ale câinilor este ilegală. Propunerea șoc a unui consilier nu poate fi luată în serios by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101401_a_102693]
-
Sucevei și Radautilor. Minunile SFANȚULUI MINĂ Mergând odată un creștin ca să se închine în biserică acestui Sfânt Mină, a fost găzduit la o casă de străini; iar stăpânul acelei case, cunoscând că găzduitul avea bani în sânul sau, s-a sculat în miezul nopții și l-a omorât. Apoi, taindu-l bucăți le-a pus într-o coșnița și a ascuns-o în cămara să cea mai dinăuntru, așteptând ca să se facă ziua. În vreme ce ucigașul se află în nevoința și în
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciunea adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101691_a_102983]
-
locul de veci al fostului stareț este păzit de căprioare. „La mormânt, măicuțele mi-au zis: „Ce credeți, noaptea două căprioare vin și se culcă lângă mormânt și îl păzesc. Și când se face dimineață și urcă măicuțele, ele se scoală și pleacă. Două căprioare, în fiecare noapte, stau la mormânt la părintele”, scriu autorii volumului „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.
Minunile părintelui Arsenie Boca. Zece mărturii despre miracolele duhovnicului de la Prislop () [Corola-website/Journalistic/102251_a_103543]
-
păgâne. Cât privește poporul evreu, deși prorocii Vechiului Testament au prevestit învierea morților, ca de pildă Iezechiel (cap. 37) și Isaia (26, 19), dar mai ales Prorocul Daniel, care zice: „Mulți dintre cei ce dorm în țărâna pământului se vor scula: unii la viață veșnică, iar alții spre ocară și rușine veșnică" (Daniel 12, 2), totuși în timpul lui Iisus mai erau unii dintre evrei, mai ales saducheii, care nu credeau în învierea morților, iar cei mulți care credeau în învierea morților
Pastorala de Sfintele Paști: Ucenicii lui Hristos – Martori și vestitori ai Învierii Lui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101195_a_102487]
-
liberale. La Giurgiu, revoluția a fost condusă de intelectualitatea orașului, printre care se număra și Z. Boerescu. Un raport din primele zile ale revoluției, semnat și de Z. Boerescu, aducea la cunoștință Departamentului Treburilor din Lăuntru că „orașul se află sculat în picioare și în pericol”, pericolul fiind reprezentat de boierul Alecu Villara, fostul ministru de Interne, care „uneltea împotriva libertății poporului”. La 14 iunie 1848, este delegat împreună cu N. Zossima să-l însoțească pe Scarlat Kretzulescu, șeful gvardiei naționale, la
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]